Radio România Internațional

Tag: curs valutar

  • Rezerve valutare record

    Rezerve valutare record

    Rezervele valutare la Banca Naţională a României totalizau mai mult de 65 de miliarde euro la sfârșitul lunii trecute ale acestui an. Anunțul a fost făcut de Banca Centrală care a precizat că s-a înregistrat o creștere cu 4,1% comparativ cu nivelul de peste 62,500 de miliarde euro la finele lui aprilie 2024. Depășirea plafonului de 65 de miliarde reprezintă un istoric pentru un indicator de care depind, în mod direct, stabilitatea cursului valutar şi, respectiv a preţurilor.

     

    Această creştere s-a datorat îndeosebi alimentării conturilor Ministerului Finanţelor, în luna mai, cu sumele rezultate din emisiunile unor euro-obligaţiuni, în valoare totală de peste 3,2 miliarde de euro. Urmările acestei creșteri sunt întărirea încrederii pieţelor financiare şi a investitorilor în bonitatea financiară a României, dar şi în privinţa sprijinirii instabilităţii cursului de schimb al leului. Specialiștii subliniază, însă, volatilitatea piețelor financiare din toată lumea.

     

    Analistul economic Aurelian Dochia: „Suntem într-o situaţie internaţională foarte volatilă, pieţele financiare internaţionale sunt foarte nesigure în ce direcţie o vor lua şi, din cauza aceasta, este bine să ai rezerve internaţionale mai înalte, care sunt un fel de centură de siguranţă pentru turbulenţele care pot să apară. Faptul că rezervele au crescut arată, după părerea mea, că nu avem decât să fim pregătiţi pentru o evoluţie ulterioară, care să corecteze deficitul comercial mare pe care îl ducem de ani de zile şi să facă exporturile mai competitiveˮ.

     

    Aurelian Dochia a precizat că o parte din valuta care intră în componenţa rezervelor valutare provine din fonduri europene, care, apoi, sunt transformate în lei şi folosite de Ministerul Finanţelor pentru finanţarea unor proiecte de investiţii. Analistul economic a atras atenția că, deși creșterea rezervelor valutare ale României este o veste bună, trebuie luate în calcul și aspecte mai puțin favorabile.

     

    Aurelian Dochia: „Probabil că faptul că unele dintre aceste investiţii nu s-au desfăşurat conform termenelor planificate poate să reprezinte şi un aspect negativ al acestor rezerve. De asemenea, după mulţi analişti, faptul că România a dovedit o stabilitate a cursului de schimb remarcabilă, în ultimii ani, în pofida turbulenţelor care au cuprins toate pieţele, are şi un aspect negativ, pentru că, în condiţiile în care inflaţia naţională a crescut foarte mult, a fost la un moment dat 16%, iar cursul de schimb a rămas aproape neschimbat, exporturile noastre suferă. Nu pot fi competitive în condiţiile acestui curs de schimbˮ.

     

    Să mai menționăm că nivelul rezervei de aur s-a menţinut la peste 103 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la aproape 7,200 de miliarde de euro. Astfel, la sfârșitul lunii trecute, rezervele internaţionale ale României – valute plus aur – au fost de peste 72,200 de miliarde euro.

     

     

     

  • Minim istoric al monedei naţionale

    Minim istoric al monedei naţionale

    Moneda naţională a României a depăşit pragul psihologic de 4,77 lei pentru un euro, ajungând la un minim istoric în raport cu moneda unică europeană. Leul se află într-o tendinţă de depreciere de circa două luni şi jumătate, perioadă în care a pierdut cinci bani în faţa monedei europene. Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, declara la începutul acestei luni, când leul fluctua între 4,72 — 4,76 unităţi pentru un euro, că variaţiile acestuia sunt minore în comparaţie cu evoluţiile forintului în Ungaria sau cu ale zlotului în Polonia, care au înregistrat fluctuaţii mult mai mari.



    Despre mişcările pe cursul leu/euro, şi noul ministru al Finanţelor, Florin Cîțu, spune că nu au fost foarte mari, în condiţiile în care acestea depind mult de contextul internaţional, susţinând însă că sunt şi alte cifre negative, precum cele legate de sectorul industrial naţional despre care se poate spune că a intrat în recesiune. Potrivit lui, economia românească crește cu 3% versus 5,5%, cât era estimarea în buget, investițiile străine sunt mai mici după nouă luni decât anul trecut, industria are deja trei trimestre pe negativ.



