Radio România Internațional

Tag: Curtea Domnească

  • Piatra Neamţ

    Piatra Neamţ

    Judeţul Neamţ are multe atracţii care pot contribui la o vacanţă reuşită deoarece vizitatorii vor descoperi peisaje naturale, situri istorice încărcate de legende, mănăstiri, tradiţii populare, precum şi preparate gastronomice cărora nu le poţi rezista. O parte a atracţiilor turistice se află în municipiul reşedinţă de judeţ, Piatra Neamţ. În centrul oraşului se află Ansamblul Curtea Domnească, ale cărui începuturi datează din a doua jumătate a secolului al 15-lea, din perioada domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare. Din fosta Curte Domnească mai există doar o parte din zidurile de incintă şi din pivniţe. Aici se află Biserica Domnească Sfântul Ioan, construită din piatră în 1497 – 1498 în stil arhitectural moldovenesc.

    Dintre multele muzee din oraş, unul este special şi anume Muzeul de artă Eneolitică Cucuteni. A fost deschis în anul 2005 în clădirea unei foste bănci, chiar în zona istorică a oraşului. În vitrinele muzeului sunt expuse vase de ceramică pictată, cu forme elegante şi cu decoraţiuni care au aparţinut unei civilizaţii care a locuit în zona Moldovei, în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriul Rep. Moldova şi al Ucrainei între 4600 şi 2750 î.H. Numele acestei civilizaţii a fost legat de descoperirile arheologice din 1884 şi 1893 din localitatea Cucuteni de lângă Iaşi.

    Nina Merluşcă, manager de destinaţie la Organizaţia de Management a Destinaţiei Turistice Piatra Neamţ, ne oferă câteva detalii:

    „Municipiul Piatra Neamț are statut de stațiune turistică din anul 2010 și este considerat unul dintre cele mai pitorești orașe din România. Un oraș, o destinație care îmbină urbanul cu montanul și cultura cu aventura. Aici se pot face atât incursiuni către muzee, unele dintre ele celebre, precum cel care adăpostește exponate ale culturii Cucuteni, una dintre cele mai vechi de pe continentul european, însă se pot practica și drumeții în natură, se pot face sporturi nautice pe la Bâtca Doamnei. Tot în oraș se pot practica sporturi ecvestre și, nu în ultimul rând, se poate face o plimbare cu unica telegondolă din țară care traversează un oraș. Telegondola pornește de la o altitudine de 310 de metri, chiar de lângă gară. Ca să facem o glumă, ajungi cu trenul, să spunem, de la București și te poți sui imediat în telegondolă. Durata călătoriei este de aproximativ 8 minute și ajunge la o altitudine de 632 de metri, pe muntele Cozla, un munte emblematic al destinației Piatra Neamț. Acolo se poate admira o panoramă splendidă a lacului Bâtca Doamnei, a munților din împrejurimi, însă și a muntelui sfânt, Ceahlău, în zilele senine, după care, mai departe, se poate face o drumeție către rezervația de marmite eoliene “Trei Căldări”.”

    Vizitatorii pot descoperi atracţiile turistice ale acestui oraş în cursul unui tur pietonal, după cum am aflat de la Nina Merluşcă, manager de destinaţie la Organizaţia de Management a Destinaţiei Turistice Piatra Neamţ:

    „Turistul poate porni de la kilometrul zero al orașului de lângă sau, să spunem, de la Curtea Domnească. Destinație Piatra Neamț, care este una dintre cele mai bine conservate curți domnești ale lui Ștefan cel Mare, ce înglobează Turnul lui Ștefan, Biserica Sfântul Ioan Domnesc și zidul de incintă, însă mai are alături și muzee, precum cel Cucuteni, pe care l-am menționat mai devreme, însă și Muzeul de artă, Muzeul de etnografie, cu exponate ale culturii, ale tradiției din zonă. Odată ce le-a explorat pe acestea, turistul se poate duce în proximitate pentru a vizita cea mai veche sinagogă de lemn din România, pentru că, în urmă cu foarte mulți ani, populația Piatra Neamțului era compusă în proporţie de aproximativ 50% din evrei sau mai departe poate apela la organizația noastră, la „Hai la Piatra”, organizația de management al destinației care promovează orașul sub brandul „Hai la Piatra”, să le oferim un tur ghidat gratuit, un produs turistic pe care noi l-am dezvoltat prin oraș.”

    Organizaţia de Management al Destinaţiei din Piatra Neamţ propune vizitatorilor patru trasee turistice, în cursul cărora pot vizita case istorice şi Catedrala Romano-Catolică, pot urca pe Muntele Cozla sau se pot deplasa de-a lungul văii râului Bistriţa.

  • Piatra Neamţ

    Piatra Neamţ


    Astăzi vă invităm în nord-estul ţării, la Piatra Neamț, municipiul de reședință al județului Neamț. Situat pe valea Bistriței, municipiul Piatra-Neamț se află în centrul județului, mai exact la ieșirea râului Bistrița dintre munți.



    Orașul se bucură de câteva atuuri: climă temperat continentală cu veri scurte răcoroase, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari, precum şi un cadru natural avantajos. Teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamț a constituit o permanentă vatră de locuire. Astfel, aici pot fi vizitate: Muzeul de Istorie și arheologie, Muzeul de Artă neolitică Cucuteni, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Științe naturale, Muzeul Memorial Calistrat Hogaș, Curtea Domnească, toate valorificând artefacte-mărturie a locuirii îndelungate pe acest teritoriu.



    Unul dintre cele mai interesante obiective este Curtea Domnească. Situat în centrul orașului, în Piața Libertății, acest ansamblu arhitectural alcătuit din Curtea Domnească, Biserica Sf. Ioan și Turnul Clopotniță își are începuturile, potrivit izvoarelor istorice, în perioada 1468-1475, fiind ctitorit de Ștefan cel Mare. Din Curtea Domnească s-a mai păstrat doar o parte din pivnițele casei domnești (unde se află acum o expoziție muzeală) și porțiuni din zidul de incintă. Biserica zidită în 1497-1498, monumentală și elegantă, este caracteristică stilului arhitectural moldovenesc din acea perioadă. Turnul, construit în 1499 din piatră brută și întărit cu patru contraforturi ce-i subliniază profilul zvelt, are 19 m înălțime. Foișorul de pază a fost adăugat în epoca modernă.



    Alexa este o tânără din Bucureşti, care a fost recent la Piatra Neamţ şi s-a declarat impresionată: Pentru un tânăr, Piatra Neamţ mi se pare o destinaţie inedită, pentru că sunt foarte multe oportunităţi pentru fotografie şi socializare. Tânăra generaţie iubeşte să împărtăşească experienţele pe reţele de socializare. Piatra Neamţ oferă cadre spectaculoase, pentru a captura momente unice şi amintiri de neuitat, fie că este vorba de privelişti la înălţime, arhitectura istorică sau evenimente culturale.



    Piatra Neamţ este foarte ofertantă, ne-a mai spus Alexa: Este un oraş care oferă numeroase oportunităţi: eu şi cu soţul meu, fiind tineri, am fost la Lacul Roşu, destul de aproape de Piatra Neamţ, unde ne-am dat cu bob-ul de agrement. A fost extraordinar de distractiv! În zonă mai este unul şi la Topliţa, iar peisajul este superb. Să pleci de la Piatra Neamţ pe Cheile Bicazului este extraordinar! Iar în Piatra Neamţ am nimerit într-o zi uşor ploioasă. Dar nu ne-a afectat că ploua, fiincă e un oraş încărcat de istorie şi tradiţii! Acest oraş ne-a oferit oportunitatea de a explora case medievale, muzee, monumente istorice. E impresionant! Plus natura măiastră a zonei, munţii şi lacurile pitoreşti crează un cadru ideal pentru aventurile în aer liber, de la drumeţii şi ciclism, până la sporturi acvatice! Este un loc plin de surprize şi posibilităţi!



    Dacă adăugăm printre tentaţii şi bucătăria tipic moldovenească, plină de mâncăruri savuroase, avem ingradientele perfecte pentru un sejur de neuitat la Piatra Neamţ!






  • Casa Bendic din Târgoviște

    Casa Bendic din Târgoviște

    Fostă capitală a voievodatului Țării Românești în perioada medievală,
    orașul Târgoviște, aflat la o distanță de 80 de kilometri de București, e
    cunoscut prin celebrul său Turn al Chindiei, aflat în perimetrul curți
    domnești. Dar orașul găzduiește și o serie de comori arhitecturale, moderne și
    nu doar moderne, mai puțin cunoscute de marele public. Una dintre ele este Casa
    Bendic, valoroasă nu doar prin aspect, ci și datorită arhitectului său, membru
    al comunității italiene din oraș. Ionuț Catangiu, reprezentantul asociației
    Târgoviștea Restaurată, ne istorisește trecutul acestei clădiri.

