Tag: Curtisoara

  • Französisch-rumänischer Architekt liebt Landleben und traditionelle Handwerke

    Französisch-rumänischer Architekt liebt Landleben und traditionelle Handwerke

    Pierre Bortnowski ist Architekt, hat an dem Saint Luc Architecture Institute in Brüssel studiert und anschlie‎ßend ein MBA an der Upper School of Commerce in Paris gemacht. Dann kam er mit einem Erasmus-Stipendium an der Polytechnischen Universität von Timişoara in Rumänien an. Pierre Bortnowski hat mit dem Architekten Şerban Sturdza an zahlreichen Projekten gearbeitet, er war an Städtebau-Workshops in Timişoara beteiligt, er hat an den Restaurierungsworkshops in Curtişoara, im Süden Rumäniens, teilgenommen, er hat zusammen mit zwei anderen Kollegen die Handwerker-Mappe gegründet und derzeit ist er Partner und Gründungsmitglied eines Architekturbüros in Bukarest. Wie die rumänische Erfahrung für Pierre begann, erfahren wir in den folgenden Minuten:



    Ich hatte Glück, dieses Erasmus-Studium aufnehmen zu können. Ich kannte Rumänien bereits, weil mein Vater Rumäne ist, er ist in Bukarest geboren, mein Gro‎ßvater in Sinaia und meine Gro‎ßmutter stammt aus Oltenien. Er verlie‎ß Rumänien im Jahr 1973 und wir hatten die Gelegenheit, ein paar Mal hierherzukommen, als ich noch ein kleiner Junge waren. Trotzdem — das Erasmus-Studium hat den Ausschlag gegeben. Ich war im vierten Studienjahr, es war ein wunderbares Jahr in Timişoara — dem schönsten Dorf in Rumänien. Ich sage spa‎ßeshalber ein Dorf, weil ich zuerst in Paris und dann in Brüssel gelebt habe. Es ist also der Grö‎ßenunterschied. Es ist auch eine Universitätsstadt und, vier Monate nach meiner Ankunft, traf ich jedes Mal, wenn ich in die Stadt fuhr, jemanden, den ich kannte, und ich hatte den Eindruck, dass wir wie in einem Dorf sind, wo man alle kennt, wenn man auf die Stra‎ße geht. Es war sehr angenehm. Ich habe dort viele Aktivitäten besucht, ich habe einige motivierte Studentengruppen kennengelernt, die jeweils an bestimmten Aktivitäten beteiligt waren. Ich habe versucht, an allem teilzunehmen, es war äu‎ßerst motivierend. Ich bin für das letzte Studienjahr nach Brüssel zurückgekehrt und bin am Ende meines Studiums endgültig nach Rumänien zurückgekommen. Abgesehen von der Zeit, als ich vor zwei Jahren meinen MBA gemacht habe, lebe ich seit 2009 in Rumänien. Ich hatte die Möglichkeit, fünf Jahre mit Şerban Sturdza zu arbeiten, der für mich mehr als nur ein Lehrer war. Er war ein Mentor, es war eine unglaubliche Erfahrung. Aber vorher — und das ist ein weiterer Grund, warum ich hierhergekommen bin — hatte ich die Chance, mein eigenes Praktikum zu machen, nicht das, das ich brauchte, um als Architekt unterschreiben zu können. Ich habe mit Handwerkern gearbeitet. Wir haben jedes Jahr Sommercamps in Curtişoara organisiert. Das Grundstück hatte mein Gro‎ßvater Anfang des 20. Jahrhunderts gekauft, er hat die Liegenschaft auf Vordermann gebracht und ich fühle mich sehr wohl, wenn ich dort bin, auch deshalb, weil es genau genommen ein gro‎ßartiger Ort neben Curtişoara ist. Jeden Sommer mit den Studenten führen mein Vater, meine Schwester und unsere Freunden diesen Workshop durch und bieten ihnen die Möglichkeit, Materialien in die Hände zu nehmen, so wie ich meinerzeit machte, und sie helfen uns, den Ort zu restaurieren. Es ist eine Win-Win-Partnerschaft. Vor kurzem habe ich mit meiner Frau, weil ich inzwischen auch verheiratet bin, ein Architekturbüro eröffnet, und wir sind sehr glücklich, weil wir viele Kunden haben. Im Moment haben wir jemanden angestellt, damit wir keine Aufträge verlieren.“




    Rumänien ist für Pierre Bortnowski ein sehr attraktives Land, voller Möglichkeiten und im Wachstum begriffen. Wie sieht Pierre sein zweites Zuhause?