    Florin Cîţu este de părere, însă, că moneda natională este cel mai bine să fie liberă. Iar cifrele arată acest lucru. Amintim că, la începutul anului, cotaţia minimă record din luna ianuarie a acestui an a fost de peste 4,76 lei pentru un euro, foarte apropiată de cotaţia de zilele acestea. De notat că moneda naţională a pierdut teren atunci şi în faţa dolarului american, dar şi a francului elveţian.



    Pe de altă parte, analiştii notau, într-un raport adresat investitorilor în octombrie, că dacă presiunea asupra leului se menţine cu un curs situat peste 4,73 şi se ajunge ulterior la pragul de 4,77, am putea asista la continuarea deprecierii monedei naţionale până la 4,8 lei pentru un euro pe termen scurt sau mediu. Acelaşi lucru îl spun şi acum, după atingerea de către leu a unui nou record negativ. Totuşi, analiştii mai precizează că este bine că aceste minime istorice înregistrate atât săptămâna aceasta, cât şi săptămâna trecută sau la începutul anului, sunt foarte mici, deprecierile faţă de ziua precedentă fiind de circa jumătate de ban.



    Per total, de la începutul lunii până acum, deprecierea monedei naţionale faţă de cea europeană a fost de peste 1,5 bani. Pentru anul viitor, sunt estimări că euro va depăsi 4 lei și 82 de bani. Iar un euro puternic în raport cu leul înseamnă scumpiri în lanţ, mai spun specialiştii, de la rate mai mari pentru cei care au credite în moneda europeană la facturi mai mari la utilităţi şi locuinţe mai scumpe.

  • BNR şi politica monetară

    BNR şi politica monetară

    2019 a început cu turbulenţe majore pe piaţa valutară românească. Moneda naţională, leul, şi-a doborât propriile recorduri negative, atingând, o zi după alta, noi minime istorice în raport cu moneda unică europeană. Cotat la 4,66 lei în primele zile ale anului, euro a depăşit, la jumătatea lunii trecute, pragul psihologic de 4,7 lei. Moneda naţională a pierdut teren şi în faţa dolarului american şi, de asemenea, în raport cu francul elveţian.



    Tot în ianuarie, ROBOR – principalul indice în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei — s-a apropiat de trei procente, împovărându-i suplimentar pe românii cu rate la bănci. Turbulenţele s-au propagat şi pe scena politică. Vioara-întâi a guvernării, PSD, a somat Banca Naţională să intervină pe piaţă pentru a salva leul, punându-şi la bătaie rezervele de aproape 37 de miliarde de euro.



    Din rândurile ALDE, partener junior al social-democraţilor, s-au înmulţit incriminările la adresa guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, acuzat că tolerează presupuse practici oneroase ale băncilor comerciale în stabilirea ROBOR. Pe de altă parte, potrivit datelor Băncii Centrale, masa monetară a urcat cu aproape 9% în decembrie 2018, faţă de aceeaşi lună a anului anterior, ceea ce a contribuit la devalorizarea leului.



    Consultantul de strategie al BNR, Adrian Vasilescu, apreciase că evoluţiile de pe piaţa valutară sunt mai mult psihologice şi anunţase că intervenţia băncii centrale poate fi luată în calcul doar dacă devalorizarea depăşeşte 4-5 procente. Joi, Banca Naţională a anunţat că menţine rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an şi păstrează nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.



    După şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR, guvernatorul a spus că prognozează o continuare a tendinţei de reducere a inflaţiei, urmată de o nouă creştere, până la circa 3,5%.



    Mugur Isărescu: Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următoarelor trei trimestre la valori chiar uşor inferioare celor anticipate anterior, urmată de urcarea şi menţinerea acesteia uşor sub limita superioară a intervalului ţintei până la finalul orizontului prognozei. Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei sunt legate de noul set de măsuri fiscale şi bugetare intrate în vigoare la 1 ianuarie, precum şi de nefinalizarea proiectului de buget, implicit de conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri.”



    Guvernatorul a mai afirmat că atât piaţa monetară, cât şi cea valutară funcţioneaza foarte bine şi a dat asigurări că nu există indicii ale vreunei înţelegeri anticoncurenţiale între bănci pentru stabilirea ROBOR.

  • Retrospectiva săptămânii 20.01 – 26.01.2019

    Retrospectiva săptămânii 20.01 – 26.01.2019


    Cursul de schimb leu/euro a atinge un nou maxim istoric.