    Despre proprietarul casei Mihai
    Bendic se cunosc lucruri foarte interesante. A fost un industriaș de la
    începutul secolului trecut, originar din Croația. El s-a specializat în
    domeniul minieră pe coasta dalmată și a început, odată ajuns la Târgoviște, o
    afacere foarte frumoasă: exploatarea minei de lignit dintr-o comună foarte
    apropiată de Târgoviște. Odată ajuns la Târgoviște, Mihai Bendic a avut nevoie
    de o casă și astfel că l-a desemnat pe Romano de Simon să îi proiecteze o
    frumoasă casă, cea pe care o știm cu toții. Clădirea este proiectată în stilul
    eclectic neoromânesc, e foarte impozantă și se află într-un cartier istoric
    tipic al orașului Târgoviște, pe Calea Câmpulung, o veche arteră comercială din
    orașul nostru. Casa a fost construită în anii 1925-1926, iar proprietarul din
    păcate nu s-a bucurat foarte mult timp de ea deoarece în 1948 casa a fost
    naționalizată odată cu venirea comuniștilor. După naționalizare, casa a avut
    funcția de Casa Pionierului, apoi Clubul Copiilor, iar acum ea e cunoscută în
    oraș drept Palatul Copiilor în care se țin diferite cursuri, seminarii la care
    participă mulți copii și au participat de fiecare dată.


    Detaliile de ornamentație și
    amplasarea ei, sporesc valoarea Casei Bendic, după cum aflăm tot de la Ionuț
    Catangiu. În primul rând, dacă mergem la fața locului,
    observăm că această casă este cumva
    dispusă în centrul terenului, ea fiind înconjurată de grădini și un frumos
    parc. Pe lângă aceasta, putem observa la parter o intrare impozantă, iar
    deasupra și pe latura din spate a casei putem să vedem niște logii foarte
    frumoase, proiectate bineînțeles de Romano de Simon. Pe lângă aspectul
    exterior, și interiorul este deosebit. Există un salon care are un tavan
    casetat, iar scara este cea mai impozantă, fiind sculptată chiar de Romano de
    Simon. Are câteva motive animale și vegetale cu un mistreț, cu păsări și
    reptile deoarece proprietarul Mihai Bendic era un pasionat al vânătorii. În
    fine, odată cu venirea comuniștilor, casa a fost modificată și văruită. Iar,
    conform unor cercetări recente, în holul de la parter se pare că era pictat cu
    animale, ce-ar aminti de pasiunea proprietarului pentru vânătoare.


    Casa Bendic scoate în evidență și
    comunitatea italiană din Târgoviște, reprezentată în cazul acesta de arhitectul
    Romano de Simon. Ionuț Catangiu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, multe
    familii din nordul și nord-estul Italiei au venit în România, poate și la
    îndemnul regelui Carol I. Regele Carol a vrut inițial să colonizeze zona
    Bărăganului cu familii de italieni. Treptat, după venirea familiilor de
    italieni în România, ei au migrat către diferite orașe, spre București, de
    exemplu, și mai ales spre Târgoviște. La acea vreme, în a doua jumătate a
    secolului al XIX-lea, Târgoviște era un orășel mic și în continuă dezvoltare și
    se căuta mână de lucru, cum ar fi pietrari și meșteri pentru a ridica noile
    case. De aceea, ei au venit și s-au așezat la Târgoviște. Se cunosc foarte
    multe familii, de exemplu familia Del Basso care a proiectat și construit
    prefectura, actualul Muzeu de Artă din Târgoviște. Apoi Casa d’Italia,
    proiectată de arhitectul Enzo Canela, iar aceste opere fiind reprezentative
    pentru Târgoviște. Și familia de Simon s-a stabilit la Târgoviște la sfârșitul
    secolului al XIX-lea. Romano de Simon s-a născut pe 21 ianuarie 1900 la
    Târgoviște, dintr-o familie originară dintr-o comuna de lângă Udine, în
    nord-estul Italiei. El a urmat școala primară și secundară la Târgoviște. iar
    mai apoi tatăl său l-a trimis să se specializeze în arhitectură tot în Italia,
    la Academia de Belle Arti din Parma. În 1923 a revenit la Târgoviște unde a
    profesat ca architect, dar și ca profesor de desen și de limbă italiană la
    liceul comercial din oraș.


    Deși a proiectat multe clădiri în
    stilul neoromânesc, Romano de Simon nu s-a limitat la acesta. Putem să vedem o varietate
    foarte frumoasă în operele lui De Simon. Avem câteva case în stil neoromânesc:
    Casa Mihai Bendic precum și o altă casă foarte frumoasă de lângă Primăria
    Târgoviștei. Dar putem să vedem în clădirile religioase pe care le-a proiectat
    el un curent florentin maur, cum ar fi Biserica Catolică din Ploiești și cea
    catolică din Constanța. Dar putem observa foarte frumos un stil, nu neapărat
    specific neoromânesc, și în bisericile ortodoxe de la Șotânga și de la Gura
    Ocniței, căci a proiectat și aceste două biserici foarte frumoase și
    impunătoare. În1956 a reușit să obțină o catedră la Institutul de Arhitectură
    din București, dar el a mai revenit la Târgoviște. A venit la Târgoviște după
    cutremurele din 1940 și 1977, verificând starea clădirilor pe care el le-a
    construit.


    Pe 26 mai s-au împlinit 41 de ani de
    la moartea lui Romano de Simon, prilej bun pentru redescoperirea creațiilor
    sale din Târgoviște, dar și din alte zone ale județului Dâmbovița.


  • O incursiune muzeală la Târgoviște

    O incursiune muzeală la Târgoviște

    La o plimbare prin orașul Târgoviște, aflat la 80 de kilometri de București, ne-am oprit lângă Parcul Chindia, în Curtea Domnească, unde am vorbit cu Ovidiu Cârstina, directorul Complexului Național Muzeal Curtea Domnească, despre vechiul oraș Târgoviște, despre muzeele ce pot fi vizitate în oraș și în împrejurimi. Ovidiu Cârstina:

    Ne bucurăm foarte mult să vă avem oaspeți astăzi la Târgoviște și prin intermediul dumneavoastră să facem cunoscut lumii întregi ceea ce Târgoviște are și poate oferi din punct de vedere cultural și turistic. Zestrea pe care o are orașul Târgoviște nu poate fi contestată de nimeni, este legată de o istorie fabuloasă pe care orașul o are în spate, dacă e să ținem cont doar de faptul că timp de 300 de ani a fost capitala Țării Românești până în momentul în care domnitorul Constantin Brâncoveanu este mazilit și Târgoviștea este lăsată puțin în umbră din acest punct de vedere.


    Însă, orașul trăiește prin ceea ce s-a construit, s-a zidit aici la Târgoviște, atât fizic – clădiri, cât și prin ceea ce a însemnat tipăritura și istoria scrisă. Să nu uităm că la Târgoviște au fost tipărite primele cărți din spațiul românesc și Sud-Est-european începând cu anul 1508, și că, deși își încetează rolul de capitală a Țării Românești, în anul 1714, Târgoviște a continuat să existe prin tradițiile militare deosebite și care s-au arătat și au fost puse în valoare cu prisosință în conflagrațiile mondiale, dar și prin ceea ce a însemnat în continuare cultura scrisă și cartea tipărită aici la Târgoviște.



    Ovidiu Cârstina ne-a detaliat mai multe despre muzeele pe care le are în administrare, începând cu celebra Curte Domnească:

    În momentul de față, Complexul Național Muzeal Curtea Domnească din Târgoviște are în administrare 15 muzee și Peștera Ialomiței din masivul Bucegi, care este foarte aproape și care este un monument al naturii extrem de important, deci, iată, în județul Dâmbovița turistul poate îmbina foarte bine vizita, având pe de o parte monumentele, ceea ce înseamnă construcția, partea antropică, dar de asemenea și partea naturală, cu zona montană, cu tot ceea ce vă oferă masivul Bucegi, și de asemenea Platoul Padina-Peștera cu Sfinxul și Babele. Revenind în oraș, vizitatorul poate descoperi Curtea Domnească, cu monumentele sale cele mai importante: Turnul Chindiei, Biserica Mare Domnească, ruinele celor două palate, un spațiu deosebit în sensul că vizitatorul poate descoperi diverse etape de construcție, amprenta pe care fiecare voievod sau secol în parte și-a lăsat-o aici la Curtea Domnească.


    De asemenea, partea muzeală este extrem de bogată. Invitația noastră către turiști este să vadă Muzeul tiparului și al Cărții Vechi Românești cu o colecție de carte veche românească impresionantă și foarte bine pusă în valoare. De asemenea Muzeul de istorie, cu ceea ce a însemnat acest spațiu din Paleolitic până la momentul Unirii din 1918. Muzeul de artă – adăpostit de o clădire monument foarte interesantă, construită în anul 1895 la Târgoviște de către constructori italieni, pentru că Târgoviștea a rămas un reper important și după 1714, când își pierde rolul de capitală a Țării Românești, dar existau oameni care își permiteau să construiască și la momentul respectiv. V-aș invita să vedem Muzeul scriitorilor dâmbovițeni, cu o expoziție deosebită, găzduită de casa scriitorului Ioan Alexandru Brătescu-Voinești. O expoziție în care o descoperim pe poeta şi prozatoarea Elena Văcărescu, dinastia cărturarilor Văcărești până la Brătescu-Voinești și mai departe, cu ceea ce înseamnă Școala prozatorilor de la Târgoviște. Vor descoperi obiecte personale care au aparținut scriitorului Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, dar și unui alt nume mare în cultura noastră, Heliade-Rădulescu.



