Poveşti
spuse-n româneşte de copiii români de pretutindeni: Interviu cu Claudia
Cîrlig, fondatoarea programului de cursuri online în limba română, cu acelaşi
titlu.
Tag: cursuri online
-
Aflăm pentru tine
-
Școala, din nou față în față
Toate liceele, şcolile şi grădiniţele din România au
început, luni, semestrul al doilea al acestui an școlar cu prezenţă fizică,
după modificarea criteriilor de stabilire a scenariului de desfăşurare a
activităţii. Autoritățile au decis că nu se mai ţine cont nici de rata locală
de infectare, nici de rata de vaccinare a personalului, cum s-a întâmplat până
acum. Unităţile de învăţământ dintr-un judeţ trec în online dacă paturile din
spitale destinate pacienţilor Covid-19 ajung să fie ocupate în proporţie de
75%. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu: Ziua de referinţă va fi
ziua de joi a fiecărei săptămâni pentru scenariul de săptămâna următoare, iar
din perspectiva educaţiei, vă pot spune că săptămâna nu se va fragmenta şi se
va lucra cu prezenţă fizică toată săptămâna sau dacă se va ajunge în situaţia
în care, din cauza depăşirii gradului de 75%, se va trece în online, acel
online va fi pentru toată săptămâna. Cea de-a doua schimbare este a suspendării
activităţii cu prezenţă fizică în fiecare clasă din şcoală sau în fiecare grupă
din grădiniţă, atunci când sunt trei cazuri de infectare în 7 zile consecutiv.
Se păstrează regula intrării în online a întregii şcoli atunci când cel puţin
jumătate din numărul de clase au activitatea fizică suspendată.Revenirea
cu prezenţă fizică la ore va avea loc când gradul de ocupare a paturilor din
spitalele COVID din judeţ scade sub 70%. Elevii critică prevederile noului
ordin comun al miniştrilor Educaţiei şi Sănătăţii şi spun că pentru a se decide
trecerea în online este nevoie de un algoritm complex de calcul al riscului
epidemiologic dintr-o şcoală, în funcţie de incidenţă, numărul de locuri
ocupate în spitale, aspecte care ţin de vaccinarea cadrelor didactice şi a
elevilor, capacitatea unei şcoli de a asigura respectarea tuturor măsurilor
sanitare şi capacitatea de testare. Lucrurile se derulează însă anevoios, având
în vedere că noul semestru a început tot fără teste de depistare a
coronavirusului în şcoli, iar autoritățile schimbă regulile în mod repetat în
speranța că vor reuși să țină unitățile de învăţământ deschise cât mai mult
timp.Sorin
Cîmpeanu a explicat pentru Radio România: Toţi ne dorim
predictibilitate, însă specificul unei variante a virusului SARS-CoV-2 nu poate
fi prevăzut. Se constată situaţia şi se iau cele mai bune măsuri care se impun.
Toţi ne dorim predictibilitate, însă, dincolo de interesul educaţiei, vedem
foarte bine, această criză sanitară numai predictibilitate nu ne oferă. Avem
datoria să luăm cele mai responsabile şi mai stabile măsuri. În
noiembrie, după vacanţa forţată de contextul epidemiologic la finalul lunii
octombrie, ministerul Educației a făcut modificări și asupra structurii anului
școlar. Astfel, prima și singura vacanţă a elevilor din semestrul al doilea
este programată peste aproape trei luni și va dura 17 zile, iar vacanţa de vară
va începe din 11 iunie.
