Radio România Internațional

Tag: Curtea de Conturi

  • Curtea de Conturi atrage atenţia că sunt puţini angajaţi în instituţiile UE

    Curtea de Conturi atrage atenţia că sunt puţini angajaţi în instituţiile UE

    O forță de muncă îmbătrânită, dezechilibre geografice și un cadru de performanță rigid sunt, pe scurt, câteva dintre probleme constatate în urma unui audit, de Curtea de Conturi din Uniunea Europeană.

    În momentul de faţă, pentru instituţiile comunitare, Comisia, Consiliul şi Parlamentul European,  lucrează peste 50 de mii de oameni cu diferite tipuri de contracte: angajaţi permanenți, funcţionari temporari și agenţi contractuali.

    Comisia Europeană este cel mai mare angajator, cu o forță de muncă de aproximativ 30 de mii de persoane, urmată de Parlament, cu aproape 7 mii, și de Consiliu, cu 3 mii.

    Pare un număr suficient de oameni, însă Curtea de Conturi atrage atenţia că de-a lungul anilor, numărul sarcinilor care trebuie îndeplinite de instituțiile europene a crescut. Nu se poate spune același lucru și despre numărul de posturi.

    În plus, mai spune Curtea, instituțiile au tratat toate problemele apărute prin realocarea angajaţilor acolo unde era cea mai mare nevoie de ei și prin recrutarea de personal angajat cu contracte pe perioadă determinată.

    Mobilitatea temporară a personalului poate să ajute în perioadele aglomerate, spune Curtea, însă nu rezolvă problema principală, a gestionării unui volum de muncă sporit cu resurse  limitate.

    În aceste condiții, personalul se plânge, și sunt rezultatele unui sondaj, că există un echilibru tot mai fragil între viața profesională și cea privată și că recurgerea la ore suplimentare neplătite a devenit ceva obișnuit în unele departamente.

    În plus, mai atrage atenţia Curtea de Conturi, instituțiilor le este greu să recruteze candidați din toate statele membre, astfel încât să asigure o forță de muncă echilibrată din punctul de vedere al reprezentativității geografice.

    Le este greu și să recruteze și să păstreze personal esențial, cum ar fi specialiști IT. Mai mult, instituțiile nu au reușit să atragă candidați mai tineri în număr suficient pentru a compensa îmbătrânirea forței de muncă.

    Auditorii au constatat totodată puncte slabe în modul în care este gestionată performanța angajaţilor. Cadrul de evaluare este axat în principal pe descoperirea celor mai grave cazuri de incompetență profesională, iar normele în vigoare restrâng capacitatea instituțiilor de a recompensa personalul cu merite deosebite printr-o promovare mai rapidă.

  • Fostul guvern, anchetat de noul Parlament

    Fostul guvern, anchetat de noul Parlament

    Senatul şi Camera Deputaţilor de la Bucureşti, reunite în şedinţă comună, au decis declanşarea unei anchete referitoare la rectificările bugetare operate anul trecut de Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloş. Verificările vor fi efectuate de către Comisiile de buget-finanţe, care trebuie să prezinte un raport în următoarele zile. Vor fi anchetate procedura şi datele care au stat la baza adoptării de către Guvernul Cioloş a rectificărilor bugetare din august şi noiembrie 2016.



    Demersul a fost criticat de PNL şi USR, care s-au pronunţat împotriva acestei iniţiative. Vicepreşedintele liberalilor, Cătălin Predoiu: “Partidul Naţional Liberal respinge această anchetă, pentru că ea nu are alt obiectiv decât să amâne momentul în care partidul şi coaliţia de partid de la guvernare trebuie să dea explicaţii în legătură cu nerealizarea unui program irealizabil.”



    În schimb, liderul social-democrat, Liviu Dragnea, a precizat că o anchetă este necesară, având în vedere că au fost aprobate rectificări bugetare pozitive, în condiţiile în care veniturile scădeau de la lună la lună. Liviu Dragnea: “Să vedem dacă este din cauza lipsei de absorbţie a fondurilor europene, sau din cauza unei colectări proaste a TVA şi care sunt cauzele. A crescut evaziunea fiscală, a slăbit controlul ANAF-ului, a fost o ţesătură de oameni pusă în ANAF care a făcut ca anumite firme să nu fie controlate, ca anumite importuri să intre mai uşor în ţară? Că anumite instrumente, mecanisme şi instalaţii de control la vamă poate nu mai funcţionează sau nu au funcţionat subit?”