    Am vorbit cu directorul Ovidiu Cârstina și despre centrul vechi al orașului Târgoviște, despre micile bijuterii arhitecturale pe care le ascunde printre străduțele liniștite și care pot fi admirate într-o plimbare, după un popas pe pietonala Centrului Vechi:

    Aș face de asemenea o invitație vizitatorilor de a se plimba prin oraș și de a descoperi zona centrală. O zonă extrem de interesantă, nu conservată într-o suprafață foarte mare, dar acele străduțe amintesc de o Târgoviște extrem de frumoasă care-l făcea pe scriitorul Mircea Horia Simionescu să vorbească despre Târgoviște ca despre o Florență valahă. Sunt de asemenea în Târgoviște restaurate foarte bine multe dintre ele, altele în curs de restaurare, o întreagă serie de biserici din Evul Mediu, de secolul XVII, de secol XVI. Am putea să mergem pe Strada Poet Grigore Alexandrescu, unde vom descoperi Muzeul Vasile Blendea. Este un muzeu care adăpostește mare parte din ceea ce Blendea a lăsat Târgoviștei și culturii românești în special, fie că e vorba de grafică, de pictură sau de sculptură.


    Blendea în sine este un nume care trebuie căutat și descoperit pentru că fost foarte bun prieten cu Brâncuși, au mers împreună la Paris, el însă s-a întors în țară, au copilărit împreună și de aici o legătură foarte strânsă între Vasile Blendea și acest colos al culturii universale care este Brâncuși. Tot în această zonă, pe Strada Bărăției, descoperim o casă micuță, dar extrem de cochetă. Este vorba de casa-atelier Gheorghe Petrașcu. Maestrul a trăit o perioadă îndelungată la Târgoviște, fiind atras de farmecul orașului, care i-a dăruit foarte mult, pentru că descoperim în pânzele lui Petrașcu o Târgoviște absolut impresionantă. Sunt lucrări care ne amintesc de un oraș care efectiv emana cultură prin tot ceea ce însemna.

    Însă nu ne vom opri aici. În Târgoviște putem vedea şi Muzeul evoluției omului și tehnologiei în Paleolitic, un concept expozițional extrem de atractiv. Un muzeu în care publicul vizitator poate vedea obiecte mai vechi de 10000 de ani, descoperite pe teritoriul României, care, așa cum au fost integrate în conceptul expozițional, au puterea de a-l face pe om să se întoarcă mult în timp și să descopere începuturile noastre ca ființă.



    Ca o încheiere plimbării noastre prin Târgoviște, domnul director Cârstina ne-a mai sugerat o scurtă oprire:

    Nu m-aș opri doar la Târgoviște și aș face o invitație să facem o incursiune și în jurul orașului, pentru că la doar 4 kilometri descoperim Mânăstirea Dealu – locul în care se odihnește capul voievodului Mihai Viteazul, locul în care sunt înhumați mulți dintre cei care au fost pe tronul Țării Românești și de asemenea un simbol extrem de puternic în ceea ce a însemnat cultura scrisă în Țara Românească și pentru noi, românii, în general, aici fiind tipărite primele cărți din 1508, 1510 și 1512 de călugărul Macarie – cel care avea să devină mai târziu Mitropolit al Țării Românești.

  • Târgoviște

    Târgoviște

    Astăzi vă invităm să descoperim
    un oraş aflat la 80 km de Bucureşti, municipiul de reşedinţă al judeţului
    Dâmboviţa: Târgovişte. Vechi de mai bine de trei secole, în care a fost reşedinţă
    domnească şi capitală a Ţării Româneşti, între 1396 şi 1714, Târgoviște îşi întâmpină vizitatorii cu
    mărturii istorice la tot pasul.


    Pentru o călătorie în timp vă propunem un prim popas la complexul cunoscut
    sub numele de Curtea Domnească. Este unul din cele mai importante ansambluri de
    arhitectură din Țara Românească. Ne face o scurtă prezentare Florin Burghui,
    ghid de turism: Curtea Domnească unde avem Turnul de
    apărare, Turnul Chindiei, avem şi ruinele Palatului Domnesc şi Biserica Domnească.
    Istoria Curţii Domneşti începe de la Mircea cel Bătrân şi se încheie cu
    Constantin Brâncoveanu. Există o listă a domnitorilor Ţării Româneşti chiar la
    intrare.


    Încă de la intrare, veți trece în revistă domnitorii curții domnești din
    Târgoviște, de unde vine şi denumirea de Cetatea celor 33 de voievozi. Intrarea
    se face pe sub turnul-clopotniță, construit la sfârșitul secolului al XVI-lea. Puteţi
    vedea ruinele fostei cetăți, cu împărțirea pe încăperi și cu ziduri de la cele
    mai vechi, până la cele care provin de la multele consolidări și restaurări
    făcute de-a lungul timpului. Simbolul oraşului, Turnul Chindiei are 27 de metri
    înălţime, oferind o panoramă asupra întregului oraş şi asupra munţilor. Pentru
    a ajunge în vârf veți urca 122 de trepte, dispuse în spirală.


    Tot în interiorul Curţii Domneşti, pe lângă monumentele de Ev Mediu, poate
    fi văzut şi Muzeul tiparului şi al cărţii vechi româneşti. Este un muzeu unic
    în România, asta şi datorită faptului că la Târgovişte, a fost tipărită prima
    carte din spaţiul românesc. De altfel la Târgovişte există mai multe muzee
    unicat în ţară, precum Muzeul Poliției Române, Muzeul Evoluției Omului în
    Paleolitic, Muzeul Scriitorilor sau chiar muzeul din unitatea militară în care
    au fost executați soții Ceaușescu.


    Florin Burgui, ghid de turism, a detaliat: Muzeul este mic, dar
    prezintă sala în care soţii Ceauşescu au stat pe timpul procesului, camera în
    care s-a efectuat vizita medicală înainte de execuţie, camera în care au dormit
    în cele trei nopţi, unde – ca fapt divers – au cerut să le fie apropiate
    paturilesingle, pentru a dormi împreună ca într-un pat dublu, fiindca erau un
    cuplu foarte bine sudat. Există şi farfurii, furculiţe pe care le-au folosit în
    acea perioadă. Iar în exteriorul clădirii se merge în zona în care au fost
    executaţi.


    Tot în colecţia de unicate a oraşului s-a adăugat în 2017 o Casă a romanţei,
    care reuneşte în saloanele ei frumoase mărturii, documente valoroase, partituri
    originale, fotografii şi lucruri care dovedesc cât de important este acest gen
    muzical, nu doar pentru patrimoniul naţional, ci şi pentru patrimoniul mondial.
    Trebuie precizat că la Târgovişte este organizat anual Festivalul de romanţe
    Crizantema de aur, creat cu peste 50 de ani în urmă.


    O plimbare și prin centrul vechi al oraşului – pietonal pe o anumită porțiune -tentează
    vizitatorul cu mai multe restaurante, pub-uri și cafenele, cu o îmbietoare
    ofertă.

  • Târgoviște

    Târgoviște

    Descoperim azi un
    oraș situat la numai 80 de kilometri de capitala României, renumit pentru
    numeroasele biserici vechi și pentru Curtea Domnească – Târgoviște. Aici se
    găsesc monumente foarte bine conservate, din secolele XV-XVIII. Complexul de
    monumente ce alcătuiesc Curtea Domnească reprezintă unul din cele mai
    importante ansambluri de arhitectură din Țara Românească și are o mare valoare
    istorică și artistică. Intrarea se face pe sub turnul-clopotniță, construit la sfârșitul
    secolului al XVI-lea. Așadar, pentru 12 lei (2,5 euro) cât costă un bilet de
    intrare, călătoria în timp vă este garantată. Veți vedea ruinele fostei cetăți,
    cu împărțirea pe încăperi și cu ziduri de la cele mai vechi, până la cele care
    provin de la multele consolidări și restaurări făcute de-a lungul timpului.
    Încă de la intrare, veți trece în revistă domnitorii curții domnești din Târgoviște,
    conferindu-i denumirea de Cetatea celor 33 de voievozi.


    Alice Stana, șefă
    a Biroului pentru Protejarea Patrimoniului Cultural și Dezvoltare Turistică,
    din cadrul primăriei municipiului Târgoviște, despre obiectivele turistice din
    municipiul Târgoviște. Cel mai reprezentativ obiectiv al orașului
    este Curtea Domnească, cu simbolul orașului, Turnul Chindiei. Alte obiective
    interesante sunt, de asemenea, muzeele dâmbovițene care oferă vizitatorilor din
    farmecul lor de altă dată, dar și din zilele noastre. Aceste muzee sunt nouă la
    număr, unice în țară, precum Muzeul Poliției Române, Muzeul Evoluției Omului în
    Paleolitic sau muzeul din unitatea militară în care au fost executați soții
    Ceaușescu. În centrul de informare ținem o evidență a tuturor turiștilor. Avem
    turiști români, dar și străini. Țările care se îndreaptă către noi sunt Germania,
    Olanda, Franța, Italia și Spania. Avem și un caiet de impresii, iar mulți
    dintre turiști se arată impresionați de patrimoniul bogat al orașului.


