Radio România Internațional

Tag: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

  • Mineriada din iunie, 32 de ani

    Mineriada din iunie, 32 de ani

    După
    mai bine de trei decenii, România nu reuşeşte să clarifice cel mai negru episod
    al istoriei sale post-comuniste. Sunt
    trei ani de când     Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis returnarea
    dosarului aşa-numitei Mineriade din 13-15 iunie 1990, pentru refacerea
    rechizitoriului, pe care l-a considerat nelegal. În 2017, procurorii militari
    finalizaseră cercetările. Ei au trimis în judecată 14 persoane. Vedetele
    lotului erau fostul preşedinte Ion Iliescu, azi nonagenar, premierul de la acea
    vreme, Petre Roman, adjunctul acestuia, Gelu Voican-Voiculescu, şi directorul
    din epocă al SRI, Virgil Măgureanu. Potrivit anchetatorilor, ei ar fi organizat
    şi coordonat direct atacul împotriva manifestanţilor din Piaţa Universităţii,
    din centrul Bucureştiului, care îşi exprimau un mod paşnic opiniile politice,
    în contradicţie cu ale majorităţii ce forma puterea politică din acel moment.


    Pe 20 mai 1990, la cinci
    luni de la căderea dictaturii comuniste a lui Nicolae Ceauşescu, fostul său
    ministru din anii 70, Ion Iliescu, perceput ca lider al Revoluţiei, fusese,
    practic, plebiscitat, câştigand primele alegeri prezidenţiale libere cu circa
    85% din voturi. Partidul sau, o combinaţie eterogenă de revoluţionari autentici
    si comunişti de mâna a doua, îşi adjudecase, la rându-i, două treimi din locurile
    din Parlament. Piaţa Universităţii, ocupată încă din aprilie de studenţi şi
    proclamată zonă liberă de neocomunism, se golise, deja, fiindcă manifestanţii
    acceptaseră severul verdict al urnelor. Unde odinioară fuseseră zeci de mii de
    oameni exuberanţi si non-violenţi, rămăseseră doar câteva zeci de grevişti ai
    foamei, parcă incapabili să-şi continue viaţa în afara Pieţei. Evacuarea lor de
    către Poliţie, în noaptea de 13 iunie, s-a făcut cu o forţă disproporţionată,
    ce a evocat represiunea din zilele Revoluţiei. Nici azi nu e clar dacă aceia
    care, a doua zi, au reacţionat ducând lupte de strada cu poliţia şi ocupând
    sediile ministerului de Interne şi Televiziunii publice, aveau realmente vreo
    legatură cu Piaţa. Iliescu si oamenii lui i-au calificat drept legionari
    (extrema dreapta interbelică) şi, deşi armata restabilise deja ordinea, au
    chemat populaţia sa salveze democraţia in pericol.


    Minerii din Valea Jiului le-au urmat îndemnul. Doar două zile, 14 si 15 iunie, au stăpânit
    aceştia Capitala, unde s-au substituit oricărei autorităţi legale. Suficient cât să
    lase în urma lor 1.300 de răniţi, peste o mie de oameni reţinuţi abuziv şi cel
    puţin şase morţi. Universitatea profanată, sediile partidelor de opoziţie şi
    ale ziarelor independente devastate completează tabloul invaziei. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis o decizie care impunea
    României să continue investigaţiile în acest dosar,
    iar fostul procuror general, Laura
    Codruţa Koveşi, recunoştea că ancheta privind mineriada a fost una dintre cele
    mai mari neîmpliniri din întreaga istorie a Ministerului Public.


  • 70 ani de la adoptarea Convenției Europene a Drepturilor Omului

    70 ani de la adoptarea Convenției Europene a Drepturilor Omului

    Pentru a marca aniversarea a 70 de ani de la adoptarea Convenției Europene
    a Drepturilor Omului, Consiliul Europei a lansat un volum bilingv despre Curtea
    Europeană a Drepturilor Omului, care include fotografii inedite, textul
    original al Convenției și portretele tuturor judecătorilor Curții, alături de
    47 de cazuri relevante pentru jurisprudența acesteia.