    Tot la iniţiativa lui Liviu Dragnea, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat o hotărâre prin care se solicită o analiză pe aceeaşi temă şi Curţii de Conturi. Fostul premier tehnocrat Dacian Cioloş a răspuns, pe o reţea de socializare, acuzelor legate de execuţia bugetară pe anul trecut. În opinia sa, această idee poate fi considerată drept o fumigenă din partea celor care nu au cum să îşi respecte promisiunile făcute în campania electorală.



    Fostul premier aminteşte de un record de încasări de la UE – 7 miliarde euro, bani care au intrat în România. Mai mult, ţinând cont de evoluţia economiei româneşti din primul semestru, se justifica o rectificare bugetară pozitivă în cel de-al doilea. Dacian Cioloş a mai spus că, prin toate măsurile luate pe parcursul anului trecut, a fost uşurată povara fiscală prin rambursări mai mari de TVA şi chiar au fost create condiţii favorabile pentru ca Guvernul din acest an să încaseze mai mulţi bani europeni, circa trei miliarde de euro.

  • Jurnal românesc – 15.07.2016

    Jurnal românesc – 15.07.2016

    Ministerul de Externe îi avertizează
    pe cetăţenii români că, în urma atentatului de joi, de la Nisa, soldat cu
    numeroase victime, starea de urgenţă se va prelungi pe tot teritoriul Franţei
    cu încă cel puţin trei luni după data de 26 iulie, decretată anterior. Autorităţile
    de la Bucureşti amintesc că starea de urgenţă permite interzicerea circulaţiei
    persoanelor şi stabilirea unor zone de protecţie şi securitate. De asemenea,
    sunt aplicate măsuri suplimentare de securitate, care includ arestul la
    domiciliu al oricărei persoane cu activitate considerată periculoasă pentru
    ordinea publică, închiderea temporară a sălilor de spectacol şi a locurilor de
    reuniuni publice, confiscarea armelor şi posibilitatea de a efectua percheziţii
    administrative. Cetăţenii români pot apela numărul de telefon pus la dispoziţie
    de Consulatul General de la Marsilia, +33 491221741, precum şi cele ale
    Ambasadei României la Paris, pentru informaţii şi solicitări legate de atentat.
    Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, condoleanţe familiilor
    îndurerate în urma atacului de la Nisa şi a asigurat poporul francez de
    solidaritatea României. Potrivit şefului statului, flagelul terorismului care
    începe să semene frică şi deznădejde nu va reuşi să dezbine Europa în a lupta
    şi a crede în valorile libertăţii şi democraţiei.




    Spaţiile aferente imobilelor
    deţinute de statul român în străinătate pentru personalul diplomatic nu sunt
    gestionate cu economie şi eficacitate, întrucât nu există o corelare între
    necesarul real şi suprafeţele libere existente – se arată într-un raport al
    Curţii de Conturi de la Bucureşti. Potrivit sursei citate, sunt închiriate
    imobile cu suprafeţe ce exced numărul de persoane aferent familiilor membrilor
    misiunilor diplomatice. Pentru un eşantion de numai 7 reprezentanţe diplomatice
    ale României în străinătate, în perioada 2012-2014, au fost plătiţi de la
    bugetul de stat 835.620 euro pentru închirierea de pe piaţa locală a unor
    imobile cu destinaţia de locuinţă, în condiţiile în care exista spaţiu cu
    aceeaşi destinaţie disponibil şi neutilizat în imobilele proprietate publică şi
    privată a statului român. Conform Curţii de Conturi, MAE gestionează anual, în
    medie, derularea a aproximativ 650 de contracte de închiriere, având ca obiect
    închirierea de spaţii
    pentru activitatea misiunilor diplomatice sau locuinţe de serviciu pentru
    personalul diplomatic şi familiile acestora.




    Birocraţia, fiscalitatea excesivă,
    corupţia şi controalele excesive sunt marile probleme cu care se confruntă întreprinderile
    mici şi mijlocii din România. O treime dintre acestea cred că evoluţia mediului
    economic este stânjenitoare dezvoltării, iar mai puţin de 14% estimează că
    evoluţia mediului de afaceri românesc pe întreg anul 2016 le va fi favorabilă.
    Datele sunt cuprinse în Cartea Albă a IMM-urilor – un raport de cercetare care
    are la bază interviuri cu peste 1000 de întreprinzători. Potrivit documentului,
    principalul efect pozitiv pentru întreprinderi al aderării României la Uniunea Europeană este accesul mai bun la pieţe. Fondurile
    structurale nu prezintă interes pentru imm-uri, peste 81% dintre acestea
    susţinând că nu intenţionează să acceseze bani europeni în perioada următoare. 72%
    dintre respondenţi spun că sursele proprii rămân principalele modalităţi de
    finanţare a activităţilor economice.