    Simbolul orașului,
    Turnul Chindia, are 27 de metri înălțime și oferă o panoramă asupra întregului
    oraș și asupra munților. Pentru a ajunge în vârf veți urca 122 de trepte,
    dispuse în spirală. Iar dacă doriți să fiți însoțiți de un ghid în timpul
    vizitei, este bine să știți că centrul de informare turistică vi-l poate
    asigura gratuit. Alice Stana. Noi îl așteptăm în Centrul de Promovare și
    Informare Turistică, unde oferim toate informațiile necesare, pentru a ne
    vizita obiectivele turistice. Tot aici turiștii pot beneficia de ghidaj
    gratuit, oferit de primărie. Vizitatorii noștri își aleg obiectivele pe care
    doresc să le viziteze, iar noi punem la dispoziție ghizi specializați, vorbitori
    de limba română și engleză.


    Municipiul
    Târgoviște este un oraș în care au loc evenimente pe tot parcursul anului. Iată
    câteva sugestii de programare a sejurului în funcție de acestea. Alice Stana,
    șefă a Biroului pentru Protejarea Patrimoniului Cultural și Dezvoltare
    Turistică, din cadrul primăriei municipiului Târgoviște. Sunt multe evenimentele
    pe care primăria municipiului Târgoviște le organizează. Unul dintre cele mai
    importante este în septembrie, în data de opt, când organizăm Zilele Orașului.
    Evenimentul se întinde pe perioada a două, trei zile și e un bun prilej pentru
    turiști de a ne cunoaște mai îndeaproape. De asemenea, Teatrul Tony Bulandra
    organizează anual, în jurul lunii mai, un festival de teatru, Babel Fest. Invit
    turiștii să ne viziteze și să vină în locul în care nouă ne place să spunem că
    te întâlnești cu istoria pe stradă.



    În Târgoviște, vă puteți caza în oraș, dar recomandate
    ar fi și pensiunile din zonă, cu o îmbietoare ofertă gastronomică.

  • Cotnari

    Cotnari

    Vă invităm
    astăzi să ne însoţiţi cu voie bună pe un drum al vinului, către nord-estul
    ţării, în judeţul Iaşi. Poposim la Cotnari, unul dintre cele mai mari târguri
    din Moldova, pe la 1560.



    Dintre principalele urme de istorie și tradiție, care
    se pot vizita în Cotnari, menţionăm Situl arheologic Cetatea de la
    Cotnari    , Rezervaţia forestieră pădurea Cotnari-Cătălina, Biserica
    domnească Cuvioasa Parascheva, ctitorită de Ştefan cel Mare
    (lucrările au început în anul 1491 şi au fost finalizate în 1493) sau Podul
    medieval din Cârjoaia.


    Pe teritoriul
    satului Cotnari se găseşte platoul Cătălină, unde se află o cetate construită
    la începutul secolului al IV-lea î.e.n. Este situl arheologic Cetatea de
    la Cotnari. Aici, cercetările arheologice au pus în evidenţă existenţa
    unor locuinţe de suprafaţă şi a unor bordeie. Au fost identificate şi resturi
    de locuire din sec III-II î.e.n. Tot aici se semnalează descoperirea unor
    resturi de locuire din paleolitic, eneolitic (Cucuteni). Lângă Cetatea Dacică,
    având o suprafaţă de 7,6 ha, se găseşte rezervaţia situată pe Dealul Cătălina,
    alcătuită în principal din specii de arbori a căror vârstă este de 150 – 200
    ani.


    Biserica
    Cuvioasa Parascheva din Cotnari a fost inclusă pe lista
    monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2004, ca parte a Ansamblului
    medieval Curtea Domnească. Din acest ansamblu medieval mai fac
    parte si ruinele Palatului Domnesc, rămânând astăzi doar nişte hrube (vestitele
    pivniţe domneşti).


    Podul medieval
    de la Cârjoaia a fost construit la porunca lui Ştefan cel Mare     (1457-1504),
    fiind situat de-a lungul drumului vinului dintre Hîrlău şi Cotnari,
    unde era Palatul Domnesc. Podul este atestat documentar abia într-un document
    din anul 1680. A fost construit din piatră de râu cioplită, cu patru bolţi,
    măsurând 42 m lungime (după cum s-a constatat în anul 1845). În anul 1847,
    domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a dispus refacerea podului doar cu o
    singură deschidere a arcului şi nu toate patru bolţi, aşa cum fuseseră înainte
    de 1845. În prezent, nu se mai poate spune care părţi ale podului mai aparţin
    construcţiei originale.


    Odată ajunşi
    aici, ar fi însă păcat să plecăm fără a degusta din produsele viticole ale podgoriei
    de aici. Mihaela Turturică, inginer
    enolog, ne-a însoţit în cramă: Podgoria are o vechime de 2000 de ani,
    există o cetate geto-dacică, în zonă, pe dealul Cătălina, care atestă prezenţa
    de peste 2 mii de ani a culturii de viţă de vie. În prezent avem 1750 hectare
    de viţă de vie, unde cultivăm în special soiuri pentru vinuri albe, toate
    soiuri româneşti: Frâncuşă, Fetească albă, Grasă de Cotnari şi Tămânioasă
    Românescă. Avem şi o plantaţie tânără de Busuioacă, pentru vinuri roze şi
    Fetescă Neagră, pentru vinuri roşii.



    După vizitarea
    zonei industriale de prelucrare a vinului, vizitatorului I se prezintă cramele: Mihaela Turturică: Ne aflăm la 12 metri sub pământ,
    temperatura este 10-12 grade Celsius constantă tot timpul anului. Avem 15
    astfel de încăperi, numite hrube, pentru că legenda spune că acestea ar fi
    hrubele lui Ştefan cel Mare. De aici vinul poate avea două destinaţii: fie la
    linia de îmbuteliere, fie – vinurile care sunt considerate cele mai bune – sunt
    îmbuteliate în sticle şi păstrate la vinotecă, o bibliotecă de sticle. Se spune
    că într-o sticlă de vin băută există filosofia a trei cărţi. Aşa că vă invit la
    citit. Vinoteca pe care o s-o vedeţi are în jur de 1 milion de sticle, cea mai
    veche este din recolta anului 1956. O să vedeţi această poziţie a sticlei (n.r.
    culcată orizontal), pentru ca în permanenţă lichidul să vină în contact cu
    dopul, tocmai pentru a avea loc aceste schimburi care duc la formarea
    buchetului vinului, pentru că dacă la vinurile tinere vorbim despre aromă, la
    cele vechi vorbim despre buchet. O să vedem la degustare care este diferenţa.




    Dacă veţi ajunge aici, cu siguranţă veţi putea
    face diferenţa!

  • Natură, istorie și cultură Piatra Neamț

    Natură, istorie și cultură Piatra Neamț

    Ne îndreptăm
    către una dintre cele mai vechi așezări din Moldova, din nord-estul României,
    municipiul Piatra Neamț. Atestată documentar în anul 1387, zona este în continuă
    creștere din punct de vedere turistic. În Perla Moldovei, așa cum mai este
    denumit orașul, un prim obiectiv turistic ar fi Centrul vechi, reprezentat de
    Curtea Domnească, împreună cu Turnul lui Ștefan cel Mare și Biserica Sf Ioan
    Botezatorul.


    Vlad Tudor, din
    cadrul Biroului de promovare turistică și organizări evenimente al Primăriei
    Piatra Neamț. Piatra Neamț este o destinație ideală
    pentru iubitorii de natură, istorie și cultură. Orașul Piatra Neamț a fost
    clădit în jurul Curții Domnești , centrul istoric al orașului, unde se află
    biserica Sf Ioan Botezătorul, Turnul cu Clopotniță, monumente zidite de
    domnitorul român Ștefan cel Mare în anul 1499. Orașul este înconjurat de masive
    muntoase. Se pot face drumeții, iar iarna se poate și schia la noi, la Piatra
    Neamț. Iarna, în perioada sărbătorilor, orașul este împodobit cu milioane de
    beculețe. În zona istorică, se organizează și un târg de Crăciun. Iubitorii de
    sport pot practica schiul. În sezonul cald, Piatra Neamț oferă o multitudine de
    opțiuni, de la plimbări, până la sporturi extreme. Avem câteva trasee pentru
    iubitorii de downhill și mountain bike. În Piatra Neamț există și un ștrand
    amplasat într-o zonă foarte frumoasă, la poalele muntelui Cernegura, pe malul
    râului Bistrița, dotat cu bazine de înot și terenuri de sport.