    Așa cum subliniază Costin
    Leonard Fălcuță într-un articol publicat în numărul din septembrie 2020 al
    Newsletterului Institutului European din România, nicio altă instanță nu a
    jucat un rol mai important decât Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
    promovarea și apărarea drepturilor omului. Pronunțându-se asupra mai mult de
    750 000 de cereri, Curtea a creat un corp de jurisprudență impresionant, impactul
    hotărârilor sale fiind de neegalat..


    Textul articolului este disponibil la adresa:

    http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2020/10/Newsletter_Sept_2020_RO_Final.pdf.




    (Ionuț Mircea
    Marcu, expert Institutul
    European din România)

  • Decizie CEDO în cazul Kövesi

    Decizie CEDO în cazul Kövesi

    Românca
    Laura Codruţa Kövesi a câştigat, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului,
    procesul împotriva statului român, intentat după ce a fost revocată din funcţia
    de procuror şef al Direcției Naționale Anticorupție. Potrivit CEDO, România a
    încălcat drepturile procurorului şef al DNA, prin revocarea acestuia din
    funcţie înainte de încheierea celui de al doilea mandat al său. Mai mult,
    judecătorii Curţii Europene au ajuns la
    concluzia că demiterea ei de la şefia DNA a fost abuzivă şi nu a avut cum să
    conteste decizia.


    Kövesi a reclamat la instanţa de la Strasbourg că atunci când
    a fost demisă din funcţia de procuror şef, în iulie 2018, prin decretul
    preşedintelui Klaus Iohannis, în urma unei decizii a Curţii Constituţionale, i
    s-au încălcat două drepturi fundamentale. Este vorba despre dreptul la un
    proces echitabil, deoarece nu a avut acces la o instanţă să-şi apere
    drepturile, şi dreptul la liberă exprimare, în condiţiile în care demiterea sa
    în baza unei evaluări a fostului ministru al justiţiei, Tudorel Toader, a fost
    făcută după ce s-a exprimat public, în calitate de şef la DNA, pe mai multe
    reforme legislative care afectau sistemul judiciar.


    Laura Codruța Kovesi a
    declarat că decizia Curții Europene nu ar trebui să rămână fără efect și a
    adăugat că CCR ar trebui să se pronunţe ‘pe principii’, nu cu privire la o
    persoană. Totodată, Kovesi consideră că decizia CEDO ‘este o victorie a tuturor
    celor care au susţinut justiţia în ultimii ani’.     Preşedintele Klaus Iohannis este de părere că
    decizia Curții Europene în cazul Kovesi este ‘fără precedent’, iar CCR are
    obligaţia de a revizui ‘de îndată’ nu numai decizia referitoare la revocarea
    fostului procuror-şef al DNA, dar şi orice alte decizii luate ‘în considerarea
    unor simple declaraţii, fie ele şi politice’. În opinia sa, credibilitatea CCR
    este ‘puternic zdruncinată’.     În schimb, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a
    declarat că cei care doresc să analizeze cu ‘obiectivitate şi fără părtinire’
    decizia CEDO privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef
    al DNA vor observa că ‘nu există nicio critică la adresa Curţii
    Constituţionale’.


    Pe de altă parte, preşedintele PNL, premierul Ludovic Orban,
    susţine că prin decizia CEDO, CCR s-a compromis, subliniind necesitatea
    reanalizării modului în care se compune şi funcţionează Curtea Constituţională
    a României. Purtătorul de cuvânt al PSD (principalul partid de opoziție),
    Lucian Romaşcanu, a declarat că decizia CEDO sancţionează o procedură care ţine
    de drepturi şi libertăţi, iar PSD ‘nu are niciun fel de vină’ în acest caz.
    Peste hotare, New York Times scrie că actuala deţinătoare a funcţiei de
    procuror-şef antifraudă al UE a fost revocată pe nedrept din
    fruntea DNA. Revocarea ei a reprezentat apogeul manevrelor guvernului
    social-democrat de la acea vreme pentru a schimba legislaţia judiciară şi a-i
    înlocui pe procurorii şefi, ceea ce a dus la proteste masive de stradă şi la
    alarmarea Comisiei Europene, aminteşte cotidianul new-yorkez.