    Leul continuă să se deprecieze tot mai mult în raport cu moneda unică europeană. Miercuri, euro a explodat și a doborât un record istoric, fiind pentru prima dată când a fost cotat la 4,75 lei pentru o unitate, după mai multe creșteri consecutive în zilele anterioare.Tendinţe similare au înregistrat dolarul american și francul elveţian. Analiştii pun deprecierea monedei naţionale în special pe seama dezechilibrului din comerţul exterior al României, valoarea importurilor continuând să o depăşească semnificativ pe cea a exporturilor, iar deficitul comercial tinzând să se adâncească rapid de la o lună la alta. Consilierul BNR, Adrian Vasilescu, a subliniat că această tendinţă a fost şi mai accentuată pe perioada sărbătorilor de iarnă, când importatorii au adus mărfuri, iar magazinele au fost pline. Acum, ei schimbă lei pe valută ca să-şi plătească facturile, a mai spus el.Alte explicaţii pentru tendinţa negativă de evoluţie a leului sunt legate, în opinia specialiştilor, de nivelul destul de ridicat al inflaţiei, de vânzarea de către unii investitori străini a titlurilor de stat româneşti pe care le deţineau, dar şi de incertitudinile privind politicile economice interne, pe fondul unor măsuri sau propuneri care afectează planurile de afaceri ale investitorilor.



    Zeci de persoane au murit din cauza gripei, în actualul sezon rece.


    Numărul persoanelor care și-au pierdut viața din cauza gripei, a depășit pragul de 30. Pentru a limita răspândirea virusului, autorităţile au decis să ţină şcolile închise, vineri, în toată ţara. Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, consideră că situaţia este gravă și va decide marţi dacă declară epidemie de gripă, după mai mult de două săptămâni în care numărul bolnavilor a fost mai mare decât cel estimat cu peste 20%. Ea a anunţat că autorităţile au decis să cumpere şi să distribuie încă 25 de mii de doze de vaccin, pentru a fi imunizaţi copii, bătrânii, bolnavii cronici şi gravidele. Potrivit medicilor, vaccinarea este cea mai eficientă metodă de luptă împotriva gripei. Sunt de ajutor şi măsurile de igienă personală: spălarea mâinilor și folosirea măştilor sau a şerveţelelor atunci când oamenii strănută.



    România salută parteneriatul franco-german.


    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi cancelarul Germaniei, Angela Merkel, au semnat, la Aachen, un nou tratat bilateral. Pe lângă oficialii europeni, la ceremonie a fost prezent și preşedintele român, Klaus Iohannis, ca reprezentant al ţării ce asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE.În contextul european actual, consolidarea proiectului european este o necesitate profundă, a cărei esenţă nu poate sta decât în unitatea și solidaritatea statelor sale membre, a declarat șeful statului român. El a mai spus că acest nou tratat nu este doar o expresie a voinței Germaniei și Franței de consolidare a relațiilor lor speciale și istorice, ci reflectă, în egală măsură, expresia sinceră a angajamentului lor pentru consolidarea proiectului european. Noul tratat are ca fundament politic şi juridic Tratatul de la Élyseé din 1963, cel care a pus bazele reconcilierii istorice dintre Franţa şi Germania.Documentul urmăreşte adaptarea relaţiilor dintre cele două la provocările secolului XXI și întărește legăturile în domeniile economic, al politicii externe şi de securitate, educaţiei şi culturii, cercetării şi tehnologiei, schimbărilor climatice şi mediului, precum şi în materie de cooperare transfrontalieră şi la nivelul societăţii civile.



    Premierul român Viorica Dăncilă a făcut o vizită de lucru la Bruxelles.


    România rămâne un aliat de încredere al NATO, a declarat, la Bruxelles, premierul Viorica Dăncilă, la finalul întrevederii cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Acesta a afirmat, la randul lui, ca NATO şi UE lucrează din ce în ce mai bine în domenii precum securitatea cibernetică şi cea maritimă. Cei doi au trecut în revistă principalele subiecte aflate pe agenda Alianţei. Tot la Bruxelles, Viorica Dăncilă a prezentat priorităţile preşedinţiei României la Consiliul UE, în cadrul sesiunii plenare a Comitetului Economic şi Social European. Şeful guvernului român a punctat priorităţile României, cu accent pe valorile europene comune: coeziune, reducerea decalajelor dintre regiuni. O atenţie deosebită va fi acordată întăririi politicii de apărare şi de securitate, dar şi migraţiei. Se doreşte, totodată, consolidarea pieţei interne, promovarea securităţii cibernetice şi protejarea cetăţenilor în spaţiul virtual. România şi-a propus în acest mandat să avanseze pe dosare care reprezintă interes pentru cetăţeni. Unul dintre ele este cadrul finaciar multianual, asupra căruia România doreşte să avanseze în discuţii astfel încât în toamna acestui an să fie încheiat un acord politic, a mai spus Viorica Dăncilă.



