Tag: Curtea Internationala de Justitie

  • Retrospectiva săptămânii 05.11 – 11.11.2023

    Retrospectiva săptămânii 05.11 – 11.11.2023

    Continuă repatrierile românilor din
    Gaza


    România va continua dialogul cu autorităţile
    israeliene şi cele egiptene pentru evacuarea cetăţenilor români şi membrii lor
    de familie aflaţi în Fâşia Gaza, în funcţie de evoluţiile din teren şi de
    acordul părţilor implicate, dă asigurări Ministerul de Externe de la Bucuresti.
    În plus, o echipă consulară va rămâne disponibilă în zona punctului de trecere
    a frontierei de la Rafah spre Egipt, pentru a oferi asistenţă în continuare.
    Primul grup de aproape o sută de cetăţeni români şi membrii de familie au fost
    evacuaţi din Fâşia Gaza şi transportati in Romania cu o aeronavă a companiei
    nationale TAROM, de la Cairo. Urmează și alte grupuri de români care au
    solicitat permisiunea autorităţilor israeliene şi egiptene de a tranzita
    punctul de trecere a frontierei catre Egipt. La bordul primei aeronave
    s-au aflat premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa
    Odobescu, care s-au întâlnit la Cairo cu persoanele evacuate. Şefa diplomaţiei
    a declarat ca situaţia de securitate este una extrem de dificilă si complexă,
    care impune actualizarea permanenta a planurilor de evacuare. Iar Marcel
    Ciolacu a dat asigurari că cetăţenii români şi membrii de familie vor fi sprijiniţi
    în continuare de Guvernul de la Bucureşti pentru a ajunge la familiile extinse
    şi a se integra în societatea românească.



    Decizii importante luate de Executivul
    român


    Guvernul de la
    Bucureşti a adoptat, în şedinţa de joi, noua lege a pensiilor, care prevede
    două majorări pentru anul viitor. Documentul stabileşte şi recalcularea tuturor
    pensiilor după criterii noi, astfel încât să fie eliminate inechităţile din
    sistem. La finalul şedinţei executivului, ministrul muncii Simona
    Bucura-Oprescu a apreciat că legea pensiilor este o lege stabilă şi
    sustenabilă, care va duce la eliminarea inechităţilor şi este bazată pe
    respectul pentru contributivitate şi pentru muncă. Aceasta s-a arătat
    încrezătoare că se vor găsi resursele bugetare pentru aplicarea celor două
    majorări preconizate în 2024 şi a evocat o mai bună colectare a veniturilor şi
    reducerea evaziunii. Executivul doreşte ca legea pensiilor să fie adoptată de
    Parlament până pe 20 noiembrie.



    Klaus Iohannis la Bruxelles


    Cea mai bună variantă este ca România şi
    Bulgaria să intre împreună în Spaţiul Schengen şi spre asta converg toate
    negocierile şi toate încercările de a convinge pe cei care încă sunt reticenţi
    în această chestiune, a declarat miercuri, la Bruxelles, preşedintele Klaus
    Iohannis. Şeful statului a discutat cu premierul belgian, Alexander De Croo, și
    a participat la semnarea unui memorandum de colaborare în domeniul nuclear,
    însă vizita oficială a avut mai multe mize. Una dintre ele a vizat sprijinul
    pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, cu atât mai mult cu
    cât, în aceeaşi zi, la Bruxelles, Comisia Europeană a dat undă verde
    Consiliului European să înceapă negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica
    Moldova. Mai mult, Belgia este cea care va prelua preşedinţia Consiliului UE în ianuarie şi va gestiona atât agenda, cât şi cadrul acestor negocieri.
    Astfel, discuţia s-a extins de la partea economică până la partea de apărare,
    mai ales că un contingent al armatei belgiene este în România pentru a întări
    flancul estic al NATO. La finalul vizitei la Bruxelles, Klaus Iohannis a
    fost primit de către Majestatea Sa Philippe, regele Belgiei, la castelul din
    Laeken.



    Avioane F-16 în România


    Olanda a trimis
    marţi în România, la baza aeriană de la Feteşti (sud), primele cinci avioane de
    luptă F-16 care vor fi folosite la pregătirea piloţilor ucraineni. Acolo a fost
    înființat Centrul European de Instruire F-16, ca urmare a colaborării dintre
    Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Apărării din Ţările de Jos. Având
    în vedere contextul geopolitic actual şi poziţia strategică a României în
    regiunea Mării Negre, acest centru devine esenţial pentru colaborarea
    transfrontalieră, întărirea securităţii şi consolidarea solidarităţii în cadrul
    NATO. Ministerul Apărării de la Bucureşti aminteşte că acest centru va fi un
    hub internaţional pentru instruirea piloţilor de aeronave F-16 şi va facilita
    creşterea interoperabilităţii dintre aliaţi. România se alătură, astfel, altor
    naţiuni aliate în susţinerea pregătirii piloţilor ucraineni pentru utilizarea,
    în viitor, a aeronavelor F-16. Centrul va contribui la crearea unor standarde
    operaţionale comune şi la întărirea capacităţii Alianţei Nord-Atlantice de a
    face faţă provocărilor complexe din regiunea Mării Negre şi din Europa de Est.