    Durch meine Augen gesehen ist Rumänien ein wunderbares Land, deshalb sind wir ja hierhergekommen, das ist klar. Es gibt viele Möglichkeiten, es ist ein sehr schönes und sehr reiches Land, und es scheint mir, dass es viel zu tun gibt. Es scheint mir auch ein sehr motivierender Ort zu sein. Das hei‎ßt nicht, dass alles perfekt ist, aber ich sehe dies als Chance. Und auf meinem Gebiet, im Bauwesen, in der Architektur, scheint mir, dass so viele Dinge gut gemacht wurden, wobei ich mich auf das Bauerbe beziehe. Ich bin vorsichtiger, wenn wir über die Art und Weise sprechen, in der heute gebaut wird. Ich denke, dass nur sehr wenige neue Gebäude 100 Jahre später noch vorhanden sein werden, und hier spreche ich sowohl die Struktur als auch die Qualität an. Das Bauerbe ist hingegen gut, denn wenn es noch steht, bedeutet das, dass es gut gebaut wurde. Ein weiteres echtes Problem ist dieser massive Exodus, der mir die Chancen, die sich hier bieten, zu schwächen scheint, denn es ist sehr schwierig, jemanden zu finden, mit dem man arbeiten kann. Handwerker sind die, die die Grundlagen am besten beherrschen, und es ist sehr schwer, Qualität zu fordern, wenn die Kontrolle fehlt, die früher in den Händen der guten Handwerker lag, die heute nicht mehr so leicht zu finden sind.“




    Pierre Bortnowski ist per Definition ein Stadtmensch, aber er liebt das Landleben, die Traditionen und das Handwerk und wünscht sich, dass diese mehr geschätzt, bewahrt und gefördert werden. Was ist das Einzigartige an Rumänien?



    Das aktive ländliche Leben, das gegenwärtig gefährdet ist. Das scheint mir ein Element zu sein, mit dem Rumänien sich noch unterscheiden kann, aber wir hinken schon ein bisschen hinterher. Die Schulen in jedem Dorf, das öffentliche Leben dort sollten sehr schnell und kraftvoll wieder aufgebaut werden. Die Menschen sollten ermutigt werden, nicht mehr wegzuziehen. Ländliche Landwirtschaft mit nicht intensiver Subsistenz ist das, was im Westen verschwunden ist und auf touristischer und kultureller Ebene am meisten gefragt ist. Dies ist eindeutig eine Priorität für mich: Dorf, Kultur und Landwirtschaft, die von unendlichem Reichtum sind. Aber es gibt keine Kontinuität, es hörte jetzt auf. Deswegen sage ich: Es ist dringend! Wir sollten aufwachen und etwas zu tun! Es ist kurz vor Zwölf.“

  • Arhitectul Pierre Bortnowski

    Arhitectul Pierre Bortnowski

    Arhitectul Pierre
    Bortnowski, pe jumătate român, stabilit în urmă cu 10 ani în România, susţine
    meşteşugurile tradiţionale de la sate.


  • Atracţii turistice în Gorj

    Atracţii turistice în Gorj

    Situat în
    sud-vestul României, pe cursul mijlociu al râului Jiu, judeţul Gorj are o
    ofertă turistică greu de refuzat. În partea nordică se află culmile munţilor
    Parâng. Pe lângă turism de aventură în munţi, mănăstirile, monumente istorice
    şi de arhitectură, reprezintă o altă atracţie. Iar mulţi dintre turişti îşi
    încep sejurul chiar din municipiul Târgu Jiu, unde se opresc să admire operele
    lui Constantin Brâncuşi, sculptorul român care a revoluţionat arta modernă a
    primei jumătăţi a secolului XX.


    Adrian Tudor,
    viceprimarul municipiului Târgu Jiu, spune că turistul nu vede doar operele
    sculptorului, ci înţelege şi sursa de inspiraţie a marelui artist. Orice turist care ajunge la noi, la Gorj, are şansa de a vedea locurile
    şi tradiţiile care l-au inspirat pe Brâncuşi şi, astfel, îşi poate da seama de
    ce a spus sculptorul că tot ceea ce creează nou provine din ceva foarte vechi.
    Este un ansamblu care îi uimeşte pe toţi cei ajunşi la noi. Apoi, putem merge
    la casa memorială a sculptorului, de la Hobiţa. Putem umple după aceea timpul
    cu altceva. În acest sens, venim cu o gamă largă de oferte pentru turişti. Dacă
    îşi doresc aventură, avem peşteri celebre cum ar fi Polovragi sau Peştera
    Muierii. Avem trasee montane, iar la noi se poate practica raftingul pe râul
    Jiu, se poate practica escalada în diferite zone ale judeţului nostru. Ca
    alternativă, putem vizita în linişte mănăstirile, unde putem gusta din bucatele
    tradiţionale, mare parte inspirate şi din bucătăria gorjenească.



