Radio România Internațional

Tag: Curtea Penala Internationala

  • Rusia, sancţionată tră crime di polimu

    Rusia, sancţionată tră crime di polimu

    Imaginile lăhtăroasi cu cufumili a ţivililor di pi geadeili ditu căsăbălu Bucea și ditu alte localități ucrainene adusiră ună nauă dalgă di stepsuri contra ali Rusie. Tru ună intervenţie tru Consiliul di Securitate a Naţiunilor Unite, liderul di Kiev, Volodimir Zelenski, spusi că Moscova lipseaşti s’da giueapi tră crimile di polimu fapti di forţile a llei tru Ucraina. El lugurseaşti că Rusia lipseaşti s’hibă eliminată ditu Consiliul di Securitate ică aestu lipseaşti s’hibă dizolvat, di itia că nu ş-tiñiseaşti scupolu ta s’asiguripsească securitatea. Rusia, ca membru permanentu, poate s’ambudyiusească pritu veto iţi apofasi a Consiliului di Securitate, nica şi aţeali ţi u mutrescu.



    Ca apandisi, Kremlinul etichetă stepsurli mutrinda executarea a ţivililor la Bucea ca hiinda ună nibună nscenare. După ună muabeti cu prezidentulu ucrainean Volodimir Zelenski, prezidenta a Comisiillei Europene, Ursula von der Leyen, declară că “autorllii aluştor crime lăhtăroasi lipseaşti s’hibă pidipsiţˮ. “UE thimilliusi ună parei di anchetă comună cu Ucraina, tră s-adună dovedz şi s-ancheteadză crimili di polimu şi crimili contra a umanitatilleiˮ, spusi Ursula von der Leyen. Ea adăvgă că suntu tru dizvărteari negocieri anamisa di Eurojust, agenţia di cooperare judiciară a UE, și Curtea Penală Internaţională, tră ş-adună forţele şi deapoa aesta ditu soni s’ndrupască parei di anchetă comune. Di altă parti, Curtea Penală Internațională ancheteadză, ditu 3 di marţu, stepsurli di crime di polimu tru Ucraina.



    Tru aestu kiro, statele occidentale ndregu noi sancţiuni ca apandisi la crimele fapti di armata ali Rusie, iara ma multe văsilii apufusiră s’expulzeadză diplomaţ ruşi. România, tu arada a llei, declară, marță, “personae non gratae” dzaţi reprezentanţă a Ambasadăllei Federaţillei Ruse di la Bucureşti. Apofasea fu dimăndată ambasadorlui Moscovăllei la Bucureşti, Valeri Kuzmin, cari fu convocat la sediul a ministerului di Externe, ditu dispoziţia a ministrului Bogdan Aurescu. Uidisitu cu documentulu, activităţle şi acţiunile aluştor persoane contravin pruviderlor Convenţiei di la Viena, ditu 1961, mutrinda relaţiile diplomatiţi. Uidisitu cu MAE, apofasea easti ună apandisi la crimele lăhtăroasi aflati la Bucha şi tru alte localităţ ditu Ucraina, “tră cari giueapea lipseaşti s-u da Rusia”.



    Tut marță, Uniunea Europeană dimăndă că diclară indizirabili 19 diplomaţi ruşi tră “angrenarea tru activităţ contrary a statutului a lor diplomaticˮ şi lă căftă s’fugă ditu văsilia-nicukiră, Belgia. Uniunea cundille că lo apofasea şi ca protestu după alancearea a informaţiilor mutrinda crimele fapti tu căsăbadz ucraineañi, după invazia rusă ahurhită tru 24 şcurtu. Tru dzălili ditu soni, ma multe văsilii europeani cum Franța, Germania, Belgia, Italia, Spania expulzară diplomaț ruși, marcânda ună nauă aspărdzeari a ligăturloru cu Moscova, după ţi eara aflati masacrili imputate a forţilor ruse ningă Kiev.



    Autor: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala






































































  • Rusia, sancţionată pentru crime de război

    Rusia, sancţionată pentru crime de război

    Imaginile sumbre cu cadavrele civililor de pe străzile din orașul Bucea și din alte localități ucrainene au provocat un nou val de acuzații la adresa Rusiei. Într-o intervenţie în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a afirmat că Moscova trebuie să fie trasă la răspundere pentru crimele de război comise de forţele sale în Ucraina. El consideră că Rusia trebuie să fie eliminată din Consiliul de Securitate sau acesta ar trebui dizolvat, întrucât nu-şi îndeplineşte menirea de a garanta securitatea. Rusia, ca membru permanent, poate bloca prin veto orice decizie a Consiliului de Securitate, inclusiv cele care o vizează.