    Ziua Unirii Principatelor Române a fost sărbătorită pe 24 ianuarie.


    Împlinirea a 160 de ani de la Unirea Principatelor Române a fost marcată în toată țara prin numeroase evenimente. Ceremonii religioase şi militare, depuneri de coroane de flori şi spectacole în aer liber marchează, ca în fiecare an, pe 24 ianuarie, acest moment special, care a prefaţat crearea statului naţional unitar, acum un secol. Pe 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza – ales, cu o săptămână înainte, domnitor al Moldovei – a fost votat, în unanimitate, şi de Adunarea Electivă de la Bucureşti drept suveran al Ţării Româneşti şi proclamat domn al Principatelor Unite. Trei ani mai târziu, cu sprijinul decisiv al împăratului francez Napoleon al III-lea, Unirea a fost recunoscută internaţional, iar statul a primit numele de România. Domnia de şapte ani a lui Alexandru Ioan Cuza a pus, prin reformele radicale promovate, temeliile instituţionale ale României moderne, continuate ulterior de primul rege al României, Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen (1866-1914). L-a urmat nepotul său, Ferdinand (1914-1927), supranumit “Întregitorul”, în timpul domniei căruia, la 1 decembrie 1918, s-au unit toate provinciile istorice locuite de români și astfel s-a născut România Mare.


  • România, perspective economice

    Susţinută de recoltele bune şi de creşterea exporturilor către ţări care nu sunt membre ale Uniunii Europene, creşterea economică a României ar putea ajunge, anul acesta, la 2,4%. Vestea bună este dată de firma britanică de analiză şi consultanţă Economist Intelligence Unit. Perspectivele pentru viitor sunt şi mai bune. Un raport al firmei subliniază că, de anul viitor şi până în 2017, ritmul de creştere anuală se va accelera, totuşi el nu va depăşi 4%. Şi producţia industrială va creşte cu 3,6% în 2013. Firma britanică de analiză atrage atenţia, însă, că un şoc extern sau o recesiune mai amplă în zona euro ar putea afecta prognozele sale pentru 2013.



    In acelaşi timp, conform previziunilor The Economist Intelligence Unit, rata inflatiei va ajunge, în România, la sfârşitul anului, la nivelul de 3,4%. In mai, rata anuala a inflatiei a fost de 5,3%. De menţionat că Banca Nationala a României a revizuit proiecţia de inflaţie pentru finele anului la 3,2%, de la 3,5%, luând in considerare, printre altele, calendarul privind creşterile anuale ale preţurilor administrate la electricitate şi gaze, încetinirea creşterii comerţului cu principalii parteneri din Uniunea Europeană, scăderea continuă a cotaţiilor internaţionale ale petrolului, pe fondul unei cereri mondiale mai reduse.



    Pe de altă parte, sunt şanse minime ca investiţiile străine directe să-şi revină pâna la finele lui 2017, apreciaza analistii de la Economist Intellingence Unit. În schimb, îmbunatatirea absorbtiei fondurilor europene ar contribui la investitiile în infrastructura, ceea ce ar stimula potentialul de export pe termen lung.



    Pentru perioada 2014-2020, România a obtinut de la bugetul Uniunii Europene fonduri în valoare de 22 miliarde de euro, cu 2 miliarde mai mult comparativ cu perioada 2007-2013. In urmatorii ani, rata de absorbtie a fondurilor structurale ar putea sa fie mai mare decât cea de 12% înregistrata în ultimii sapte ani, estimeaza analistii, însa deficientele administrative si nevoia ca guvernul sa cofinanteze proiectele vor limita perspectivele unei cresteri semnificative a ratei de absorbtie.



    In ceea ce priveste cursul de schimb, Economist Intelligence Unit apreciază că acesta va fi, la sfârsitul anului, de de 4,65 lei pentru un euro si de 3,55 lei pentru un dolar. Analiştii firmei britanice se aşteaptă ca moneda naţională să fie, în continuare, supusa turbulenţelor în 2013. Ei au drept argumente persistenţa în zona euro a nesigurantei şi incertitudinile cu privire la calendarul de reducere a programului de achizitionare de obligaţiuni al Federal Rezerve (Fed, banca centrala a SUA), care ar putea avea un efect negativ de domino asupra pieţelor emergente, precum România.