-
Învăţământul şi pandemia
În
contextul în care numărul cazurilor de Covid 19 și al deceselor asociate este
în scădere în România și se află la cel
mai mic nivel din ultimele două luni, autorităţile din educație au decis
modificarea criteriilor de desfăşurare a activităţii didactice. Astfel, aproape
90% dintre elevii și preșcolarii din România s-au întors, luni, în clase,
pentru ore cu prezenţă fizică. Şcolile şi grădiniţele din localitățile unde
incidența cazurilor de Covid este mai mică de 3 cazuri la mia de locuitori s-au
redeschis, indiferent de rata de vaccinare a personalului. După aplicarea
noilor reguli, datele oficiale arată că peste 2.600.000 de copii au revenit,
din această săptămână, la școală, iar restul, până la trei milioane, învață
încă online.Ministrul interimar al educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a explicat, la
postul public de televiziune: 1.792 de unităţi de învăţământ vor fi
nevoite să rămână în online, deoarece funcţionează în localităţi în care rata
de infectare este mai mare de 3 la mie, iar rata de vaccinare este mai mică de
60% în rândul personalului de învăţământ. Acolo unde rata de infectare este
zero sau este foarte scăzută, este vorba de localităţi îndeosebi din mediul
rural, unde există şi dificultăţi de acces la internet, este ilogic să-i
obligăm pe copii să rămână în online. Deci, până la 3 la mie, nu există
legătură între rata de vaccinare a personalului de învăţământ şi modul de
funcţionare a şcolii. Peste 3 la mie, există legătură: trebuie să aibă cel
puţin 60% angajaţi vacccinaţi.Sorin
Cîmpeanu a făcut din nou apel către profesori şi elevi să se vaccineze.În
prezent, peste 400.000 de tineri cu vârsta mai mare de 12 ani s-au imunizat,
adică 33 la sută din numărul total de copii eligibili pentru vaccinare. Cât
privește personalul din învățământ, datele oficiale arată că procentul este de circa
70%. Săptămâna aceasta ar urma să înceapă şi livrarea în școli a testelor
rapide antigen non-invazive efectuate din probă de salivă, o premieră pentru
învățământul românesc. Testarea copiilor, care în Franța, de exemplu, se face
de la începutul anului școlar, ar fi trebuit să aibă loc și în România încă din
8 noiembrie, de când au revenit elevii la școală, așa cum promiseseră
autoritățile. Secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Sorin Ion explică unde
se vor putea efectua testele:Consiliul de Administraţie al unităţii
de învăţământ decide dacă testarea se efectuează în unitatea de învăţământ sau
la domiciliu sub supravegherea părintelui sau a reprezentantului legal. Aşadar,
este la opţiunea fiecărei şcoli în funcţie de specificul sau disponibilitatea
cadrelor didactice din acea unitate.Amintim
că, inițial, autoritățile doreau ca testele să fie efectuate exclusiv la
școală. Sindicatele din învățământ au afirmat, însă, că acest lucru ar duce la blocarea
activităţii unităţilor şi la transformarea lor în focare de infecţie și au
cerut efectuarea testelor în familie, astfel că autoritățile au revenit asupra
deciziei.
-
A reînceput şcoala!
Aproximativ
două treimi din totalul de 3 milioane de elevi și preșcolari din România au
revenit, luni, la cursuri cu prezenţă fizică, după două săptămâni de vacanţă
forţată de pandemia de COVID 19. Sălile de clasă s-au deschis în şcolile în
care minim 60% din angajaţi sunt vaccinaţi împotriva virusului. Copiii
celorlalte unităţi fac cursuri online. Consiliul Elevilor consideră că şcolile
nu sunt pregătite pentru reluarea cursurilor cu prezenţă fizică şi cere
autorităţilor să ţină cont şi de incidenţa infectărilor la nivel local,
infrastructura sanitară, capacitatea de testare şi de menţinere a distanţării
fizice. Din partea autorităților, coordonatorul campaniei de vaccinare, Valeriu
Gheorghiţă, recunoaște că măsura va duce la creşterea riscului de îmbolnăvire
şi implicit, a numărului de cazuri, însă copiii au nevoie de cursuri cu
prezenţă fizică, iar adulţii trebuie sa facă un efort pentru a le oferi
siguranţă la şcoală.Valeriu
Gheorghiţă:Cred că noi,
adulţii, trebuie să facem un efort pentru ca să meargă în siguranţă la şcoală.
