La 16 iunie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Austria a tăiat ilegal alocațiile pentru copii românilor care lucrează în această țară, după cum a anunțat la acea dată și MAE român.
Tag: Curtea de Justitie
-
Avertismente de la Comisia Europeană
România a fost
notificată, joi, de Comisia Europeană că nu şi-a îndeplinit obligaţiile de stat
membru în mai multe domenii, fiind vizată de proceduri de infringement vizând
eșecul sistemic în ceea ce privește monitorizarea poluării, serviciile
financiare, transpunerea normelor pentru folosirea armelor de foc, migrația
ilegală sau protecţia copiilor. Executivul comunitar a constatat că, prin
modificările aduse Legii energiei, este menţinută obligaţia de a vinde gaze
naturale cu prioritate pe piaţa internă, ceea ce reprezintă o încălcare a
dreptului Uniunii Europene şi creează bariere nejustificate în calea
exporturilor de gaze din România. Bucurestiul are la dispoziţie două luni
pentru a răspunde acestor acuzaţii. În caz contrar, Comisia poate decide să
sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.O acţiune asemănătoare poate fi
înaintată şi dacă România nu se aliniază legislaţiei europene privind piaţa
asigurărilor auto. Comisia consideră că emiterea de poliţie de asigurare pentru
anumite categorii de vehicule, valabile doar pe teritoriul României, nu este
conformă cu directiva privind asigurarea auto, prin care se cere ca poliţele
RCA să acopere tot spaţiul comunitar, pe baza unei prime de asigurare unice. Totodată, trei dintre procedurile de
infringement privesc incapacitatea Guvernului României de a-şi respecta
angajamentele asumate pentru combaterea poluării. Iar în cazul monitorizării
calităţii aerului, Comisia Europeană vorbeşte chiar de un eşec sistemic.
La Bucureşti, Ministerul Mediului a reacţionat imediat la aceste avertismente:
recunoaşte problema şi promite restructurarea reţelei naţionale de măsurare a
calităţii aerului. Într-un comunicat, ministerul arată că România a făcut, în
ultima perioadă, paşi importanţi pentru modernizarea şi eficientizarea acesteia.În fine, la capitolul privind gazele cu efect de seră, România are o întârziere
de peste doi ani faţă de angajamentele europene, însă ministerul spune că Bucureştiul
a făcut, de asemenea, progrese importante şi în acest domeniu, un nou act
normativ fiind în lucru. România nu este singurul stat avertizat de executivul
comunitar. În total, în luna iulie, Comisia Europeană a trimis circa 130 de
scrisori de notificare a întârzierii în îndeplinirea obligaţiilor. Printre
statele care au primit astfel de avertismente se numără Belgia, Cehia, Estonia,
Polonia, Portugalia, Suedia, Ungaria sau Spania. Şi Austria a primit un aviz
motivat, din cauza incompatibilităţii legislaţiei sale cu privire la reducerea
alocaţiilor pentru copiii ai căror părinţi lucrează pe teritoriul ţării, dar
locuiesc într-un alt stat al Uniunii Europene. Indexarea alocaţiilor pentru
copii îi afectează şi pe cetăţenii români care muncesc în Austria şi plătesc
contribuţii sociale. -
Planul de acțiune privind infrastructura de combustibili alternativi
România riscă un proces la Curtea
de Justiţie a UE, dacă nu transpune
integral normele UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili
alternativi. Acest lucru este esențial pentru a reduce dependența de petrol a
transporturilor și pentru a atenua impactul lor asupra mediului.
Comisia
Europeană a decis recent să trimită Malta şi România în faţa Curţii de Justiţie
a UE pentru neîndeplinirea obligaţiei de a notifica cadrele naţionale de
politică în temeiul Directivei 2014/94/UE referitoare la instalarea
infrastructurii pentru combustibili alternativi. tatelor membre li s-a
solicitat să notifice Comisiei cadrele naţionale de politică până la 18
noiembrie 2016. Până în prezent, Malta şi România nu au dat curs acestei
solicitări, deşi au primit din partea Comisiei o scrisoare de punere în
întârziere şi un aviz motivat la 15 februarie, respectiv la 13 iulie 2017.
Cadrele
naţionale de politică constituie principalul instrument care asigura crearea
coordonată a unei infrastructuri suficiente pentru combustibilii alternativi,
inclusiv a punctelor de reîncărcare pentru vehiculele electrice şi a punctelor
de realimentare pentru gaze naturale şi hidrogen. Instituirea unor astfel de
cadre ajuta totodată la evitarea fragmentării pieţei interne prin introducerea
coordonata a combustibililor alternativi.