    În acelaşi
    timp, după cum subliniază publicaţia londoneză Emerging Europe, care cu câteva
    zile în urmă a desemnat-o pe Laura Codruţa Kovesi personalitatea anului 2020,
    victoria la CEDO a eroinei anticorupţie plasează Curtea Constituţională a
    României într-o nedorită lumină a reflectoarelor. Remarcând că fosta şefă
    a DNA nu a cerut despăgubiri, Emerging Europe observă că verdictul CEDO
    va avea probabil un cost greu pentru Curtea Constituţională a României, un
    imens semn de întrebare atârnând acum deasupra independenţei şi credibilităţii
    acesteia.

  • Din nou despre mineriada din 13-15 iunie 1990

    Din nou despre mineriada din 13-15 iunie 1990

    Nici după trei decenii, România nu reuşeşte să
    clarifice cel mai negru episod al istoriei sale post-comuniste. Luna trecută,    procurorul general interimar, Bogdan
    Licu, a depus o contestaţie la decizia Instanţei Supreme de a retrimite la
    Parchet dosarul aşa-numitei Mineriade din iunie 1990. Anterior, Înalta Curte de
    Casaţie şi Justiţie a decis returnarea dosarului, pentru refacerea
    rechizitoriului, pe care l-a considerat nelegal. Acum doi ani, procurorii
    militari finalizaseră cercetările în dosarul Mineriadei. Ei au trimis în
    judecată 14 persoane. Vedetele lotului sunt fostul preşedinte Ion Iliescu,
    premierul de la acea vreme, Petre Roman, adjunctul acestuia, Gelu
    Voican-Voiculescu, şi directorul din epocă al SRI, Virgil Măgureanu.


    Potrivit
    anchetatorilor, ei ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva
    manifestanţilor din Piaţa Universităţii, din centrul Bucureştiului, care îşi
    exprimau un mod paşnic opiniile politice, în contradicţie cu ale majorităţii ce
    forma puterea politică din acel moment. Pe     20 mai 1990, la cinci luni de la căderea dictaturii comuniste
    a lui Nicolae Ceauşescu, fostul său ministru din anii 70, Ion Iliescu, perceput
    ca lider al Revoluţiei, fusese, practic, plebiscitat, câştigand primele alegeri
    prezidenţiale libere cu circa 85% din voturi. Partidul sau, o combinaţie
    eterogenă de revoluţionari autentici si comunişti de mâna a doua, îşi
    adjudecase, la rându-i, doua treimi din locurile din Parlament.


    Piaţa
    Universităţii, ocupată încă din aprilie de studenţi şi proclamată zonă liberă
    de neocomunism, se golise, deja, fiindcă manifestanţii acceptaseră severul
    verdict al urnelor. Unde odinioară fuseseră zeci de mii de oameni exuberanţi si
    non-violenţi, rămăsesera doar câteva zeci de grevişti ai foamei, parcă
    incapabili să-şi continue viaţa în afara Pieţei. Evacuarea lor de către
    Poliţie, în noaptea de 13 iunie, s-a făcut cu o forţă disproporţionată, ce a
    evocat represiunea din zilele Revoluţiei. Nici azi nu e clar dacă aceia care, a
    doua zi, au reacţionat ducând lupte de strada cu poliţia si ocupând sediile
    ministerului de Interne şi Televiziunii, aveau realmente vreo legatură cu
    Piaţa.


    Iliescu si oamenii lui i-au calificat drept legionari (extrema dreapta
    interbelică) şi, deşi armata restabilise deja ordinea, au chemat populaţia sa
    salveze democraţia in pericol. Minerii din Valea Jiului le-au urmat
    îndemnul. Doar două zile, 14 si 15 iunie, au stăpânit aceştia Capitala, unde
    s-au substituit oricărei autorităţi legale. Suficient să lase în urma lor 1.300
    de răniţi, peste o mie de oameni reţinuţi abuziv şi cel puţin şase morţi.
    Universitatea profanată, sediile partidelor de opoziţie şi ale ziarelor
    independente devastate completează tabloul invaziei.