    Muzeul de Istorie
    și Arheologie face parte din cadrul Complexului Muzeal Piatra Neamț. Veți putea
    vedea aici și expoziții deosebite. De exemplu, până în data de doi noiembrie,
    puteți vedea expoziția temporară Ștefan cel Mare – Din istorie în veșnicie,
    dedicată domnitor al Moldovei. Vlad Tudor, din cadrul Biroului de promovare
    turistică și organizări evenimente al Primăriei Piatra Neamț. Muzeul de istorie este înființat în anul 1934 de către preotul
    Constantin Mătase și prezintă evoluția comunităților umane din zona Neamț,
    începând cu paleoliticul superior până în era contemporană. Între piesele de
    valoare care pot fi văzute se pot enumera Soborul Zeițelor, Hora de la
    Frumușica, avem un tezaur de vase din aur și din argint. Iar un muzeu aparte pe
    care îl avem la Piatra Neamț este muzeul Cucuteni.


    Muzeul Cucuteni
    este unic în lume, un muzeu în același timp de arheologie, de istorie, dar și
    de artă, dedicat exclusiv celei mai importante civilizații preistorice
    europene: cultura Cucuteni-Tripolie. În acest muzeu veți vedea cea mai
    importantă colecție de artă cucuteniană din lume și cea mai importantă colecție
    de artă preistorică din răsăritul Europei. Veți cunoaște îndeaproape o civilizație
    cu vestigii de o calitate și cantitate extraordinare, după cum spune Constantin
    Preoteasa, cercetător științific, custode al Muzeului de artă eneolitică
    Cucuteni, care precizează că la Piatra Neamț se găsește cam 70% din patrimoniul
    cultural cucutenian descoperit pe actualul teritoriu al României și mare parte
    din patrimoniul întregii civilizații. 15 secole de viețuire oglindite într-un
    singur muzeu. În cadrul muzeului noi am structurat expoziția
    pe cele două componente de bază ale artei cucuteniene. La parter avem
    capodoperele artei decorative cucuteniene, respectiv vasele cu decor, cel mai
    adesea, pictat, iar la etaj veți putea vedea capodoperele artei figurative,
    reprezentări plastice antropomorfe și zoomorfe. În ceea ce privește arta
    cucuteniană, se pot distinge cu claritate două perioade de evoluție: prima
    între 5.000-4.000 î.HR, cea de-a doua între 4.000-3.500. Legat de arta
    decorativă, aici și în cele două vitrine din partea centrală, sunt capodoperele
    din prima perioadă de evoluție artistică. Sunt vase mai puțin voluminoase,
    multe vase zvelte, cu picior, care sunt decorate atât cu decoruri adâncite,
    excizii, incizii, caneluri, dar mai ales cu pictură, bicromă sau tricromă.
    Tricromia sau tricolorul cucutenian, cum îl numim noi, este altătuit din nuanțe
    de alb-roșu și negru, iar când decorul este bicrom, întâlnim doar două combinații
    de culori: alb cu negru sau alb cu roșu. La început pictura a fost așternută pe
    vase după arderea acestora, așa numita pictură crudă, care s-a păstrat mai puțin,
    fiind ștearsă în mare parte, însă ulterior, datorită perfecționării tehnicii,
    au așternut pictura înainte de ardere și au fixat-o pe vase prin ardere.


    Municipiul Piatra
    Neamț se promovează pe tot parcursul anului printr-o serie de evenimente în
    funcție de care, bineînțeles, își poate programa un sejur în zonă. Vlad Tudor. În fiecare an, la sfârșitul lunii mai, se organizează Festivalul de
    Artă Populară Lada cu Zestre, unde meșteri populari din toate zonele României
    își prezintă obiectele pe care le-au realizat. Doritorii pot vorbi cu ei pentru
    a afla modul în care au fost realizate. Aproape în fiecare lună, municipiul
    Piatra Neamț găzduiește un eveniment mare, începând din luna aprilie, când avem
    un eveniment dedicat zonei istorice. Se numește Sărbătoarea Curții Domnești și
    se organizează în jurul datei de 20 aprilie, când a fost prima atestară
    documentară a orașului. În luna mai avem un eveniment dedicat celei mai vechi
    așezări umane din Moldova, Festivalul dacic Petrodava. Iubitorii sporturilor
    extreme sunt așteptați la Festivalul Tare ca piatra, iar în luna decembrie
    organizăm Târgul de Crăciun.


    Posibilitățile de
    cazare în Piatra Neamț sunt multiple și diverse în funcție de buget. Puteți
    alege hotelurile din oraș sau, de ce nu, pensiunile cochete din împrejurimi.

  • Muzeul de artă eneolitică Cucuteni, din Piatra Neamţ

    Muzeul de artă eneolitică Cucuteni, din Piatra Neamţ

    Ne îndreptăm
    azi către nord-estul României şi ajungem în municipiul Piatra Neamţ, una dintre
    cele mai vechi aşezări din Moldova. Atestată documentar în anul 1387, Piatra
    Neamţ este în continuă creştere din punct de vedere turistic. Denumită şi Perla
    Moldovei, Piatra Neamţ invită la agrement, vizite la muzee şi mânăstiri şi
    plimbări cu telegondola.


    Un prim
    obiectiv turistic al oraşului este Centrul
    vechi, reprezentat de Curtea Domnească, împreună cu Turnul lui Ştefan cel Mare
    şi Biserica Sf Ioan Botezatorul. În zonă merită vizitate şi câteva muzee: Muzeul
    de Artă, Muzeul de Etnografie şi Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni, Muzeul de
    Istorie şi Arheologie.


    Constantin
    Preoteasa, cercetător ştiinţific, custode al Muzeului de artă eneolitică
    Cucuteni,     a fost gazda noastră, într-un prim popas aici: Vă aflaţi astăzi într-un obiectiv cultural premium, în
    România, un muzeu unic în lume, un muzeu în acelaşi timp de arheologie, de
    istorie, dar şi de artă, dedicat exclusiv celei mai importante civilizaţii
    preistorice europene: cultura Cucuteni-Tripolie. În acest muzeu adăpostim cea
    mai importantă colecţie de artă cucuteniană din lume şi cea mai importantă
    colecţie de artă preistorică din răsăritul Europei. Este un muezu care se
    deosebeşte de toate celelalte cu patrimoniu cucutenian, prin faptul că aici se
    regăsesc doar artefacte de prestigiu, capodopere ale artei decorative şi
    figurative cucuteniene. În celelalte muzee veţi întâlni în special obiectele de
    uz comun ale acestei civilizaţii. Piesele de aici au toate valoare cultică sau
    artistică.


    O civilizaţie
    cu vestigii de o calitate şi cantitate extraordinare, după cum ne-a mai spus
    interlocutorul nostru, care ne-a precizat că la Piatra Neamţ se găseşte cam 70%
    din patrimoniul cultural cucutenian     descoperit pe actualul teritoriu al
    României şi mare parte din patrimoniul întregii civilizaţii. Avem 15 secole de
    vieţuire oglindite în muzeu, după cum ne-a spus Constantin Preoteasa,
    cercetător ştiinţific, custode al Muzeului de artă eneolitică Cucuteni: În cadrul muzeului noi am
    structurat expoziţia pe cele două componente de bază ale artei cucuteniene. La
    parter avem capodoperele artei decorative cucuteniene, respectiv vasele cu
    decor, cel mai adesea, pictat, iar la etaj veţi putea vedea capodoperele artei
    figurative, reprezentări plastice antropomorfe şi zoomorfe. În ceea ce priveşte
    arta cucuteniană, se pot distinge cu claritate două perioade de evoluţie: prima
    între 5.000-4.000 î.HR, cea de-a doua între 4.000-3.500. Legat de arta
    decorativă, aici şi în cele două vitrine din partrea centrală sunt capodoperele
    din prima perioadă de evoluţie artistică. Sunt vase mai puţin voluminoase,
    multe vase zvelte, cu picior, care sunt decorate, după cum puteţi vedea atât cu
    decoruri adâncite, excizii, incizii, caneluri, dar mai ales cu pictură, bicromă
    sau tricromă. Tricromia sau tricolorul cucutenian, cum îl numim noi, este altătuit
    din nuanţe de alb-roşu şi negru, iar câd decorul este bicrom, întâlnim doar
    două combinaţii de culori: alb cu negru sau alb cu roşu, niciodată roşu cu
    negru. La început pictura a fost aşternută pe vase după arderea acestora, aşa
    numita pictură crudă, care s-a păstrat mai puţin, fiind ştearsă în mare parte,
    însă ulterior, datorită perfecţionării tehnicii, au aşternut pictura înainte de
    ardere şi au fixat-o pe vase prin ardere.


    Părăsind
    Muzeul de artă eneolitică Cucuteni, la Piatra Neamţ nu trebuie să rataţi o
    plimbare cu telegondola, care urcă pe muntele Cozla, la o altitudine de 657 de
    metri, oferind o panoramă superbă. Iar dacă ştrandul este o oază de răcoare şi
    relaxare pe timpul verii, pârtia Cozla oferă, în sezonul de iarnă,
    posibilitatea practicării schiului şi a snowboardingului, făcând din Piatra
    Neamţ un oraş al tuturor anotimpurilor.

