Radio România Internațional

Tag: Curtea Europeană de Conturi

  • ECA sesizează deficienţele în prevenirea conflictelor de interese în cazul angajaţilor agenţiilor UE

    ECA sesizează deficienţele în prevenirea conflictelor de interese în cazul angajaţilor agenţiilor UE

    Uniunea Europeană are peste 40 de agenţii specializate în domenii precum asigurări, bănci, medicină, controlul frontierelor şi multe altele. Aceste agenţii aveau, anul trecut, în total, circa 14.500 de angajaţi, respectiv, circa 17% din totalul funcţionarilor europeni, iar bugetele lor însumate depăşesc patru miliarde de euro.

    În raportul său anual, dat publicităţii zilele trecute, Curtea Europeană de Conturi pleacă de la ideea că regulile europene stabilesc foarte puţine obligaţii pentru organismele Uniunii cu privire la monitorizarea actualului şi fostului lor personal în privinţa aşa-numitei practici a uşilor rotative. Curtea Europeană de Conturi admite că agenţiile Uniunii Europene – mai ales cele cu puteri de reglementare şi legături cu industriile – sunt în mod special expuse riscului, întrucât firme de lobby şi sectoare ale mediului de afaceri caută să angajeze oficiali care au contacte şi informaţii privilegiate, fiind astfel pusă sub semnul întrebării integritatea politicilor şi cheltuielilor europene.

    În acelaşi timp, însă, Curtea Europeană de Conturi constată că numai nouă agenţii ale Uniunii Europene au anumite reguli interne referitoare la practica de revolving doors, în cazul celorlalte existând un vid legislativ, iar în ansamblu, agenţiile nu au reguli uniforme la acest capitol, spre deosebire de cazul Comisiei Europene.

    Şi totuşi, deşi Comisia are astfel de norme, ele nu au împiedicat apariţia unor situaţii de potenţiale conflicte de interese, cum a fost cel al fostului preşedinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care după ce a părăsit acest post s-a angajat la banca Goldman Sachs, ori cel al fostului comisar european pentru Concurenţă Neelie Kroes, acuzată de activităţi de lobby pentru compania Uber – notează presa internaţională.

    De fiecare dacă când se întâmplă, reputaţia Uniunii Europene este afectată – subliniază ombudsmanul european Emily O’Reilly, care a amintit în acest sens că euroscepticii au exploatat cazul Barroso în campania pentru Brexit.

    Potrivit unui raport întocmit în 2017 de Transparency International, aproximativ jumătate dintre comisarii europeni de până atunci şi o treime dintre europarlamentari au lucrat după terminarea mandatului lor pentru entităţi de lobby din cadrul Uniunii Europene.


  • Curtea de Conturi Europeană: Publicul, nu poluatorul, plăteşte, deseori, pentru curăţarea mediului

    Curtea de Conturi Europeană: Publicul, nu poluatorul, plăteşte, deseori, pentru curăţarea mediului

    Comisia Europeană urmează să propună, în acest an, reguli care vor forţa companiile să identifice şi să corecteze riscurile – deopotrivă – la adresa drepturilor omului şi a mediului, în lanţurile lor de aprovizionare.

    Însă, pentru moment, Curtea Europeană de Conturi a constatat că principiul poluatorul plăteşte este reflectat şi aplicat adesea incomplet în diversele politici de mediu ale Uniunii Europene. Uneori, bugetul comunitar este folosit pentru finanţarea unor acţiuni de ecologizare, în dispreţul profund al principiului poluatorul plăteşte.

    Pentru a îndeplini în mod eficient și echitabil ambițiile Pactului Verde European, poluatorii trebuie să plătească pentru pagubele provocate mediului – susţine autorul raportului Viorel Ştefan, membru al Curţii Europene de Conturi. Cu toate acestea – a mai spus el -, până acum, contribuabilii europeni au fost forţaţi, de mult prea multe ori, să suporte costurile care cădeau în sarcina poluatorilor.

    Auditorii au analizat un lot de 42 de proiecte de curăţare a mediului, care au fost sprijinite cu 180 de milioane de euro din fondurile Uniunii Europene, pentru a rezolva o serie de probleme precum poluarea industrială şi contaminarea zonelor unde sunt amplasate gropi de gunoi în ţări precum Italia, Polonia şi Portugalia.

    Aproximativ o treime din bani au fost cheltuiţi pentru aşa-numitele zone contaminate orfane. Este vorba de acele zone contaminate în care pagubele au fost făcute în urmă cu atât de mult timp, încât poluatorii nu mai pot fi identificaţi sau traşi la răspundere. În alte cazuri, contribuabilii europeni au plătit pentru ecologizare, în condiţiile în care firma responsabilă era insolventă.

    Curtea Europeană de Conturi recomandă Comisiei să evalueze posibilitatea de a consolida integrarea principiului poluatorul plăteşte în legislaţia privind protecţia mediului; să ia în considerare consolidarea aplicării Directivei privind răspunderea pentru mediul înconjurător; şi să protejeze fondurile Uniunii Europene, astfel încât acestea să nu fie folosite pentru a finanţa proiecte care ar trebui să fie în sarcina poluatorului.