Cum putem face asta? Respectând măsurile igienico-sanitare, explicându-le şi
copiilor acelaşi lucru, vaccinându-ne şi cred că în felul acesta, progresiv,
putem să controlăm şi să limităm consecinţele şi efectele acestei pandemii. Da,
categoric, reînceperea cursurilor cu prezenţă fizică aduce un risc suplimentar
asupra creşterii numărului de cazuri, dar aici trebuie să păstrăm un echilibru
între evoluţia epidemiologică şi beneficiile şi pierderile pe care copiii
noştri le au în această perioadă.La
rândul său, ministrul interimar al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, spune că noile
condiții în care s-a revenit la școală, deşi disputate, au avut efect și au
impulsionat cadrele didactice să se vaccineze. Raportările de vineri, 29 octombrie, ne arătau că 54% din unităţile de
învăţământ de stat şi private au rată de vaccinare peste 60% şi pot deschide cu
prezenţa fizică. Până vineri, 5 noiembrie, când am actualizat toate datele din
toate şcolile din România, am avut o creştere de la 54% la 68%, deci a avut
efect. Mai multe echipe de control ale Ministerului Educaţiei vor merge în
teritoriu pentru a verifica în ce măsură, în primul rând, se respectă regulile
de protecţie sanitară, în al doilea rând, în ce măsură aceste raportări privind
rata de vaccinare au fost corecte. Este o variantă de compromis, este un
criteriu cu foarte multe neajunsuri, dar este un criteriu care asigură un mediu
mai sigur pentru elevi şi pentru profesori, este un criteriu care protejează
mai mult profesorii pentru că medicii spun: cei vaccinaţi contactează mai greu
virusul şi transmit mai greu virusul.Mai trebuie menționat că pentru
recuperarea materiei care trebuia studiată în perioada de vacanță impusă,
Ministerul Educaţiei a modificat structura anului şcolar și a scurtat vacanța
de iarnă pentru elevii de gimnaziu şi de liceu.
-
Școala reîncepe online
Vacanţa de iarnă a luat sfârșit, așa că circa trei milioane de elevi din învăţământul preuniversitar românesc au reînceput, de luni, cursurile, însă tot de acasă, aşa cum au fost nevoiți să se obișnuiască. Din martie anul trecut, cu excepția a nici două luni – în perioada septembrie-noiembrie – copiii nu mai merg la școală. Din cauza noului coronavirus, cursurile se desfășoară, în prezent, în toată țara, exclusiv online, de aceea vacanțele și perioadele de activitate școlară de acasă, din fața computerului, se succed într-un ritm devenit rutină.
Pe de o parte, Consiliul Naţional al Elevilor solicită descentralizarea deciziei privind modalitatea de reluare a cursurilor, astfel încât prezenţa fizică în bănci a copiilor să fie posibilă în localităţile – multe în România – unde rata de infectare este sub 3 la mia de locuitori. De curând, Consiliul trăgea un semnal de alarmă, argumentând că şcoala online este obositoare, ineficientă şi complet nesustenabilă pe termen lung.
Există numeroşi elevi, în special din mediile defavorizate, care nu au acces la educaţie, pentru că nu au computere sau tablete și nici conexiune la internet. Pentru aceștia este nevoie inclusiv de un plan de recuperare a materiei, pentru ca lacunele pe care le-au acumulat de la începutul pandemiei să nu se acutizeze, devenind imposibil de acoperit. Totodată, pentru că examenele naţionale se apropie, Consiliul Naţional al Elevilor ar dori să discute cu decidenții la nivel central și despre organizarea acestora, să fie pregătite mai multe scenarii, astfel încât probele să se poată desfăşura conform planului.
De cealaltă parte, Ministerul Educaţiei a anunțat că va hotărî până la sfârşitul acestei luni dacă în semestrul doi, care începe pe 8 februarie, copiii vor fi prezenţi fizic la şcoală sau vor continua studiul la distanţă. Ministrul de resort, Sorin Cîmpeanu, a promis că prioritar nu este doar momentul redeschiderii fizice a unităților de învățământ, ci şi nevoia de a fi compensate pierderile suferite de sistemul de educaţie pe parcursul pandemiei.
Sorin Cîmpeanu a mai declarat că va ţine cont de propunerile elevilor, părinţilor şi profesorilor, însă va lua o decizie cu privire la felul în care vor începe cursurile – în bănci, la școală sau de acasă, online – în funcţie de situaţia epidemiologică. “Vreau să cred că este posibilă redeschiderea şcolilor pe 8 februarie; nu putem pierde încă un semestru și o generaţie întreagă” – a punctat, recent, și vicepremierul Kelemen Hunor, care nu excludea scenariul unei deschideri etapizate și regionale a școlilor.