  • Piatra Neamţ

    Piatra Neamţ

    Ne îndreptăm
    azi către nord-estul României şi ajungem în municipiul Piatra Neamţ, una dintre
    cele mai vechi aşezări din Moldova, atestată documentar în anul 1387. Turismul
    în Piatra Neamţ este în continuă creştere de la an la an. Posibilităţile de
    agrement, vizitele la muzee şi mânăstiri şi plimbările cu telegondola fac ca
    această destinaţie, denumită şi Perla Moldovei, să fie o destinaţie turistică
    ideală pentru un sejur de câteva nopţi. Este un oraş al tuturor anotimpurilor.
    Pârtia Cozla oferă, în sezonul de iarnă, posibilitatea practicării schiului şi
    a snowboardingului. Aici este şi locul unde în fiecare an, în luna februarie,
    se desfaşoara şi Festivalul Piatra pe Zăpadă. Pe de altă parte, ştrandul este
    o oază de răcoare şi relaxare pe timpul verii. Centrul vechi al oraşului Piatra
    Neamţ este reprezentat de Curtea Domnească, împreună cu Turnul lui Ştefan cel
    Mare şi Biserica Sf Ioan Botezatorul. În zonă veţi mai găsi şi câteva muzee. Printre
    acestea, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie şi Muzeul de Artă Eneolitică
    Cucuteni. Totuşi, cel mai cunoscut muzeu din Piatra Neamţ este Muzeul de
    Istorie şi Arheologie, situat în Piaţa Mihail Kogălniceanu, a cărui expoziţie
    prezintă istoria locuitorilor din zona Judeţului Neamţ din cele mai vechi
    timpuri şi până astăzi.


    Vlad Tudor, purtător de cuvânt al Primăriei
    Piatra Neamţ, spune că Piatra Neamţ este un oraş al evenimentelor. Anul 2017 se
    prezintă cel puţin la fel de bogat ca anii anteriori, din acest punct de
    vedere. În luna aprilie, oraşul va fi gazda unui festival
    medieval al Curţii Domneşti, eveniment ce se organizează chiar la Curtea
    Domnească, construită şi atestată din vremea domnitorului român Ştefan cel
    Mare. În acest an, Curtea Domnească împlineşte 526 de ani de la atestare. În
    luna mai vom avea un festival dacic, ajuns la a doua ediţie, Festivalul Antic
    Petrodava. Se va desfăşura în perioada 27-28 mai. În luna iunie, municipiul
    Piatra Neamţ a pregătit un eveniment pentru toate gusturile: Piatra Fest. Sunt
    trei zile de spectacole, cu muzică pe toate gusturile. Iubitorilor sporturilor
    extreme le-am pregătit evenimentul Tare ca piatra, iar tot în luna iunie,
    iubitorii muzicii vor putea astista la Festivalul vacanţei muzicale. În luna august
    vă aşteptăm nu numai în Piatra Neamţ, ci în tot judeţul, la Festivalul
    Internaţional de Folclor Ceahlăul. Anul evenimentelor se încheie în decembrie
    cu Târgul de Crăciun, ajuns deja la a doua ediţie. Vă invităm la Piatra Neamţ,
    fiindcă veţi găsi cu siguranţă acolo vacanţa perfectă.


    În Piatra Neamţ, nu trebuie să
    rataţi o plimbare cu telegondola, deasupra oraşului. Aceasta urcă pe muntele Cozla, la o
    altitudine de 657 de metri, oferind o panoramă superbă. Şi nu puteţi pleca fără
    o vizită la câteva mânăstiri din zonă. Mănăstirea Bistriţa este situată la
    câţiva km de la ieşirea din Piatra Neamţ spre Bicaz şi este una din cele mai
    vechi din Judeţul Neamţ. Pe de altă parte, mănăstirea Pângăraţi, situată în
    comuna cu acelaşi nume, este cunoscută pentru arhitectura unică a bisericii
    vechi, unde sunt construite două biserici suprapuse, în aceeaşi clădire.


    Până data viitoare, când vă aştept
    cu o nouă destinaţie, drum bun şi vreme frumoasă.

  • Piatra Neamţ

    Piatra Neamţ


    19 colecţii muzeale şi o galerie de artă, aer curat, montan, pădure şi o atmosferă de poveste sunt motivele pentru care astăzi vă invităm la Piatra Neamţ. Piatra Neamț este municipiul de reședință al județului Neamţ, situat pe valea Bistriței, în nord-estul României.



    Atracțiile și obiectivele turistice sunt concentrate în centrul orașului. Amintind de gloria trecută a zonei, Curtea Domnească din Piatra Neamț este un ansamblu de monumente: Biserica domnească “Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”; Turnul lui Ștefan cel Mare; Muzeul Curții Domnești. Curtea Domnească a fost ridicată în perioada 1497-1498 şi reprezintă unul dintre cele mai reușite monumente moldovenești. Fațadele bisericii atrag privirile și impresionează prin decorația originară în ceramică policromă și ancadramentele cu influențe gotice. Turnul clopotniță sau Turnul lui Ștefan cel Mare, construit în 1499, tronează cu înălțimea de 19 metri peste piaţa în care este amplasat.



    Tot aici se găseşte şi Muzeul de Artă din Piatra Neamț care a fost fondat în 1980. Constituirea colecţiei de artă la Piatra-Neamţ este legată de activitatea lui Constantin Matasă (1878-1971), preot, arheolog și memorialist.



    Muzeul de Etnografie din Piatra Neamț a fost construit în 1931 de arhitectul Roger Bolomey. Bazele colecţiei de etnografie datează de la mijlocul secolului trecut. Muzeul Curtea Domnească – Pivnița II a fost inaugurat în acest an, în primăvară. În spaţiul amenajat chiar lângă sediul primăriei, turiştii pot vedea ruinele caselor domneşti descoperite în urma cercetărilor arheologice. Construcţiile se înscriu în rândul caselor cu pivniţă, sistemul fiind foarte răspândit în Moldova.



    Inaugurat pe data de 24 iunie 2005, de Ziua municipiului Piatra-Neamţ, Muzeul de Artă eneolitică Cucuteni îşi întâmpină vizitatorii cu o colecţie unică, după cum ne-a spus Constantin Preoteasa, cercetător ştiinţific, custode al Muzeului de artă eneolitică Cucuteni, care ne-a invitat să descoperim colecţia de artefacte găzduită aici: “Un obiectiv cultural premium în România, un muzeu unic în lume, un muzeu în acelaşi timp de arheologie, de istorie, dar şi de artă, dedicat exclusiv celei mai importante civilizaţii preistorice europene; cultura Cucuteni-Tripolie, ca să-i folosim sintagma corectă şi completă, după cele două localităţi, Cucuteni, din judeţul Iaşi, şi Tripolie, din apropiere de Kiev, unde au fost descoperite, oficial, primele vestigii ale acestei civilizaţii, la sfârşitul secolului XIX. În acest muzeu adăpostim cea mai importantă colecţie de artă cucuteniană din lume şi cea mai importantă colecţie de artă preistorică din rasăritul Europei. Aici se regăsesc doar artefacte de prestigiu, capodopere ale artei decorative şi figurative cucuteniene. Piesele de aici au toate valoare cultică sau artistică.”



    O plimbare cu telegondola, deasupra oraşului, îl poartă pe vizitator pe muntele Cozla, la o altitudine de 657 de metri, iarna loc de pornire pentru cei pasionaţi de schi.



    Invitaţia a fost lansată. În speranţa că îi veţi da curs, vă aşteptăm şi data viitoare cu o nouă destinaţie.




  • Târgovişte

    Târgovişte

    Vă invităm astăzi pe drumuri încărcate de istorie,
    în sudul României, în cetatea celor 33 de voievozi – Târgovişte. Situat la
    circa 80 de kilometri nord-vest faţă de Bucureşti, oraşul Târgoviste a fost
    înscris în traseele turistice cu caracter cultural, datorită vestigiilor sale
    istorice. Târgoviste a fost capitala Tării Româneşti pentru aproape 3 secole în
    perioada Evului mediu (1396-1714).


    De ce merită să venim la Târgovişte ne spune
    Ovidiu Cârstâna, muzeograf, directorul Complexului muzeal Curtea Domnească: Târgovişte nu este un oraş mare, dar este un oraş încărcat de
    monumente, iar muzeele sunt plasate în centrul oraşului, lucru care le face
    mult mai accesibile, şi din punctul acesta de vedere cred că cei care vin să
    viziteze Târgovişte, parcurgând un spaţiu relativ mic, pot vedea lucruri
    deosebite.