Parlamentul
European de la Strasbourg a luat în discuție Planul de acțiune privind
infrastructura de combustibili alternativi, subiect modern, actual,
interesant, nu însă și adaptabil statelor membre în întregimea lor sau separat.
Nu doar țările mai puțin dezvoltate din UE au probleme în această privință, pentru
că aplicabilitatea unor norme legate de combustibilii alternativi nu se
constituie într-un lucru simplu.
Europarlamentarul
PPU-sl, Maria Grapini, a punctat exact aceste sensibilități, în intervenția
avută, în plen.
Avem
directive, și pentru combustibili alternativi, avem și pachetul de mobilitate
din 2017, de acord. Ați specificat, însă, că în cadrul politicilor naționale
implicarea directivei nu a ajuns la ambițiile privind utilizarea
combustibilului alternativ. Ați putea să ne spuneți și de ce? Eu cred că ceea
ce ați spus dumneavoastră și anume că statele pot să folosească fonduri, din
fondul de dezvoltare, din fondul de coeziune, nu se aplică încă peste tot.
Nimeni de aici nu dorește să nu avem autovehicule curate, problema este că
trebuie să vedem cum? Avem nevoie de o industrie creativă, inovatoare, cu
automobile care să nu polueze și avem nevoie de infrastructură. Eu mă gândesc
cât de trist este acum că avem așa de puțină infrastructură, și nu doar în
mediul rural, ci chiar în mediul urban.Nu aș vrea ca, astfel, să deconectăm
zonele sărace și mediul rural de conectivitatea în transporturi. De aceea,
trebuie să ne gândim foarte bine, care sunt măsurile pe care putem să le luăm!
-
Opinii privind legile justiţiei
Comentatorii pronostichează o toamnă fierbinte la Bucureşti şi
numesc, deja, mitingul şi marşul de duminică declanşatorul celui de-al doilea
mare val al protestelor antiguvernamentale, după acela de la începutul anului.
Atunci, încercarea Executivului PSD-ALDE de a modifica, prin ordonanţă de urgenţă,
Codurile Penale a scos în stradă, în cea mai amplă manifestaţie din România
post-comunistă, sute de mii de protestatari. Ei acuzau Puterea că încearcă să
salveze de răspundere penală personaje influente din politică şi administraţie,
acuzate de fapte de corupţie.Acum, manifestanţii spun că se tem de o nouă
încercare de surbordonare politică a Justiţiei, prin trecerea Inspecţiei
Judiciare de sub umbrela CSM în subordinea ministerului şi prin excluderea preşedintelui
Klaus Iohannis din procedurile de numire a şefilor de la Parchetele General,
anticorupţie şi antimafia. Demisionar de la ministerul Justiţiei după
protestele din iarnă, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul
Florin Iordache, afirmă că noile manifestaţii nu se justifică, iar temerile
protestarilor ar fi fără obiect. Din punctul meu de vedere, solicitările din piaţă noi tocmai le-am
transpus în lege. Ori există o foarte mare dezinformare, ori cei care
protestează nu cunosc legile, pentru că cele două probleme invocate, cea cu
numirea şi revocarea procurorilor, noi am prevăzut ca preşedintele să fie cel
care are ultima semnătură, iar în ceea ce priveşte Inspecţia Judiciară, noi am
hotărât să fie instituţie independentă. Deci, repet, dacă protestăm, hai să ne
uităm şi pe legi.Opoziţia de dreapta a anunţat că susţine participarea
membrilor şi simpatizanţilor săi la manifestaţiile organizate de societatea
civilă. Deşi cu imaginea voalată de dosarele de corupţie ale unora dintre
propriii săi membri proeminenţi, PNL se declară solidar cu manifestaţiile de
stradă pentru independenţa justiţiei şi continuarea luptei împotriva corupţiei.
Liderul liberal, Ludovic Orban: Sigur,
am îndemnat simpatizanţii partidului, membrii partidului să participe la aceste
forme de protest, pentru că poziţia PNL este similară cu poziţia exprimată de
cetăţenii români care au participat la aceste forme de manifestaţie. De
asemenea, considerăm că manifestaţiile publice, marşurile, mitingurile,
demonstraţiile sunt necesare, pentru că numai la nivel parlamentar, ţinând cont
de aritmetica parlamentară, este foarte dificil să putem împiedica adoptarea
măsurilor nocive ale partidului de guvernământ.Pe de altă parte, imun la
mizele politice româneşti, preşedintele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Koen
Lenaerts, a declarat, luni, la Bucureşti că infracţiunea de abuz în serviciu nu
ar trebui să depindă de dimensiunea prejudiciului provocat. El a infirmat,
astfel, aprecierea deputatului Iordache, care declarase că un prag, pe care l-a
numit modic, de 19 mii de lei, adică sub cinci mii de euro, nu ar deranja pe
nimeni.