Tag: Curtea Costitutionala

  • Pensionare la cerere, la 70 de ani

    Pensionare la cerere, la 70 de ani

    După
    împlinirea vârstei de 61 de ani la femei, respectiv 65 de ani la bărbaţi, angajaţii
    din sistemul public românesc vor putea, dacă vor dori, să rămână în activitate
    până la 70 de ani, dar nu vor mai avea voie să primească simultan pensie şi
    salariu. Guvernul coaliției de centru-dreapta de la București a aprobat un
    proiect de lege în acest sens, care urmează să fie dezbătut în regim de urgenţă
    în Parlament.


    După adoptarea, în ședință a Executivului, a proiectului,
    ministrul Muncii, Raluca Turcan a explicat:
    După împlinirea
    vârstei de 70 de ani, o persoană poate solicita recalcularea pensiei în sistemul
    public, avantajul constând în majorarea punctelor lunare şi anuale. Determină,
    de asemenea, instituţiile să îşi reaşeze politica de resurse umane. Pensionarea
    la stat şi revenirea tot la stat, eventual pe funcţii special create, nu a fost
    niciodată şi nici nu poate să devină o politică de personal modernă, de tip
    european.


    Salariaţii care au optat să îşi continue activitatea pot să renunţe
    oricând la acest angajament. Pe de altă parte, sumele încasate necuvenit vor fi
    recuperate de la pensionari. Există, însă, și excepții de la prevederile
    proiectului de lege – vor putea primi pensie şi salariu în același timp demnitarii,
    personalul didactic plătit cu ora, asistenţii personali și maternali ori
    membrii Academiei Române.


    Din
    opoziţie, vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, anunţă că social-democraţii
    abia aşteaptă documentul în Parlament, ca să îl atace la Curtea
    Constituţională, considerând că are prevederi ce încalcă Legea fundamentală: Am văzut, în ultimele săptămâni, o preocupare deosebită a Guvernului, a
    coaliţiei de guvernare, legată de pensii – ba că vom creşte vârsta de
    pensionare, ba că vor fi îngheţate, ba ceea ce s-au angajat prin PNRR pe zona
    de reforme. Despre acest proiect ştim că are clar vicii de constituţionalitate,
    deci nu vom ezita o secundă să atacăm acest lucru.


    Peste 100.000 de
    persoane de peste 65 de ani au, în prezent, contract de muncă – spune ministrul
    Raluca Turcan, explicând că proiectul care interzice cumulul pensiei cu
    salariul urmăreşte mai multe obiective, între care fructificarea experienţei
    angajaţilor ajunşi în pragul pensionării și echitate pentru personalul din
    sistemul public. În plus – spun autoritățile – pe termen mediu și lung, pe
    fondul dezechilibrului dintre numărul de angajați, respectiv de pensionari, actualul
    sistem public de pensii va acumula datorii şi, în
    câţiva ani, nu ar mai putea face faţă plăţilor. Unul din contra-argumentele
    opozanților este, însă, că, în România, speranța de viață este în scădere și
    este printre cele mai mici din Uniunea Europeană, astfel că, la 70 de ani, e
    posibil ca multe persoane nici să nu mai apuce să se bucure de o pensie, după
    ce, timp de decenii, au cotizat la sistemul public.


  • Codul de Procedură Civilă adoptat de Senat

    Codul de Procedură Civilă adoptat de Senat

    De aproape un şi jumătate, perseverenţa cu care coaliţia guvernamentală
    PSD-ALDE încearcă să schimbe codurile penale şi legile de funcţionare a
    justiţiei e acuzată virulent de opoziţia de dreapta, de societatea civilă şi de
    presă drept o tentativă de stopare a luptei anticorupţie şi de subordonare a
    magistraţilor. Prin comparaţie, legislaţia civilă provoacă mult mai puţine
    pasiuni în dezbaterile publice de la Bucureşti. Marţi, plenul Senatului a votat,
    în calitate de primă cameră sesizată, un nou Cod de Procedură Civilă, după ce
    documentul primise, săptămâna trecută, aviz favorabil în Comisia parlamentară specială
    privind Legile Justiţiei. Preşedintele acesteia, fostul ministru
    social-democrat al Justiţiei, Florin Iordache, sublinia că, pe baza deciziilor
    Curţii Constituţionale şi a propunerilor formulate de Consiliul Suprem al Magistraturii,
    Parchetul General, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi asociaţiile
    profesionale ale magistraţilor, au fost modificate nu mai puţin de 110 articole,
    adică o cincime din totalul prevederilor din Codul de Procedură. Graţie acestor
    schimbări, spun parlamentarii jurişti, justiţia ar putea deveni un mediu pe
    care cetăţenii să-l perceapă drept mai puţin ostil.

    Astfel, procesele civile
    vor putea fi mai scurte. A fost, de asemenea, eliminată obligativitatea
    asistării petenţilor care vor să facă recurs de către un avocat sau un
    consilier juridic. Potrivit avocaţilor, o altă modificare importantă este cea
    care vizează obligativitatea de a fi înregistrată depoziţia şi tot ceea ce
    spune un martor în timpul unui proces, fără ca aceste declaraţii să mai treacă
    prin aşa-numitul filtru al judecătorului. Modificarea Codului de Procedură
    Civilă a fost aprobată cu 72 de voturi, de la PSD şi ALDE, precum şi de la UDMR,
    care e asociată cu Puterea printr-un protocol de colaborare parlamentară. Din opoziţie,
    doar şase senatori au voat împotrivă, iar 27 au preferat să se abţină.

    Potrivit USR, noile prevederi ale Codului dezavantajează
    cetăţenii în procesele legate de protecţia consumatorilor şi îi pun în
    dificultate pe cei care au credite la bănci. Aceştia ar urma să intenteze un
    proces separat dacă vor să conteste ceea ce consideră a fi clauze abuzive incluse
    în contractele de împrumuturi bancare.În presă,comentatorii subliniază importanţa modificărilor aduse Codului de
    Procedură Civilă, fiindcă prevederile acestuia sunt de foarte larga
    aplicabilitate. Practic, explică ei, este vorba despre orice litigiu aşa-zicând nepenal -
    contencios, dreptul familiei, dreptul muncii, drept comercial etc.Iniţiativa legislativă adoptată de Senat urmează
    să fie dezbătută din nou în Comisia specială pentru legile justiţiei, apoi va
    intra la vot în plenul Camerei Deputaţilor, for decizional pentru acest
    proiect.