    Complexul muzeal Curtea Domnească din Târgovişte
    este alcătuit din 14 muzee situate în Târgovişte sau în judeţul Dâmboviţa,
    muzee care acoperă o arie foarte mare a ceea ce se numeşte muzeografie. Între
    aceste muzee, cel mai important este Curtea Domnească, un ansamblu de
    construcţii din secolele 15-18, unde şi-au avut reşedinţa 33 de domnitori ai
    Ţării Româneşti. Muzeu în aer liber, aici puteţi vedea ruinele fostei cetăţi,
    cu împărţirea pe încăperi şi cu ziduri de la cele mai vechi, până la cele care
    provin de la multele consolidări şi restaurări făcute de-a lungul timpului.
    Încă de la intrare, veţi trece în revistă domnitorii care s-au aşezat la curtea
    Domnească din Târgovişte, conferindu-i denumirea de Cetatea celor 33 de
    voievozi. Simbolul oraşului, Turnul Chindiei, are 27 de metri înălţime şi
    oferă o panoramă asupra întregului oraş şi asupra munţilor. Puteţi vizita,
    apoi, Biserica mare Domnească, monument de secol XVI. Monumentul este păstrat
    în proporţie de 90% aşa cum era în Evul Mediu. Cei care vor veni să viziteze
    Curtea Domnească pot vedea în interior, pe lângă monumentele de Ev Mediu, şi
    Muzeul tiparului şi al cărţii vechi româneşti. Este un muzeu unic în România,
    asta şi datorită faptului că la Târgovişte, a fost tipărită prima carte din
    spaţiul românesc.


    Muzeul scriitorilor, Casa Petraşcu, Muzeul de artă,
    Muzeul de istorie şi cele 20 de biserici ctitorite pe vremea voievodală, cu
    valori arhitecturale şi picturale deosebite sunt obiective care nu trebuie
    omise când vizităm oraşul Târgovişte. Ovidiu Cârstâna, directorul Complexului
    muzeal Curtea Domnească, ne-a invitat să descoperim istoria într-o prezentare
    vie, ca o poveste, la Muezul de istoire de aici: Vizitatorul găseşte o
    expoziţie care pleacă din Paleolitic şi merge până la sfârşitul primului Război
    Mondial şi reîntregirea României. Este o expoziţie deosebită, în care rând pe
    rând trecem prin toate aceste epoci istorice. Aş aminti aici ca şi curiozităţi
    cea mai veche piesă expusă, este vorba de resturi osteologice, o defensă de
    mamut, omoplat şi câţiva molari, care a aparţinut unei specii Elefans
    Meridionalis dispărute acum 1milion 8 sute de mii de ani. De asemenea, din
    perioada migraţiilor în această sală, mileniul 1, avem o piesă cu adevărat
    unică: este vorba despre un cazan hunic, descoperit în judeţul Dâmboviţa, pe
    albia râului Argeş, o piesă datată în secolul 5 e.n., o piesă rară, pentru că
    în momentul de faţă se mai păstrează doar 28 de astfel de piese în toată
    Europa, de la Atlantic la Urali, o piesă căreia i-a fost recunoscută valoarea
    când colegii din Germania au solicitat-o pentru a participa la o expoziţie care
    reconstituia drumul lui Attila. În Muzeul de istorie am încercat să
    reconstituim cât mai mult, deoarece vizitatorul este atras de aceste
    reconstituiri, de a vedea la ce foloseau aceste lucruri.

    Cu
    speranţa că v-am tentat să decoperiţi un oraş încărcat de frumuseţe istorică,
    vă aşteptăm data viitoare cu o nouă destinaţie

  • La ţară, în judeţul Dâmboviţa

    La ţară, în judeţul Dâmboviţa

    Astăzi vă invităm în zona central-sudică a ţării, în judeţul Dâmboviţa. Aici se află multe monumente istorice care îşi
    aşteaptă vizitatorii. Oraşul, fostă cetate
    de scaun a Ţării Românesti
    pentru aproape 3 secole, atrage vizitatorii în primul rând
    datorită ruinelor Curţii Domneşti, străjuită de
    Turnul Chindei, dar şi datorită celor 14 muzee din judeţul Dâmboviţa care fac parte din Complexul Muzeal Curtea
    Domnească. De fapt, fiecare comună din Dâmboviţa
    surprinde prin câte un obiectiv cultural cu valoare patrimonială. Astfel, la
    Doiceşti se găsesc ruinele unei reşedinţe
    brâncoveneşti. Foarte aproape de Târgovişte, se găseşte şi Mânăstirea Viforâta,
    o bijuterie a artei medievale din Ţara Românească, care alături de Mânăstirea
    Dealu, Mânăstirea Stelea, Mânăstirea Nucet completează patrimoniul cultural
    bisericesc al acestor meleaguri pline de istorie.


    Dar
    dincolo de obiective culturale, în judeţul Dâmboviţa, vizitatorul se poate
    bucura de un trai patriarhal. Aici, printre
    dealuri, îmbrăcate în livezi şi podgorii, puteţi descoperi autentice comori de
    folclor românesc, motiv pentru care una dintre comunele judeţului s-a şi aflat
    printre câştigătoare la concursul Sate culturale româneşti de anul acesta.


    Aflată la standul comunei,
    amenajat la Muzeul satului, gazdă a manifestării amintite, Georgeta Popa, primarul comunei Cândeşti, judeţul Dâmboviţa, ne-a spus
    cu ce a venit dintre elementele specifice zonei: Am venit cu
    produsele tradiţionale, am venit cu ceea ce noi realizăm pe raza judeţului
    nostru, un suc de mere natural, cu brand, cu pâinea de casă. Avem ţuica cu
    brandul comunei Cândeşti, satul Dragodăneşti, afinată, pentru că avem plantaţie de
    afini, ciresată, vişinată, preparată în casă, ţuica tradiţională de prune,
    dulceţurile, cu brandul nostru când-eşti activ, când-eşti dulce.


    Aici oamenii sunt păstrători ai tradiţiilor, ne-a mai spus interlocutoarea
    noastră, de la care am aflat că tot aici există un proiect de încurajare a
    bătrânilor satului să doneze vechile costume populare, costume ce vor intra în
    patrimoniul muzeului de aici.


    Cum este primit un vizitator într-o gospodărie
    dâmboviţeană, ne-a spus tot Georgeta Popa, primarul
    comunei Cândeşti: Îl cazăm într-o casă ţărănească, doarme pe pat făcut din lemn, cu
    saltea din paie. Merge în gospodărie şi îşi ia oul din cuibar, un fel de
    agroturism. Şi vrem mai ales pentru tinerii din marile oraşe, să vină la
    Cândeşti, să stea o săptămână şi să se încarce cu energie pozitivă. Avem un
    peisaj mirific. În luna aprilie, când pomii sunt înfloriţi, aici este raiul pe
    pământ!


    Iată o invitaţie la turism pentru
    sănătatea sufletului, într-o zonă încărcată de istorie, unde tradiţiile
    populare vă vor încânta şi unde puteţi trăi în stil tradiţional, bucurându-vă
    de produse culinare gătite în gospodărie, de legume şi fructe culese din
    grădina ţăranilor de aici.

  • Târgovişte şi împrejurimile

    Târgovişte şi împrejurimile

    Într-o zonă de deal, între anii 1396 -1714 a fost aşezată Curtea Domnească a Ţării Româneşti: Curtea Domnească de la Târgovişte. O călătorie în timp pe care o puteţi începe păşind prin intrarea de sub Turnul-clopotniţă, construit la sfârşitul secolului al XVI-lea.



    Ne spune de ce ar trebui vizitatorii să vină la Târgovişte, Ovidiu Cârstina, directorul Complexului muzeal Curtea Domenască. “Complexul muzeal Curtea Domnească din Târgovişte este alcătuit din 14 muzee situate în Târgovişte sau în judeţul Dâmboviţa, muzee care acoperă o arie foarte mare a ceea ce noi numim muzeografie. Între aceste muzee, cel mai important este Curtea Domenască. Curtea Domnească a fost restaurată de curând, prezentându-se astăzi vizitatorului cu o nouă înfăţişare. Practic cei care vor veni în Târgovişte vor putea să viziteze Curtea Domnească, în interiorul căreia, pe lângă monumentele de Ev Mediu, se află, mai nou, şi Muzeul tiparului şi al cărţii vechi româneşti, pe care l-am mutat din vechea locaţie, un muzeu unic în România, asta şi datorită faptului că aici, la Târgovişte, a fost tipărită prima carte din spaţiul românesc. De asemenea, Curtea Domnească este deosebită prin monumentele care s-au păstrat în interiorul acesteia. Este vorba despre Biserica mare domnească, cu o structură absolut remarcabilă, realizată în anul 1698, pe timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu şi care se păstrează în proporţie de peste 90%. De asemenea, Turnul Chindiei, un simbol al oraşului Târgovişte şi al judeţului Dâmboviţa şi, nu în ultimul rând, ruinele Palatului, care ascund dincolo de ziduri o serie de poveşti interesante, care sunt povestite vizitatorilor de către ghizii noştri. Curtea Domnească este cel mai important muzeu pe care îl avem în incinta Complexului.”



