Radio România Internațional

Tag: cuprii

  • Cupriili, eterna problemă a României

    Cupriili, eterna problemă a României

    România este năstricută ditu vidiala logistic di importurile paranom di cuprii, tru condiţiile tru cari sute di transporturi intră cathi dzua tu văsilie — faţi timbihi Garda di Mediu. Anul tricut, instituţia putu di feaţi maş 3.000 di controale tru yimbruki, ditu cari ezultară 41 di cazuri penale. Tru aestu kiro, măr cantităţi di cuprii importate agiung la grokili di cuprie ditu România, iu taxa di dipozitare este mult ma ñică andicra di cum easti tu vestul Europăllei. Una ditu cearei poati s’hibă adutearea aliştei taxe la un nivel comparabil cu aţea ditu Occidint, ama și creaștirea controalelor şi sancţionarea sertu a stipsiţloru – spun comisarii a Gardăllei di Mediu. Maş tru proţlli patru meşi a aluştui an, eara verificate pisti 1.000 di transporturi di cuprii. Ună parte ditu aestea fură dănăsiti la intrarea tru ţară, iar tră altile s’feaţiră sesizări penale şi amendză. Nai ma frecvente probleme tru transferul a cupriiloru constau tru completarea alăthusită a datelor ditu actele ţi suntu diadunu cu transporturile ică neconcordanţa anamisa di ţi easti diclarat şi ţi easti cadialihea tu ateali fortumi.



    Di altă parte, tru premieră, fu dipusă ună plândzeari penală tră infracţiunea di angrupare di cuprii. Ministerul Mediului dimăndă că, după un faptu tu ahurhita a meslui la staţia di sortare ditu Sectorul 3 al Capitalei, ţănută di firma primăriei cari kiverniseaşti cupriili, comisarii ditu Garda Naţională di Mediu aflară un teren di aproximativ 4.000 di metri pătraţi pe suprafaţa a curi era indicii limbidz di angrupari a născăntoru cuprii ditu construcţii, amesticate cu cuprii ditu plastic, ceramică şi materiale lemnoase. Funcţionarea fără autorizaţie di mediu fu amendată cu 30.000 di lei (cca. 6000 euro).



    Aduţemu aminti diznou că Parlamentul ari votată un nom pritu cari s’cilăstăseaşti ti dănăsearea a ardirilor paranom di cuprii ică angruparia lor. Actul legislativ, cari lipseaşti s’hibă promulgat di şeful statului, yine cu misuri multu serti cari mutrescu emu firmele, emu populaţia, ntră cari și pidiapse cu hăpsanea di la 3 la 5 ani, nai ma serti ţi li avu România vărăoară pi aestu domeniu. Iniţiatorllii a proiectului năpoi aduc aminti că dănăsearea I barium ñicurarea a ardirlor paranom di cuprii easte un obiectiv di ună importanţă ahoryea tră sănătatea cetăţenilor. Un studiu european scoasi tu vidială ună realitate di mari piriclliu. Unăoară arsu, laşticul ditu electrocasnice şi electronice agiundzi di 4.000 di ori ma toxic andicra di fumul rezultat ditu ardirea a lemnului.



    Ti am4rtie, tru România, fenomenul di ardiari a n4scăntoru materiale tră amintarea di metale, tru scupolu ta s’vindă aestea, este unu di amploare, hiinda practicat tru nicukiratili di tută văsilia, cu impact ti mediu şi sănătatea public4, aduc aminti semnatarii a nomlui. Ditu 2019 până tru aetu kiro, fură arse pisti 870 di tone di cuprii, ună mare parte ditu aestea reprezentânda materiale compozite ufilisiti tră amintarea a metalelor. La nivelu a României, cathi an, pisti 29.000 di oameni mor multu ayoñea ditu cauze asociate cu poluarea.





    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Apofasi ali Comisie Europena mutrindalui România

    Apofasi ali Comisie Europena mutrindalui România

    România, ca iti altu stat membru ali Uniunii Europene, ari, isa-isa hairlatica ama si borgi. Nitinsearea a aistor dit soni aduti avertismente şi sancţiuni di partea a Executivlui comunitar. Nu mai largu di nercuri, Comisia Europeană pitricu ma multe somaţii tra tut ahantu di multi domenii. Prima spuni ti comerţul cu amănuntul a produselor agricole şi alimentare. Ma ghini spus, tru veara a anlui ti tricu, Parlamentul di Bucureşti adopta, iara prezidentul Klaus Iohannis promulga un nom cari baga zori a hipermarketurlor s-expună pi ulita 51% produse autohtone. Iniţiatorlu a actului normativ îl lugurseasti una victorie a producătorlor. Marli singiri fatea timbihi, aliumtrea, că funcţionarea normală a comerţului alimentar poati s-hiba zniipsita cabaia multu.




    Em, niercuri, Comisia lugursi că, prit aestu nom ies tru migdani probleme ligate di libira urdinari a parmatiilor. Tutunaoară, a retailerlor la suntu restricţionate diciziile mutrindalui la ti produse s-hiba bagati tru ofertă, atea ti contravine anascantor pruvideri dit Tratatlu mutrindalui funcţionarea ali Uniuni Europene. Neise, autorităţli române au doi mesi la dispoziţie tra s-apandasească a argumentelor prezentate di Comisia Europeană. Tru altă arada di idei, Executivlu di Bruxelles apufusi s-greasca tru gidico România tra atea că nu nclisi ica reabilita 68 di depozite paranom di cuprii, cari prezintă un riscu salami tra sănătatea a oaminilor şi tra mediu.




    România eara obligată s-li nclidă ica s-li reabiliteada până tru andreu 2016. Actualu ministru a Mediului, Daniel Constantin, da asiguripseri că va s-faca tut ti s-poati tra s-nu s-agiunga la paltearea a nascantor amenzi: “Di când priloaiu mandatlu, avui andamusi cu ateli cari suntu nicuchiri, cu autorităţile publiti locale şi cilastasim tra s-aflam nascanti soluţii. Ari si nascanti situaţii tru cari va s-lipseasca, di la nivelu a guvernului, s-alocăm resurse cu titlu di împarmut cu toc zero dit trezorerie, atea turlie câ lucarle s-agiunga tru aradă cât ma curund posibil.




    Viteprezidentul ali Asociaţie Române tra Managementul a Cupriilor, Constantin Damov, fati timbihi că un riscu di idyea turlie easti valabil şi tra alti sectoare: “Pot s-yină infringement-uri tra fluxurli di cuprii di ambalaje, di cuprii di echipamente electriti şi electroniti, cuprii dit construcţii şi demolări. Cafi una dit aesti infringement-uri poati s-aducă penalizări anamisa di 100.000 şi 300.000 di euro ndzuua, paradz cari tru loc tra s-agiungă la investiţii ica la caftarli a noastre, cum ti s-hiba sumfinanţate, va s-duca tru penalităţ tra nitinisearea a scupadzlor pi cari noi nu apraftasim s-li agiundzem.




    Alaxindalui domeniul, nica să spunem că, tut niercuri, Comisia Europeană cafta ali României s-asiguripseasca acutotalui bagari tru practico a regulamentului UE mutrindalui comercializarea şi ufilisearea a precursorlor di explozivi. Nsise, România lipseasti s-tinisească principiul a acceslui isa la apili şi la resursele dit Amarea Lae, principiu ti loari calcata dupu nascanti incidenti ti implicara pampori sum hlambura vargareasca.




    Autor: Roxana Vasile


    Armanipsearea: Tascu Lala