În anii ’30 ai secolului trecut, cea
mai importantă competiție
fotbalistică europeană era Cupa Europei Centrale. Între 1927 și 1940,
competiția a adus la start echipe din Austria, Ungaria, Italia, Iugoslavia,
Elveția, Cehoslovacia și România. Prima ediție la care a luat parte o echipă
românească a fost cea din 1937, când formația Venus București a fost eliminată
încă din primul tur de echipa maghiară Ujpest Budapesta, după două înfrîngeri.
În 1938 au venit primele victorii. În primul tur, Ripensia Timișoara a învins
echipa italiană AC Milan cu 3-0 și 1-3, iar Rapid București a trecut de Ujpest
Budapesta, după 1 la 4 în deplasare și 4-0 acasă. În sferturile de finală, Ripensia
a fost însă învinsă de două ori de Ferencvaros Budapesta, cu 4 la 5 și 1 la 4,
iar Rapid s-a oprit în fața echipei italiene Genoa. În peninsulă, genovezii
s-au impus cu 3-0, dar Rapid a câștigat, în Giulești, cu 2-1. Pentru a da
măsura valorii echipelor cu care se confruntau formațiile românești, trebuie
doar amintit că Italia devenea campioană mondială în 1938, trecând, în finală,
de Ungaria.
În 1939, în competiție a mers doar
Venus București, eliminată încă din primul tur de Bologna, campioana Italiei. A
venit însă ediția 1940, care a fost cea a Rapidului din București. În
competiție s-au înscris 8 echipe – trei iugoslave, trei maghiare și formațiile
bucureștene Venus și Rapid. În primul tur, Venus a pierdut ambele manșe cu BSK
Belgrad: 0-1 în deplasare și 0-3 acasă. Rapid a întâlnit echipa maghiară
Hungaria Budapesta. Primul joc a avut loc pe teren ungar. Gazdele au deschis
scorul, dar Rapid a întors situația, marcând de două ori prin Vilmos Sipos, la
acea oră internațional iugoslav. La București, pe ANEF, la acea oră cel mai mare stadion al Capitalei, cu peste 20
de mii de locuri, românii s-au impus cu 3-0. Presa bucureșteană titra: Rapid
a eliminat plictisitor de ușor pe Hungaria Budapesta.
A urmat semifinala cu Grajdanski
Zagreb. În jocul tur, disputat în Iugoslavia, scorul a fost egal, 0 la 0. Tot
cu scor alb s-a încheiat și partida retur de la București. S-a jucat apoi un
meci de baraj, la Subotica, în Iugoslavia, încheiat tot la egalitate, 1-1.
Universul din 12 iulie titra: Al treilea match, al treilea draw.
120 de minute de joc dur și pasionant și numai două goluri: unul al lui
Zimmermanncici și altul al lui Bogdan… Și Rapid, fără vedete, și Grajdanski,
cu <
sorți. Și astfel, Rapid a fost prima echipă românească finalistă a unei cupe
europene.
Finala
Cupei Europei Centrale, ediția 1940, cu formația maghiară Ferencvaros, care era
programată pentru august, nu a mai avut loc. Între București și Budapesta,
tensiunile politice erau uriașe. Ungaria ridica pretenții teritoriale la adresa
României, care vor fi satisfăcute ulterior, la 30 august, sub presiunea
Germaniei, prin Dictatul de la Viena.