    Lăsând Curtea Domnească în urmă, putem face şi alte alegeri culturale. Ovidiu Cârstina: Dar acest muzeu este completat, în mod fericit, de către celelalte muzee, şi anume: Muzeul de artă, care se află în imediata apropiere a Curţii Domeneşti, muzeu deschis în anul 2009, care adăposteşte o importantă colecţie de artă, pornind din Evul Mediu, până în contemporaneitate. Avem pictori celebri care au semnat pânze găzduite de acest muzeu de artă: Nicolae Grigorescu, Sava Helţia, Toniza, Gheorghe Petraşcu şi mulţi alţii. Nu trebuie uitat că expoziţia se deschide cu artă medievală, artă brâncovenească, extrem de frumoasă şi interesantă. Tot în Târgovişte îi invităm pe vizitatori să vadă Muzeul de istorie, care este un muzeu foarte frumos, pentru că adăposteşte piese din categoria tezaur şi unice în acest spaţiu istoric. Tot aici, vizitatorii pot vedea Casa atelier Gheorghe Petraşcu, locul în care maestrul a locuit şi a lucrat. Nu în ultimul rând aş aminti deschiderea de curând a expoziţiei intitulate Metamorfozele unui loc al memoriei”, şi lansez astfel tuturor invitaţia de a veni la Târgovişte să vădă şi fosta unitate militară în care în 25 decembrie 1989, care este locul acestei expoziţii, unde cuplul Ceauşescu erau judecaţi şi mai apoi executaţi.”



    Şi pentru că şi împrejurimile oraşului Târgovişte merită vizitate, primim o invitaţie tot de la Ovidiu Cârstina: În judeţul Dâmboviţa avem o serie de muzee foarte frumoase, cu poveşti frumoase în spatele lor. Aş aminti Casa atelier Gabriel Popescu, personalitate remarcabilă a gravurii româneşti, întemeietorul şcolii de gravură, un muzeu foarte frumos în zona de nord a judeţului, artă montană, la Pietroşiţa, localitate deosebită, care merită şi ea văzută. Şi nu în ultimul rând, aş mai menţiona în judeţ, Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, palat care se află în restaurare şi care va fi redeschis publicului vizitator în scurt timp, unde oamenii vor putea să vadă cum era viaţa într-o curte medievală, aşa cum era ea când Constantin Brâncoveanu locuia în Palatul de la Potlogi. Pe lângă aceste obiective avem şi un bogat patrimoniu natural, mă refer în special la zona montană a judeţului şi, nu în ultimul rând, în jurul oraşului Târgovişte, există o serie de mănăstiri deosebite, precum Mănăstirea Dealu, unde odihneşte capul voievodului Mihai Viteazu. De asemenea aş aminti Muzeul Arhiepiscopiei din Târgovişte, care este mai deosebit.”



    Şi înainte de a încheia, vom adăuga că tot aici găsiţi cea mai mare concentrare de restaurante, pub-uri şi cluburi, unde preparate tradiţionale se armonizează cu vinuri de calitate.

  • Dâmboviţa turistică

    Dâmboviţa turistică

    Destinaţia acestei ediţii este judeţul Dâmboviţa, cu municipiul Târgovişte şi cu repere ale zonei montane din partea nordică a acestui judet. Situat la circa 80 de kilometri nord-vest faţă de Bucureşti, Târgovişte, municipiul reşedinţă de judeţ, se află pe traseele turistice cu caracter cultural-religios datorită vestigiilor sale istorice. Să menţionăm că, în perioada Evului Mediu, Târgovişte a fost, pentru aproape 3 secole, capitală a Ţării Româneşti. În anul 1396, când Mircea cel Bătrân, domnitorul Ţării Româneşti, a mutat capitala de la Curtea de Argeş, Târgovişte era atestată documentar în “Memoriile de călătorie” ale lui Johannes Schiltberger. La scurt timp după ce a devenit reşedinţă domnească, Tâgovişte apare ca o aşezare importantă în spaţiul central european, fapt dovedit de prezenţa sa pe toate hărţile Evului Mediu, de numeroase descrieri în texte ale epocii, de reprezentări în vechi gravuri şi, mai ales, de menţiunile făcute în documente aflate în marile biblioteci şi muzee ale lumii. Marea atracţie a Târgoviştei este Curtea Domnească, un ansamblu de construcţii din secolele 15-18. Prima casă domnească cu incintă, cu turnuri, din care se văd astăzi o parte a vechilor ziduri si subsolul, a fost clădită de Mircea cel Bătrân (1386-1418). Domnitorii care au urmat au renovat construcţiile din vremea lui Mircea cel Bătrân şi au adăugat altele noi. De exemplu, în timpul domniei lui Vlad Ţepeş (1456-1462) a fost construit, în scop de apărare, Turnul Chindiei, care domină astăzi vestigiile Curţii Domneşti de la Târgovişte. Biserica Domnească, aflată, de asemenea, în incinta Curţii, a fost ridicată de conducătorul Petru Cercel (1583-1585).


    Judeţul Dâmboviţa a beneficat de un proiect cu finantare europeană pentru promovarea potenţialului său turistic, derulat în colaborare cu Academia de Studii Economice din Bucureşti. În cadrul acestui proiect au fost identificate diverse obiective naturale şi antropice ce pot deveni atracţii turistice. Mai mult decât atât, vor apărea şi obiective noi, după cum am aflat de la Ovidiu Cârstina, directorul Complexului Muzeal Curtea Domnească, complex care cuprinde nu mai puţin de 13 muzee în care se află peste 72 de mii de bunuri de patrimoniu. Ovidiu Cârstina: “Cu ajutorul Consilului Judeţean Dâmboviţa, vom deschide cel mai probabil până la sfârşitul acestui an, un muzeu nou, de arheologie, care se bazează pe o donaţie făcută de prof Marin Cârciumaru, o donatie care înseamnă peste jumătate din piesele descoperite în siturile paleolitice din România. Este vorba de obiecte unice, obiecte de podoabă, obiecte de cult, de asemenea, unelte şi arme din preistorie, ne referim la o perioadă coborând dinspre 100 de mii de ani spre 10 mii de ani. Va fi un muzeu unic în ţară, un muzeu care îl vom deschide în Târgovişte. Ne dorim să fie o expoziţie interactivă întrucât pe lângă partea expoziţională, vom organiza o serie de activităţi, pentru început cu elevii. Este vorba de ateliere de pedagogie muzeală în care îi vom învăţa pe cei mici ce a însemnat perioada respectivă, cum se făcea o unealtă sau cum se făcea o armă sau cum trăiau în perioada respectivă.”


    Un proiect similar se va derula la Rezervaţia de zimbri de la Bucşani, situată la nord de Târgovişte, care are şanse să atragă mulţi turişti care, de asemenea, vor fi invitaţi să participa la diferite activităţi care să-i apropie de perioada paleolitică şi de cea neolitică. Directorul Complexului Muzeal Curtea Domnească, Ovidiu Cârstina, s-a referit şi la potenţialul turistic al zonei, menţionând şi câteva obiective: “Târgoviştea are potenţialul necesar. Pe lângă Curtea Domnească, mai avem o serie de muzee care sunt interesante. Avem Muzeul Tiparului şi al Cărţii vechi româneşti, de asemenea unic în România, unde poate fi văzută o colecţie foarte importantă de carte rară, de carte veche. De asemenea, avem casa-atelier a pictorului Gheorghe Petraşcu, acolo unde maestrul Petraşcu a lucrat. De asemenea, avem un Muzeu de artă foarte frumos, cu lucrări deosebite şi, nu în ultimul rând, aş face referire la ceea ce înseamnă monumentele din Târgovişte. Sunt 22 de biserici din care 17 sunt pe lista monumentelor, biserici începând din secolul al 15-lea. De asemenea, avem mănăstirile din jurul Târgoviştei şi în timp, sperăm, cât mai scurt, să redeschidem şi Palatul brâncovenesc de la Potlogi.”


    Palatul a fost construit în anul 1698 de către domnitorul Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu pentru fiul lui, Constantin. Referindu-se la acelaşi obiectiv, prorectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Gabriela Ţigu, a lansat şi ideea unui circuit tematic: E un palat care aşteaptă o finanţare pentru modernizare şi pregătire pentru a putea fi vizitat, dar el este foarte interesant chiar şi în stadiul lui actual. Noi l-am vizitat şi ni s-a părut o atracţie atât de frumoasă şi atât de interesantă din punct de vedere cultural încât aproape că nici nu ne-am propune să ne atingem de ea, în sensul modernizării. Dar, în fine, este un obiectiv turistic care adeseori a fost adus în lumină şi credem că merită, mai ales că există şi propunerea construirii unui circuit turistic Pe urmele lui Brâncoveanu sau pe o temă a arhitecturii brâncoveneşti care ar putea include mai multe obiective turistice din jurul Bucureştiului şi mergând poate până la Sâmbăta de Sus.”


    Un alt circuit tematic ar putea fi legat de domnitorul Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş, unul dintre cei 33 de domnitori care au avut reşedinţa la Târgovişte: Consiliul Judeţean, nu întâmplător, îşi propune să readucă în prim plan tema Dracula în programe turistice din judeţul Dâmboviţa. Sigur, turismul cultural sub toate formele sale, inclusiv cel religios, are mari obiective, are un mare potenţial în judeţul Dâmboviţa, dar în acest proiect cred că s-a pus mai mult accentul pe zona montană, pe turismul montan, îndeosebi pe valea superioară a Ialomiţei. Există proiecte importante şi îndrăzneţe aş spune în această zonă, de dezvoltare a infrastructurii generale, a infrastructurii specifice turismului, dar şi proiecte care vizează protecţia mediului pentru că o bună parte din această zonă aparţine Parcului Natural Bucegi.”