    În replică, Kremlinul a etichetat acuzaţiile privind executarea civililor la Bucea drept o monstruoasă înscenare. După o discuţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că autorii acestor crime odioase nu trebuie să rămână nepedepsiţiˮ. UE a înfiinţat o echipă de anchetă comună cu Ucraina, pentru a aduna dovezi şi a ancheta asupra crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţiiˮ, a anunțat Ursula von der Leyen. Ea a adăugat că sunt în curs negocieri între Eurojust, agenţia de cooperare judiciară a UE, și Curtea Penală Internaţională, pentru a-şi uni forţele şi pentru ca aceasta din urmăsă se ralieze echipei de anchetă comune. De altfel, Curtea Penală Internațională anchetează, din 3 martie, acuzaţiile de crime de război în Ucraina.


    Între timp, statele occidentale pregătesc noi sancţiuni ca răspuns la crimele armatei Rusiei, iar mai multe ţări au decis să expulzeze diplomaţi ruşi. România, la rândul ei, a declarat, marți, personae non gratae zece reprezentanţi ai Ambasadei Federaţiei Ruse de la Bucureşti. Decizia a fost comunicată ambasadorului Moscovei la Bucureşti, Valeri Kuzmin, care a fost convocat la sediul ministerului de Externe, din dispoziţia ministrului Bogdan Aurescu. Potrivit documentului, activităţile şi acţiunile acestor persoane contravin prevederilor Convenţiei de la Viena, din 1961, privind relaţiile diplomatice. Potrivit MAE, decizia reprezintă un răspuns la crimele odioase descoperite la Bucha şi în alte localităţi din Ucraina, pentru care răspunderea aparţine Rusiei.


    Tot marți, Uniunea Europeană a anunţat că a declarat indezirabili 19 diplomaţi ruşi pentru angrenarea în activităţi contrare statutului lor diplomaticˮ şi le-a cerut să părăsească ţara-gazdă, Belgia. Uniunea a precizat că a luat decizia şi ca protest după apariţia informaţiilor privind crimele comise în oraşe ucrainene, după invazia rusă începută în 24 februarie. În ultimele zile, mai multe ţări europene precum Franța, Germania, Belgia, Italia, Spania au expulzat diplomați ruși, marcând o nouă degradare a relaţiilor cu Moscova, după descoperirea masacrelor imputate forţelor ruse lângă Kiev.

  • România s-a alăturat demersului comun al unor state părți la Statutul de la Roma

    România s-a alăturat demersului comun al unor state părți la Statutul de la Roma

    România s-a alăturat miercuri, 2 martie 2022, demersului comun al unor state părți la Statutul de la Roma de sesizare a Procurorului Curții Penale Internaționale cu privire la anchetarea infracțiunilor de genocid, crime de război și crime împotriva umanității comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în contextul războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. La demers participă 39 de state – toate statele membre UE, UK, Canada, Columbia, Costa Rica, Georgia, Islanda, Liechtenstein, Noua Zeelandă, Albania, Australia, Norvegia și Elveția.

    Acest demers urmărește accelerarea procedurilor judiciare ale instanței internaționale și demararea de îndată a anchetei Procurorului CPI, în special în legătură cu situația actuală.

    Acțiunea este fundamentată pe dispozițiile art. 13, lit. a și art. 14 alin. 1 din Statutul de la Roma, precum și pe declarația Ucrainei din 8 septembrie 2015 prin care acceptă jurisdicția Curții Penale Internaționale pentru scopul desfășurării unor anchete penale în legătură cu evenimentele care au avut loc pe teritoriul său începând cu 20 februarie 2014.

    ,,Acest demers reflectă determinarea comunității internaționale de a folosi inclusiv instrumentele dreptului internațional și ale justiției internaționale pentru a trage la răspundere acei oficiali sau alți reprezentanți ai Federației Ruse pentru agresiunea împotriva Ucrainei, este un instrument prin care comunitatea internațională dovedește că este pregătită să sancționeze acțiunile iresponsabile ale oficialilor de la Kremlin care reprezintă o gravă amenințare la pacea și securitatea mondiale. Asocierea României la acest demers alături de alte 38 de state părți la Statutul CPI, printre care toate statele membre UE, UK, Canada, Australia, Norvegia și Elveția, confirmă angajamentul ferm al țării noastre pentru combaterea impunității pentru cele mai grave infracțiuni și pentru consolidarea respectului pentru valorile păcii și umanismului, inclusiv prin afirmarea atașamentului constant și ireversibil față de dreptul internațional. Victimele agresiunii Rusiei în Ucraina merită dreptate, iar Curtea Penală Internațională este cea mai în măsură să acționeze în acest scop. Nicio infracțiune nu poate și nu trebuie să rămâne nepedepsită!”, a declarat cu acest prilej ministrul Bogdan Aurescu.