    Toate bancnotele şi monedele în lei
    emise de Banca Naţională a României vor fi înlocuite în următorii ani,
    informează Digi 24. Înlocuirea este necesară pentru ca bancnotele în circulaţie
    să primească pe ele noua stemă a României, după ce preşedintele Klaus Iohannis
    a promulgat legea prin care pe capul acvilei va apărea o coroană. Purtătorul
    de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a precizat că, pentru o perioadă, atât bancnotele
    vechi, cât şi cele noi vor circula în paralel.Ultima schimbare de bancnotă a fost
    realizată în 2008: pe bancnota de 10 lei a apărut un semn grafic suplimentar
    pentru un plus de siguranţă.




    Vânzările de autoturisme Dacia au
    înregistrat, în iunie, un avans de 16,3% în Europa, iar cota de piaţă a constructorului de automobile a
    urcat de la 2,8 la 3,1%. Conform statisticilor Asociaţiei Constructorilor
    Europeni de Automobile, înmatriculările de autoturisme Dacia în Europa s-au
    cifrat, luna trecută, la 46.252 de unităţi, în creştere faţă de iunie 2015, când s-au vândut 39.779 de vehicule.Compania
    Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul
    Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană.

  • Deficienţe în utilizarea fondurilor europene

    Aproape şapte miliarde de euro, adică 4,7%, din bugetul de cheltuieli aferent anului trecut au fost cheltuite în mod eronat de ţări ale UE, relevă raportul anual al Curţii Europene de Conturi. Documentul precizează că este vorba despre un număr mare de erori descoperite în sectorul agricol, iar România se numără între ţările vizate. Potrivit raportului, fondurile în cauză nu au fost utilizate în conformitate cu legislaţia aplicabilă, dar aceasta nu constituie un indiciu al existenţei fraudei. Domeniile cele mai expuse la erori de cheltuieli au fost politica regională, transporturile şi energia, dezvoltarea rurală, mediul, pescuitul şi sănătatea, precum şi programele din sectorul agricol. Documentul arată că un număr mare dintre erorile cuantificabile în sectorul agricol au fost provocate de declaraţii sau cereri de plată inexacte depuse de beneficiari, cea mai frecventă greşeală fiind reprezentată de supradeclararea suprafeţei de teren.



    Explică, de la Bruxelles, corespondentul Radio România, Cerasela Rădulescu: De exemplu, la capitolul fonduri pentru agricultură s-a constatat că în Germania, Irlanda, Grecia, Franţa, Polonia şi România s-au produs erori pentru că anumite terenuri declarate ca fiind păşuni permanente şi cărora li s-au acordat plăţi erau de fapt acoperite cu vegetaţie neeligibilă şi ar fi trebuit să fie excluse de la plata ajutorului. Totodată, au fost detectate cazuri de nerespectare a cerinţelor de agromediu în state ca Italia, România, Olanda, Polonia şi Ungaria. Examinarea de către Curte a sistemelor de control în domeniul dezvoltării rurale arată deficienţe la nivelul controalelor privind condiţiile de eligibilitate sau riscul dublei finanţări în şase din opt state membre examinate şi anume Germania, Spania, Italia, Letonia, Malta şi România.”



    De acum înainte, trebuie să existe un control şi un management mai atent al fondurilor comunitare”, a declarat preşedintele Curţii Europene de Conturi, Vitor Caldeira, argumentând – Dacă cetăţenii UE nu au percepţia clară a valorii adăugate a cheltuielilor UE nu ne vom bucura de încrederea lor”.



    Pe de altă parte, Curtea a salutat eforturile Comisiei Europene destinate corectării erorilor şi recuperării fondurilor, apreciind că fără aceste acţiuni rata totală de eroare ar fi fost de 6,2% din totalul cheltuielilor, în loc de 4,7%. Acest raport, pe care Curtea de Conturi Europeană îl trimite celor 28 de ţări comunitare pentru a le semnala problemele detectate de către experţi, vine într-un moment în care Bruxellesul se confruntă cu presiuni crescute din partea statelor membre pentru a restrânge cheltuielile.