    Acum
    cinci ani,     Curtea Europeană a Drepturilor Omului a
    emis o decizie care impunea României să continue investigaţiile în acest dosar    ,
    iar fostul procuror general,
    Laura Codruţa Koveşi, recunoştea că ancheta privind mineriada a fost una
    dintre cele mai mari neîmpliniri din întrega istorie a Ministerului Public.

  • Dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a corespondenței

    Dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a corespondenței

    Ghid privind art. 8
    din Convenție – Dreptul la respectarea vieții private și de familie, a
    domiciliului și a corespondenței.

    Serviciul Coordonare Traduceri a
    finalizat recent traducerea Ghidului privind art. 8, în seria de ghiduri
    privind Convenția europeană a drepturilor omului publicate de Curtea Europeană
    a Drepturilor Omului    .


    Având scopul de a informa
    practicienii dreptului cu privire la hotărârile și deciziile fundamentale
    pronunțate de Curte, ghidul analizează și rezumă jurisprudența în legătură cu
    art. 8 din Convenție, enunțând principiile-cheie dezvoltate în acest domeniu și
    precedentele relevante. Jurisprudența citată a fost selectată dintre hotărârile
    și deciziile de principiu, importante și/sau recente. Hotărârile și deciziile
    Curții soluționează nu numai cauzele cu care aceasta a fost învestită, ci
    servesc, mai general, pentru a clarifica, proteja și dezvolta normele Convenției;
    astfel, acestea contribuie la respectarea, de către state, a angajamentelor pe
    care și le-au asumat în calitate de părți contractante.


    Ghidul privind art. 8 are o
    structură solidă, intercorelată între capitolele sale, și include referințe pentru
    cuvintele-cheie din fiecare articol citat din Convenție sau din protocoalele
    sale adiționale, o listă cu cele 830 de cauze citate, precum și trimiteri la
    jurisprudența relevantă la fiecare capitol și subcapitol.


    Ghidurile privind jurisprudența pot
    fi accesate în limba română pe pagina de internet a Institutului European din România. Vor fi
    actualizate periodic, în conformitate cu evoluția jurisprudenței; prezenta
    actualizare a Ghidului privind art. 8 este din 31 decembrie 2018.

    (Costin Leonard Fălcuță, Serviciul
    Coordonare Traduceri, Institutul European din România)

  • Traduceri din jurisprudența CEDO: fișe tematice

    Traduceri din jurisprudența CEDO: fișe tematice

    Începând cu sfârșitul anului 2012, Serviciul Coordonare Traduceri din cadrul Institutului European din România a început traducerea fișelor tematice postate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe pagina sa de Internet. Recent, toate cele 65 de fișe au fost traduse integral, marea majoritate a lor fiind actualizate la zi și publicate la rândul lor pe pagina de internet a IER.



    Aceste fișe reprezintă o sinteză a jurisprudenței Curții în mai multe domenii și oferă rezumate ale celor mai importante decizii și hotărâri în domenii precum drepturile deținuților, hotărârile pilot, violența împotriva femeilor, fiscalitate, sănătate, protecția minorilor, expulzare și extrădare, terorism și altele.



    Fișele tematice au rolul de a contribui la o mai bună răspândire și cunoaștere a hotărârilor CEDO printre jurnaliști, autoritățile publice și populația din statele membre ale Consiliului Europei în vederea îmbunătățirii implementării Convenției europene a drepturilor omului la nivel național. Una din cerințele cheie a reformei pentru sporirea eficienței sistemului Convenției este ca statele membre să garanteze implementarea Convenției și jurisprudenței Curții la nivel național. Vă invităm să lecturați fișele tematice pe site-ul IER.