    Primul judecător român la Curtea
    Internațională de Justiție


    Fostul ministru de externe al României, actual
    consilier prezidenţial Bogdan Aurescu a fost votat, joi, judecător la Curtea
    Internaţională de Justiţie, devenind astfel
    primul român care îndeplineşte această funcţie. Succesul obţinut
    reprezintă o victorie a diplomaţiei de la Bucureşti, apreciază Ministerul de
    Externe, care precizează că România promovează o politică externă bazată pe
    respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum și a dreptului
    international. Iar preşedintele Klaus
    Iohannis scrie, într-un mesaj de felicitare, că este un succes al diplomaţiei
    româneşti, care reflectă angajamentul nostru ferm pentru ordinea
    internaţională bazată pe reguli. Judecătorii Curţii Internaţionale de Justiţie sunt aleşi pentru nouă ani de către
    Adunarea Generală şi Consiliul de Securitate al ONU, de pe o listă mai amplă de
    candidaţi. (se scoate) (Daniela
    Budu)


  • Primul român judecător la Curtea Internațională de Justiție

    Primul român judecător la Curtea Internațională de Justiție

    Fostul ministru român de externe Bogdan Aurescu a
    fost ales judecător la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga. Desemnarea
    s-a făcut prin vot la sediul din New York al Organizaţiei Naţiunilor Unite,
    unde actualul consilier prezidenţial pe probleme de politică externă al
    preşedintelui României, Klaus Iohannis, l-a devansat pe candidatul propus de
    Federaţia Rusă. Aurescu a obţinut 117 voturi în Adunarea Generală a ONU, față
    de doar 77 de voturi care s-au îndreptat către contracandidatul din Rusia, iar
    în Consiliul de Securitate a adunat 9 din cele 15 voturi disponibile. Bogdan
    Aurescu devine astfel primul român care obţine o asemenea funcţie.


    Preşedintele
    Klaus Iohannis a catalogat decizia Naţiunilor Unite drept o victorie
    pentru România şi pentru primatul dreptului internațional. Într-o postare
    pe reţeaua X, fostă Twitter, Iohannis a punctat că alegerea reflectă
    angajamentul puternic al României pentru ordinea internațională bazată pe
    reguli.


    Succesul obţinut la ONU reprezintă o victorie a diplomaţiei de la
    Bucureşti, a transmis şi Ministerul român de Externe. Instituţia arată că
    România a susţinut în mod constant activitatea Curţii Internaţionale de
    Justiţie, atât prin implicarea în proceduri jurisdicţionale şi consultative,
    cât şi prin promovarea unor iniţiative menite să încurajeze statele să recurgă
    la jurisdicţia Curţii pentru soluţionarea oricăror diferende.


    Desemnarea lui
    Bogdan Aurescu la Curtea Internaţională de Justiţie, proces în care, pentru
    prima dată în istorie, niciun avocat rus nu a fost ales, a provocat o reacţie
    şi la Kiev. Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că
    Organizaţia Naţiunilor Unite a început să se cureţe de influenţa Rusiei şi că
    lumea vede cine distruge dreptul internaţional în loc să-l protejeze.


    Bogdan
    Aurescu este membru al Comisiei de Drept Internațional a ONU și co-președinte
    al Grupului de Studiu privind creșterea nivelului mărilor și oceanelor în
    relație cu dreptul internațional. Începând din septembrie 2004, a fost Agentul
    României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, poziţie din care a coordonat
    activitatea echipei care a reprezentat România în procesul cu Ucraina privind
    Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat la 3 februarie 2009 cu
    câștigarea a 9700 km² de platou
    continental și zonă economică exclusivă. Totodată, între 2010 şi 2011 a fost
    negociator-şef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea
    antirachetă şi al Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru
    Secolul 21 dintre România şi SUA.


    Pentru postul de judecător la Curtea
    Internaţională de Justiţie, Aurescu a fost nominalizat de Olanda, Italia,
    Bulgaria, Estonia, Letonia, Peru, Polonia, Portugalia, Suedia și Noua Zeelandă.
    Înfiinţată în 1945, în baza Cartei ONU, prestigioasa Curte este alcătuită din
    15 judecători permanenţi, aleşi pentru 9 ani pe criterii menite să asigure
    reprezentarea principalelor forme de civilizaţie şi de sisteme juridice din lume.