-
Anul universitar, în sistem hibrid
În condiții de
pandemie, cele mai multe facultăţi din România își încep
cursurile, în această săptămână, în sistem hibrid, adică fie cu studenți în sălile de
clasă, fie online, cu excepția celor de la medicină. Modalitatea este aleasă de
fiecare universitate sau facultate în parte, în funcție de specific, de
spațiile de învățământ și de evoluția situației epidemiologice. Tot din cauza
pandemiei de coronavirus au fost reduse locurile de cazare în căminele
studențeșți, care și în condiții normale erau uneori insuficente,
situație care crează probleme suplimentare.Unele universități au rezervat și
locuri speciale în cămine pentru studenții care vor fi depistați pozitiv,
pentru a petrece perioada de carantină în izolare. Este și cazul Universității
București, unde pe 1 octombrie vor începe cursurile 8.900 de studenţi. Tot în
capitală, Academia de Studii Economice și-a început luni activitatea printr-o
ceremonie transmisă live prin internet. Aici, în primul semestru acțiunile
didactice de predare şi seminarizare vor avea loc online, cu excepţia a cinci
programe.Tot luni s-au dechis și cursurile Universității ‘Babeş-Bolyai’ din
Cluj, Universității ‘Lucian Blaga’ şi Academiei Forţelor Terestre
‘Nicolae Bălcescu’ – ambele din Sibiu, precum şi la Universitatea de
Vest din Timișoara. La Timișoara, la Universitatea Politehnică, în primele
5 săptămâni sunt prevăzute doar activităţi online, iar la Universitatea
Politehnică din Bucureşti – cea mai mare universitate tehnică din ţară, din 5
octombrie, cursurile şi seminariile se vor face în sistem hibrid. La
Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi vor începe în această
săptămână în format online, față în față sau mixt, în funcție de decizia
fiecărei facultăți. La Ploiești, la Universitatea de Petrol şi Gaze se va
învăța în sistem online în primul semestru, iar laboratoarele, seminariile şi
proiectele se vor desfăşura în sistem ‘faţă în faţă’. -
Sistemele de predare online în perioada de izolare se îmbunătățesc continuu
La fel ca
întreaga planetă, şi societatea românească se adaptează continuu la schimbările
de paradigmă impuse de pandemia cu noul tip de coronavirus. Cele mai afectate
sunt, ca în orice criză majoră, categoriile sociale vulnerabile. Un pilon
important, aşa cum este domeniul educaţiei, este şi el reconfigurat de noile
reguli de distanţare socială. Alternativa la orele de curs din clase rămâne
mediul virtual, în care elevii de gimnaziu şi de liceu încearcă să menţină
pasul cu programa şcolară.
Asociaţia Young
Initiative a lansat profesorilor invitaţia de a face schimb de bune practici,
în cadrul unui webminar dedicat instrumentelor de predare online. Despre
avantajele şi dezavantajele predării la distanţă prin intermediul platformelor
web au discutat Ana Andronache şi Maria Stan, ambele cadre didactice, alături
de specialişti în dezvoltarea resurselor umane din domeniul învăţământului.
Ana Andronache
este profesoară de limba engleză la Liceul Teoretic Horia Hulubei din
localitatea Măgurele (judeţul Ilfov). Pentru ea, predarea în sistem online a
înlesnit mult utilizarea resurselor digitale. Mie îmi place această
parte în care noi nu mai suntem nevoiţi să printăm foarte mult, să irosim
hârtie şi alte materiale. Acum, ne este foarte uşor să le arătăm live
materiale, filmuleţe şi imagini, pe care ne tot doream să le expunem la clasă,
dar nu aveam tehnologia necesară. Un alt avantaj pe care l-am descoperit în
această perioadă este faptul că învăţarea online este o oportunitate de
învăţare grozavă pentru noi – pentru mine, cel puţin, aşa a fost. Am învăţat să
lucrez cu multe platforme noi, pentru care nu aş fi avut timpul necesar să le
explorez şi să văd ce îmi pot oferi, dacă nu ar fi existat această perioadă de
izolare.