    (autor Costin Leonard Fălcuță, Serviciul Coordonare Traduceri, Institutul European din România)

  • Traducere jurisprudență CEDO. Studiu de caz: Rezmiveș și alții vs România

    Traducere jurisprudență CEDO. Studiu de caz: Rezmiveș și alții vs România

    La 25 aprilie 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea pilot în cauzele conexate Rezmiveş și alții, constatând, în unanimitate, că a fost încălcat art. 3 din Convenție. Hotărârea, tradusă de echipa Serviciului Coordonare Traduceri din cadrul IER, a fost analizată pe larg în newsletterul IER din iulie 2107.



    Un an mai târziu, la 15 martie 2018, Comitetul de Miniștri, în cadrul supravegherii executării hotărârilor Curții Europene, a remarcat cu satisfacție impactul pozitiv al măsurilor adoptate pentru combaterea supraaglomerării în închisori, a încurajat activitatea legislativă în curs de desfășurare și a solicitat autorităților să-și dubleze eforturile în vederea găsirii unei soluții globale și rapide la deficiențele în materie de condiții de detenție în penitenciare (analiza măsurilor adoptate și a actelor normative relevante o găsiți în newsletterul IER din mai 2018). (autor Costin Leonard Fălcuță, Serviciul Coordonare Traduceri, Institutul European din România)

  • Dezbateri privind codurile penale

    Dezbateri privind codurile penale

    Scopul declarat al comisiei parlamentare speciale e să pună în acord prevederile Codului Penal şi Codului de Procedură
    Penală cu decizii ale Curţii Constituţionale
    a României, Curţii Europene a Drepturilor Omului şi Directivei Europene în
    domeniu. Printre modificările propuse de deputaţii şi senatorii jurişti figurează
    un termen de şase luni până când o persoană care a dat mită poate fi iertată
    dacă îşi denunţă fapta la poliţie. Pentru fapte de corupţie şi trafic de
    influenţă se adaugă prevederea că funcţionarul public va fi pedepsit doar dacă
    a şi acţionat în acel caz. Reducerea
    termenului de eliberare condiţionată, de la două treimi din pedeapsă la jumătate,
    iar pentru persoanele în vârstă chiar şi la o treime,
    eliminarea dintre infracţiuni a neglijenţei în serviciu sau neaplicarea
    confiscării extinse pentru bunurile dobândite înainte de 2012 sunt propunerile cele
    mai controversate de pe agenda Comisiei.

    Fost ministru al Justiţiei, deputatul
    PNL Cătălin Predoiu spune că modificările dorite de coaliţia
    guvernamentală PSD-ALDE conduc la o relaxare exagerată a politicii penale Mă refer la anumite articole care pot să favorizeze comiterea de
    infracţiuni, articolul privind traficul de influenţă, cel privind abuzul în
    serviciu. Este foarte greu să nu observi în acelaşi timp acele câteva articole
    care sunt făcute practic pe calapodul unor dosare care se află în judecata
    instanţelor penale.     În replică, preşedintele Comisiei speciale,
    social-democratul Florin Iordache, el însuşi fost ministru, spune că nicio lege
    nu este făcută cu dedicaţie şi că forma finală a noilor Coduri va fi rezultatul
    unei dezbateri transparente Noi am venit cu anumite propuneri. Aceste
    propuneri care acum sunt în dezbatere publică se vor modifica fără îndoială,
    atât prin efortul şi propunerile pe care le vor face asociaţiile profesionale,
    cât şi universităţile de drept din cele mai importante oraşe ale României.
    Preşedintele Klaus Iohannis n-a părut convins de argumentele majorităţii de
    stânga şi a criticat, la rându-i, propunerile de amendare a Codurilor Unele
    dintre aceste modificări sunt necesare, fiindcă este nevoie de oarecare
    modernizare a legislaţiei, punere în acord cu decizii ale Curţii
    Constituţionale şi în unele puncte chiar cu legislaţia europeană. Alte
    propuneri sunt total inacceptabile; este inadmisibil ca unele modificări să fie
    făcute cu destinaţie pentru unele persoane care vremelnic, acum, ocupă poziţii
    de decizie chiar în Parlament.