  • Bogdan Aurescu, ales judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU

    Bogdan Aurescu, ales judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU

    Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe, a fost ales judecător al Curţii Internaţionale de Justiţie a ONU, fiind primul român care primește această funcție, informează MInisterul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Potrivit aceleiaşi surse, Aurescu a obținut majoritatea absolută a voturilor atât în Adunarea Generală a ONU, cât și în Consiliul de Securitate al ONU, la New York, conform dispozițiilor care guvernează alegerea judecătorilor la CIJ.

    Alegerea pentru prima dată în această funcție a unui cetățean român reflectă recunoașterea profesionalismului și a expertizei prof. dr. Bogdan Aurescu în domeniul dreptului internațional. România a susținut în mod constant activitatea CIJ, atât prin implicarea în proceduri jurisdicționale și consultative, cât și prin promovarea unor inițiative menite să încurajeze statele să recurgă la jurisdicția CIJ în scopul soluționării diferendelor, precum Declarația privind promovarea jurisdicției Curții Internaționale de Justiție, spune comunicatul MAE.

    CIJ, cu sediul la Haga, este principalul organ judiciar al Organizației Națiunilor Unite, fiind cea mai prestigioasă și respectată instanță internațională. Toți membrii ONU sunt părți la Statutul Curții. CIJ fost înființată în 1945, în baza Cartei ONU. CIJ este alcătuită din 15 judecători permanenți, aleși pe termen de 9 ani, cu posibilitatea de a fi realeși.

  • România susţine solicitarea unui aviz consultativ al CIJ pe tema schimbărilor climatice

    România susţine solicitarea unui aviz consultativ al CIJ pe tema schimbărilor climatice

    România s-a alăturat altor 17 state ONU pentru a solicita un aviz consultativ al Curții Internaționale de Justiție (CIJ) pe tema schimbărilor climatice, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Inițiată de statul Vanuatu, acţiunea este menită să clarifice obligațiile statelor lumii referitor la efectele schimbărilor climatice și să determine comunitatea internațională să-și consolideze eforturile pentru combaterea schimbărilor climatice și protejarea statelor vulnerabile.

    Până în prezent, inițiativa este sprijinită de 112 din cele 193 de țări membre ale ONU.

    ,,Implicarea României în această inițiativă consolidează poziția constantă a țării noastre de promotor al instrumentelor dreptului internațional și de susținător al jurisdicției Curții Internaționale de Justiție, ca garant al supremației dreptului în relațiile internaționale. Totodată, demersul ilustrează interesul României de a aduce o contribuție semnificativă și inovatoare la eforturile globale de combatere a cauzelor și efectelor schimbărilor climatice. Preocuparea comunității internaționale privind schimbările climatice este în creștere în ultimii ani, inclusiv având la bază multiplicarea fenomenelor extreme și implicațiile asupra ordinii și securității în lume. România a manifestat un interes activ față de analiza aspectelor juridice ale schimbărilor climatice și efectelor acestora, inclusiv din perspectiva fenomenului de creștere a nivelului mărilor și oceanelor. De altfel, am prezentat de curând, la 14 februarie, în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, implicațiile grave pe care fenomenul global al creșterii nivelului mărilor și oceanelor le are deja sau le-ar putea avea asupra întregii comunități internaționale, inclusiv în ceea ce privește pacea și securitatea la nivel global, în special asupra statelor insulare mici și a statelor costiere, a declarat ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

    Avizul CIJ va fi solicitat prin adoptarea unei rezoluții a Adunării Generale ONU. După negocieri cuprinzătoare cu toate statele ONU, la 20 februarie 2023 coaliția a publicat proiectul final de rezoluție. România a pledat în cadrul consultărilor pentru un text clar, ambițios, orientat spre viitor. Prin co-autorarea rezoluției, statele ONU sunt invitate să transmită un semnal unitar privind angajamentul lor de a respecta obligațiile climatice existente în temeiul dreptul internațional.

    Vanuatu a iniţiat demersul solicitării unui aviz consultativ al Curţii Internaţionale de Justiţie privind schimbările climatice, invitând o serie de state ONU să se alăture grupului-nucleu pentru negocierea şi promovarea proiectului de rezoluţie a Adunării Generale ONU. Au dat curs acestei invitaţii: România, Portugalia, Germania, Liechtenstein, Angola, Antigua şi Barbuda, Bangladesh, Costa Rica, Micronezia, Maroc, Mozambic, Noua Zeelandă, Samoa, Sierra Leone, Singapore, Uganda şi Vietnam.