Maria Stan predă
limba engleză la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti. Contactul
direct cu elevii îi lipseşte cel mai mult în această perioadă, iar răspunsul
copiilor este similar. Cel mai mare dezavantaj al predării online
este limitarea contactului uman. Iniţial, am fost cu toţii entuziasmaţi că,
totuşi, am găsit o modalitate prin care să ne vedem şi să menţinem contactul.
Pe de altă parte, cei mai mulţi dintre elevi mi-au spus că nu vor mai chiuli
niciodată de la ore, pentru că le este foarte dor de sala de clasă, de mediul
acela tipic şcolii.
Dar lipsa
accesului la tehnologie este unul dintre cele mai importante neajunsuri cu care
se confruntă sistemul educaţional din România. Profesorii încearcă să
improvizeze metode speciale de predare în cazul elevilor care nu beneficiază de
un computer conectat la Internet. Revine la microfon Ana Andronache. Dezavantajul este şi pentru aceia care nu au acces la tehnologie la fel
de mult ca cei din mediul urban. Ce vă pot spune din experienţa altor colegi
este că s-au folosit de aplicaţia WhatsApp şi de telefonul părinţilor, fiindcă
de multe ori există un singur smartphone într-o casă. Dar, discutând cu
părinţii, profesorii au găsit un interval în care copiii să aibă acces la acel
telefon. Aşadar, au reuşit să ţină legătura şi cu ei, trimiţându-le
înregistrări ale lecţiilor, filmuleţe, fotografii şi toate materialele
necesare. Astfel, a fost cât de cât rezolvată şi problema copiilor cu un acces
limitat la Internet.
Desigur, este
nevoie şi de regăsirea stării emoţionale şi psihologice din clase, care făcea
posibil procesul de predare. Gestionarea comportamentului fiecărui elev aflat,
de această dată, în faţa monitorului, poate reprezenta o adevărată provocare. Ana
Andronache: Un alt aspect la care ne-am gândit este
trecerea de la clasă la online. Din experinţa zilelor în care am lucrat online
cu elevii noştri, am decis să insistăm pe ceea ce numim classroom management,
un demers pe care ni-l dorim şi în mediul online. Din experienţa proprie, am
observat că elevii au tendinţa să vorbească unii peste ceilalţi în mediul
online. Au tendinţa să trimită foarte multe emoticoane în timpul cursurilor.
Atunci, este bine ca profesorii să aplice un set de reguli special conceput
pentru clasă, dar şi pentru mediul online. Este bine să stabiliţi aceste reguli
de la bun început. Regulile vă vor face interacţiunea online mult mai
eficientă.
Un alt lucru la
care trebuie să fie atenţi toţi cei care sunt implicaţi în predarea online din
această perioadă specială, fără precedent, este respectarea intimităţii şi a
spaţiului personal al celor care se conectează la platformele web. Dacă accesul
la microfon este obligatoriu, camerele web ale elevilor pot rămâne închise, la
cerere. Explică Ana Andronache. În mediul acesta online se discută
foarte mult şi de limitări, de respectarea spaţiului şi a identităţii fiecăruia.
În cazul nostru, a fost important să aflăm cine nu doreşte să îşi pornească
acea cameră web şi am respectat acest lucru, în cazul fiecărui copil. Nu a
fost, pentru noi, un lucru obligatoriu, dacă unul dintre elevi nu a dorit să se
conecteze la aplicaţia Zoom, spre exemplu, cu camera pornită.
Iar rutina
clasei, cea care îi pregătea pe elevi la începtul orelor şi demonstrată de
către psihopedagogi a fi extrem de utilă, se poate păstra în continuare, şi în
cadrul cursurilor online. Mici exerciţii de dicţie, jocuri de cuvinte, predare
de ştafetă sau chiar mici exerciţii fizice pot creşte capacitatea de
concentrare din timpul orei de curs. Ana Andronache Un alt lucru care
merită amintit, apropo de cum facem această trecere de la clasă la online, este
acea parte de rutină a clasei. Din câte am observat, şi în mediul online este
cât se poate de benefic să avem această opţiune, în special în cazul elevilor
de gimnaziu. În momentul de faţă, pe Internet sunt diverse energizer-uri,
întrebări extrem de drăguţe.
Până când elevii vor putea reveni în clase, cele mai
bune metode de predare de la distanţă, prin intermediul Internetului, vor fi
experimentate şi evaluate continuu de către cadrele didactice din România.
Desigur, acest lucru este posibil doar cu ajutorul, susţinerea şi răspunsul
prompt din partea elevilor şi a părinţilor. -
Ce fac studenţii români din străinătate în aceste zile departe de casă
În luna martie a acestui an, universităţile din lumea întreagă și-au mutat cursurile în sistem online, ca măsură de prevenire a răspândirii coronavirusului. O parte din studenţii români au ales să rămână în ţările în care studiază, chiar dacă la începutul acestei crize create de pandemie încă se puteau întoarce acasă fără mari probleme.
Cristina Ştirbăţ a stat de vorbă cu trei dintre ei, Teodora Ştirbăţ, studentă la Universitatea din Haga, Florentina Penescu, studentă la Universitatea din Porto şi Călin Ungurean, student la Universitatea din Delft, şi i-a întrebat de ce au făcut această alegere şi cum vor petrece Paştele departe de casă.
-
Anul şcolar s-a mutat online
Unda de șoc generată de pandemia de coronavirus
în intreaga lume, care a produs efecte în lanț în toate domeniile, s-a resimțit
și asupra sistemului educațional. În România, distanțarea socială impusă de
autorități pentru a preveni răspândirea virusului a dus, cum era de așteptat,
și la închiderea temporară a unităților de învățământ. S-au scurs trei
săptămâni de când elevii și studenții stau acasă și, deocamdată, nu se știe când
se vor relua cursurile, întrucât totul depinde de evoluția pandemiei, Şcolile
pot rămâne închise până când nu va mai exista niciun pericol pentru sănătatea
copiilor, spusese, la jumătatea lunii martie, ministrul Educaţiei şi
Cercetării, Monica Anisie, neprecizând o dată până la care cursurile ar urma să
rămână suspendate. Oficialul a dat asigurări că specialiștii ministerului
lucrează la scenarii care să compenseze efectele acestei crize. Intre timp,
lecțiile se desfășoară online, însă această metodă a scos la iveală mai multe
vulnerabilități: pe de o parte, nu toți elevii dispun de calculator, laptop sau tabletă
și internet, pe de altă
parte, nu toți dascălii au pus în aplicare această formă de învățământ.Ministrul
Educaţiei, Monica Anisie, a transmis cadrelor didactice din învăţământul
preuniversitar o scrisoare deschisă în care îşi exprimă încrederea în
capacitatea acestora de a crea contexte educaţionale prin orice mijloace de
comunicare şi de a-i motiva pe elevi să rămână conectaţi la educaţie. Aceasta presupune păstrarea unui
echilibru în tot ceea ce înseamnă acest proces: adaptarea volumului de resurse
pe care îl transmitem elevilor, a activităţilor individuale pe care le
solicităm acestora, iar participarea la cursurile online trebuie să fie un
moment aşteptat de elevi, nu o presiune în plus, a precizat Monica Anisie. De
altfel, ministerul Educației a identificat instrumente şi resurse digitale,
care pot fi utilizate la învăţarea de acasă, cea asistată de tehnologie, și
care au fost centralizate pe o platformă.Recomand fiecărui cadru didactic să
selecteze instrumentele şi resursele cele mai adecvate sau să-şi creeze
propriile resurse. Suntem conştienţi de faptul că sunt elevi şi cadre
didactice care nu dispun de tehnologie pentru continuarea învăţării, a mai
spus ministrul Educației,
care a punctat faptul că suspendarea cursurilor reprezintă o perioadă în care este
valorificată activitatea desfăşurată în sala de clasă, prin fixarea
cunoştinţelor şi recapitularea temelor predate, fără a fi predate noi
cunoştinţe şi fără a fi evaluați elevii. De asemenea, în perioada suspendarii
cursurilor din cauza pandemiei de coronavirus, ministerul Educației realizează,
în parteneriat cu postul public de televiziune, cursuri televizate, pentru a
asigura continuitatea învățării. Sunt difuzate programe cu prioritate pentru
elevii claselor a VIII – a și a XII – a, în vederea susținerii examenelor
naționale.