    Transparentă, aluzia îi vizează pe preşedinţii
    celor două Camere, liberal-democratul Călin Popescu-Tăriceanu şi social-democratul
    Liviu Dragnea, protagonişti ai unor dosare instrumentate de procurorii anticorupţie.
    Unii comentatori nu-şi ascund, nici ei, preocuparea, după ce modificările
    la Legile Justiţiei – statutul
    magistraţilor, organizarea judiciară şi funcţionarea CSM – propuse de aceeaşi
    Comisie specială, au provocat cele mai ample proteste de stradă din istoria
    post-comunistă a României.

  • Materiale de informare privind Curtea Europeană a Drepturilor Omului

    Materiale de informare privind Curtea Europeană a Drepturilor Omului

    Institutul European din România are plăcerea de a anunța publicarea pe pagina web a Curții Europene a Drepturilor Omului a traducerii în limba română a Ghidului privind articolul 5 din Convenție — Dreptul la libertate și la siguranță”, elaborat de Divizia de cercetare a Curții.



    Invităm persoanele interesate de subiect să consulte acest ghid, în versiunea sa extinsă, care conține și rezumate juridice, pe pagina web a Institutului European din România.

  • Legislaţia privind sistemul penitenciar

    Legislaţia privind sistemul penitenciar

    Autorităţile
    de la Bucureşti caută soluţii pentru a imbunătăţii
    situaţia din închisori pentru a evita noi sancţiuni de la Curtea Europeană a
    Drepturilor Omului (CEDO) din cauza condiţiilor de detenţie. Anul trecut,
    amenzile s-au ridicat la 1,6 milioane de euro. La sfârşitul lunii ianuarie, Guvernul PSD-ALDE
    adopta o controversată ordonanţă de urgenţă privind graţierea, motivând că gradul de ocupare în inchisori este
    foarte mare, iar proiectul
    prevedea graţierea integrală a pedepselor de până la cinci ani, nu şi în cazul
    recidiviştilor.     Decizia a stârnit cele mai ample proteste
    de strada în România de la căderea comunismului in 1989 şi a atras critici
    interne şi externe. În urma
    manifestaţiilor, guvernanţii au renunţat la aceste schimbări.

    Recent, problema din
    penintenciarele româneşti revine în atenţie. Senatul a
    adoptat, luni, un proiect de modificare a legii privind executarea pedepselor.
    Acesta prevede că deţinuţii care stau în condiţii necorespunzătoare vor
    beneficia de o reducere a pedepselor cu 3 zile pe lună, spaţiul necorespunzător
    de detenţie fiind considerat ca fiind mai mic de 4 metri pătraţi de persoană.
    Proiectul, care face parte dintr-un pachet iniţiat de guvernul român pentru a evita
    o noua sancţiune la CEDO, a fost votat de toate partidele. Senatorul PNL, Alina Gorghiu
    menţiona că astfel România face o jumătate de pas în faţă în soluţionarea unei
    probleme de fond. Alina Gorghiu: Dacă
    nu vom discuta de fiecare dată despre construcţia penitenciarelor pe care
    guvernul le ia în calcul, dacă nu vom lua în serios măsura brăţărilor
    electronice, dacă nu vom ajunge să spunem foarte clar că recursul în compensare
    nu va rezolva problema igienei din celulele în care stau deţinuţii şi nici nu
    rezolvă problema reinserţiei sociale, care este ce mai mare hibă a sistemului
    penitenciar românesc, atunci înseamnă că nu rezolvăm problema de fond.

    În
    opinia senatorului PSD, Şerban Nicolae, situaţia din penitenciare
    rămâne o problemă reală, chiar dacă fenomenul infracţional este în scădere.
    Şerban Nicolae: În urmă cu 15
    ani, numărul deţinuţilor aflaţi în penitenciarele din România era de 56.000. În
    prezent, mai sunt 28.000, deci fără o lege a graţierii, fără alte măsuri
    specifice, fără un recurs compensatoriu, fără brăţări sau măsuri alternative de
    execuare a pedepsei, ci doar pe ce avem acum ca procedură judiciară în materie
    de executre a pedepselor, numărul de deţinuţi în penitenciarele din România a
    scăzut la jumătate.     Proiectul de lege adoptat de senatorii urmează să ajungă la Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz.