Numărul de persoane infectate cu SARS-CoV2 în România a depăşit
pragul de 10.000, iar trendul îmbolnăvirilor este unul ascendent. În acest
context, preşedintele Klaus Iohannis a făcut din nou apel la români să respecte
cu sfinţenie măsurile de distanţare. Nu ne putem permite să
slăbim deloc vigilenţa, pentru că nu ne aflăm încă în etapa în care putem vorbi
de o plafonare a curbei infecţiei în ţara noastră, a spus Iohannis. El a
arătat că cele mai multe state europene sunt încă în primele faze ale
epidemiei, în ţările care au fost afectate mai devreme se observă o reapariţie
îngrijorătoare a cazurilor, iar dovezile medicale sugerează că cea mai mare
parte a populaţiei lumii se poate contamina.
Toate acestea ne arată o dată
în pus că eforturile naţionale trebuie în mod obligatoriu dublate de un efort
comun la nivel european pentru combaterea efectelor acestei pandemii, a
subliniat preşedintele. Klaus Iohannis a participat joi la o nouă
videoconferință cu membrii Consiliului European, dedicată pandemiei de
COVID-19. În cadrul acesteia a susţinut crearea unui fond european de redresare
economică de care să poată beneficia toate statele membre. Preşedintele român a
explicat că acest instrument trebuie să fie complementar finanţării din
viitorul buget al UE pentru perioada 2021 – 2027 şi să fie utilizat pentru
nevoile reale ale statelor membre, precum în sectoarele medical şi economic,
cele mai afectate de pandemia provocată de noul coronavirus.
Autorităţile din Austria vor înfiinţa, începând cu data de 2 mai, o
cursă feroviară de noapte care să treacă săptămânal prin Ungaria către România
pentru a aduce muncitori necesari sistemului de îngrijire. Iniţial va exista o
singură cursă pe săptămână cu plecare din oraşul Timişoara, dar există
posibilitatea majorării numărului acestora la trei. Decizia de a folosi calea
ferată se datorează riscurilor pe care transportul aerian le implică în
contextul pandemiei de COVID-19.
Ministrul austriac pentru afaceri europene,
Karoline Edtstadler, s-a declarat fericită că, în pofida închiderii graniţelor,
există posibilitatea de a crea o soluţie printr-un coridor comun pentru
muncitorii din România. Sistemul de îngrijire din Austria este puternic
dependent de muncitorii din Europa de Est, iar Viena a decis să deschidă
frontierele pentru muncitorii care fac naveta pe distanțe scurte din țările
învecinate precum Slovacia, Cehia, Ungaria și Slovenia. În condiţii normale,
65.000 de îngrijitori, dintre care până la 80% sunt femei din Slovacia şi
România, lucrează oficial în Austria, unde 33.000 de persoane au nevoie de
asistenţă medicală permanentă.
Ministerul Muncii anunţă că a publicat pe site-ul său,
www.mmuncii.ro, un ghid cu informaţii destinate lucrătorilor români care
intenţionează să plece la muncă în străinătate. Documentul cuprinde informaţii
despre legalitatea contractelor de muncă, lista agenţiilor de plasare
autorizate şi cea a agenţilor de muncă temporară şi include datele de contact
ale ambasadelor şi consulatelor, precum şi Ghidul lucrătorului român, elaborat
în colaborare cu Ambasadele României şi Corpul ataşaţilor pe probleme de muncă
şi sociale. Instituţia le
recomandă celor interesaţi plecarea la lucru peste hotare prin agenţii de
plasare sau prin intermediul unui agent de muncă temporară. De asemenea, a alocat două linii telefonice pentru cei care doresc
să afle informaţii suplimentare despre munca în străinătate. Numerele de telefon cu tarif normal 021
302.70.52 şi 021 302.70.53 pot fi apelate de luni până vineri, în intervalul
orar 8.00 – 18.00.
Românca Daniela Rus, directorul Laboratorului de
Informatică şi Inteligenţă Artificială din cadrul prestigiosului Institut de
Tehnologie din Massachusetts, va fi membră a Consiliului Consultativ pentru
Ştiinţă şi Tehnologie al preşedintelui american Donald Trump, a transmis Casa
Albă. Sunt recunoscătoare să pot adăuga perspectiva mea, ca om de ştiinţă
în domeniul computerelor, la acest grup, într-o perioadă în care atâtea
probleme care implică Inteligenţa Artificială
şi alte aspecte ale informaticii ridică întrebări importante, ştiinţifice şi
politice, pentru naţiune şi pentru lume, a declarat românca potrivit
site-ului MIT News.
Născută în 1963 la Cluj Napoca,
Daniela Rus a emigrat în Statele Unite ale Americii în anii ’80. A studiat
informatica şi matematica la Universitatea din Iowa şi în 1993 a devenit doctor
în ştiinţa computerelor la Universitatea Cornell, unde a pus bazele
Laboratorului de Robotică Darthmouth. În 2003, s-a alăturat Institutului de
Tehnologie din Massachusetts, iar în 2012 a devenit prima femeie director al
Centrului de Robotică al MIT. Echipa condusă de Daniela Rus este responsabilă
pentru unele dintre cele mai importante inovaţii în informatică şi inteligenţă
artificială, la nivel mondial. Visul româncei este o lume cu roboţi universali
integraţi în activităţile cotidiene, care să ajute omenirea.