Tag: Curtea Supremă

  • Dosarului Mineriadei – resurse suplimentare

    Dosarului Mineriadei – resurse suplimentare

    Deputatul Alexandru Muraru a adresat o interpelare Ministrului Justiţiei, Stelian Ion, cu privire la dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990.



    Conform răspunsului de la Ministerul Justiţiei, dosarul de urmărire penală au fost transmis la data de 4 iunie 2021 Secţiei Parchetelor Militare, şi urmează să se dispune în cel mai scurt timp începerea urmăririi penale cu privire la fapte, după care se va proceda la readministrarea probelor cu privire la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.



    În cauză vor fi alocate resursele umane şi logistice necesare pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei, urmând ca stadiul cercetărilor şi ritmicitatea actelor de urmărire penală să fie monitorizate de conducerea parchetului şi verificate periodic în cadrul activităţii de control operativ dispuse de către Procurorul General. Prin răspunsul la interpelare, procurorul general m-a asigurat de continuitatea în soluţionarea cauzei cu urgentarea întregii proceduri, ţinând cont de standardele rezultate din hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţate cu privire la această cauză, a declarat Alexandru Muraru, deputat PNL Iaşi.



    Prin rechizitoriul emis la 1 iunie 2017, dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată. Mai bine de doi ani a stat în Cameră preliminară la Curtea Supremă, iar în mai 2019, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au hotărât că ancheta nu este completă şi trebuie retrimisă magistraţilor de la Parchetul General – este vorba de procurorii militari. Judecătorii au constatat atunci nulitatea rechizitoriului şi că dosarul nu este complet.

  • Comisia acţionează pentru independenţa Curţii Supreme din Polonia

    Comisia acţionează pentru independenţa Curţii Supreme din Polonia

    Comisia Europeană a decis să sesizeze
    Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu o acţiune împotriva Poloniei, scopul
    fiind acela de a proteja independenţa Curţii Supreme de la Varşovia
    . Executivul
    comunitar consideră că noua lege poloneză privind Curtea Supremă este
    incompatibilă cu dreptul Uniunii Europene, întrucât aduce atingere principiului
    independenţei judiciare, iar Polonia nu şi-a îndeplinit obligaţiile ce decurg
    din calitatea de stat membru. Documentul, intrat în vigoare la 3 aprilie 2018,
    prevede reducerea vârstei de pensionare a judecătorilor de la Curtea Supremă,
    de la 70 la 65 de ani, existând riscul ca 27 din cei 72 de judecători ai
    acestei instanţe să fie forţaţi să iasă la pensie
    .

    Între cei aflaţi în această
    situaţie se nimără inclusiv prim-vicepreşedinta Curţii Supreme, al cărui mandat
    de şase ani, prevăzut în Constituţie, ar urma să se încheie înainte de termen. Purtătorul
    de cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva: Comisia
    consideră că punerea în
    aplicare a prevederilor din noua lege privind regimul de pensionare pentru
    judecătoriI Curţii Supreme crează risc de prejudiciu grav şi ireparabil pentru
    sistemul judiciar din Polonia. Acesta este motivul pentru care Comisia a
    solicitat suspendarea dispoziţiilor privind regimul de pensionare, asigurarea
    că acei judecători care sunt afectaţi de noua lege îşi vor duce la îndeplinire
    complet funcţiile actuale şi stoparea programării scoaterii premature din
    activitate a judecătorilor.

    Potrivit legii, judecătorii actuali
    vizați de reducerea vârstei de pensionare au posibilitatea de a solicita o prelungire
    a mandatului de către președintele ţării, aceasta putând fi acordată pentru o
    perioadă de trei ani, reînnoibilă o singură dată. Nu există, însă, criterii
    clare pe care să se întemeieze decizia președintelui și nu este disponibilă
    nicio cale de atac în cazul în care solicitarea este respinsă. Decizia Comisiei Europene survine în
    condiţiile în care răspunsurile autorităţilor poloneze la scrisorile de
    atenţionare ale Bruxellesului nu au reuşit să atenueze preocupările de natură
    juridică ale Comisiei Europene. Procedura de față, de constatare a neîndeplinirii
    obligațiilor, nu pune capăt dialogului în curs cu Polonia privind consolidarea
    statului de drept, acesta fiind în continuare canalul preferat prin care
    Comisia încearcă să răspundă ameninţării sistemice la adresa statului de drept
    .