    Cele mai vizitate
    mănăstiri din Gorj sunt Tismana, Polovragi şi Lainici. Iar dintre acestea,
    poate că cea mai cunoscută este Tismana, situată la circa 30 de km vest faţă de
    municipiul Târgu Jiu. Construită între anii 1375 şi 1378, mănăstirea Tismana
    este considerată una dintre cele mai reprezentative monumente istorice şi de
    arhitectură feudală românească. Toate aceste informaţii le puteţi însă obţine
    chiar din Târgu Jiu, de la unul dintre consilierii Centrului Naţional de
    Informare Turistică. Acesta vă poate ajuta să vă construiţi sejurul perfect în
    judeţul Gorj, spune Adrian Tudor, viceprimarul municipiului Târgu Jiu: Este un proiect în care s-a implicat şi pe care îl coordonează
    primăria. Avem acolo o echipă de oameni tineri, de la diferite agenţii de
    turism, care au lucrat în domeniu. Pe lângă informaţiile necesare pe care le
    doresc turiştii, putem pune la dispoziţie şi ghid de limbă engleză sau
    franceză, gratuit, pentru grupurile organizate şi nu numai. Le stăm la
    dispoziţie cu toate informaţiile de care au nevoie. Există şi materiale
    imprimate în diferite limbi străine, în special despre Constantin Brâncuşi şi
    despre ansamblul de la Târgu Jiu. Avem, de asemenea, parteneri cu care ne mândrim.
    De exemplu, Serviciul Salvamont Gorj, care este foarte bine organizat, ai cărui
    angajaţi au, de asemenea, pregătire în domeniu.



    Dacă doriţi să
    descoperiţi tradiţii vechi, atunci, aţi fost foarte inspiraţi să alegeţi
    Gorjul. Aici veţi găsi ansambluri profesioniste de muzică şi de dansuri, dar şi
    un muzeu care le promovează. Adrian Tudor, viceprimarul municipiului Târgu Jiu: De exemplu, la Curtişoara poate fi organizată o replică a unei nunţi
    gorjeneşti. Acolo există un muzeu al satului, foarte bine organizat şi
    conservat de către Muzeul Judeţean de Istorie. Suntem acum la începutul unui
    proiect prin care vor avea un magazin în centrul de informare turistică. Acolo
    îşi vor vinde produsele artizanale, foarte căutate, autentice. Le vom pune
    gratuit la dispoziţie acest spaţiu. Vorbim despre ţesătorie, despre costume
    populare autentice, despre sculptură în lemn. Cioplitorii realizează replici
    după stâlpii de case la diferite dimensiuni sau la scară de 1:1 chiar. Acestea
    sunt foarte apreciate şi văd că din ce în ce mai multe corporaţii îşi doresc în
    birou un stâlp autentic de casă gorjenească, cioplit. Există, de asemenea
    producători de diferite siropuri, de miere în diferite combinaţii, adevărate
    medicamente naturale. De asemenea, roata olarului nu lipseşte de nicăieri, atât
    de la diversele târguri de promovare turistică cât şi de la diversele
    manifestări. Am organizat de-a lungul timpului câteva târguri pentru meşterii
    populari. Ele au fost foarte bine primite de către turiştii care au ajuns în
    acea perioadă aici.


    Iar dacă
    sunteţi în căutarea unei staţiuni balneare, o veţi găsi tot în Gorj. Aici se
    tratează afecţiuni ale aparatului locomotor, neurologice periferice, ale
    sistemului nervos central, ale aparatului respirator, ORL sau afecţiuni
    digestive. Un fenomen interesant pe care îl prezintă apa bazinelor de la Săcelu este
    culoarea diferită pe care o capătă în funcţie de anotimp. Studii de
    specialitate au evidenţiat faptul că microorganismele care trăiesc în aceste
    bazine şi dinamica lor pe parcursul anului sunt principalele cauze care
    provoacă colorarea diferită a apei de la verde-deschis la roz. Oana Paloş,
    purtătoare de cuvânt al Consiliului Judeţean Gorj. Este singura staţiune
    balneară a judeţului şi aici poţi să-ţi găseşti câteva momente de răgaz, pentru
    suflet, în acelaşi timp având grijă de sănătate. Localitatea Săcelu este
    atestată documentar încă de pe vremea romanilor. Ea este foarte cunoscută însă
    pe plan local. Merită să fie vizitată, fiindcă aici te poţi reface atât
    trupeşte cât şi sufleteşte. Este un loc aparte tocmai prin băile romane, care
    concurează cu foarte multe zone de tratament din România.


    Şi tot
    în Gorj veţi descoperi multe evenimente, spune Adrian Tudor, viceprimarul
    municipiului Târgu Jiu. Cam în fiecare lună în judeţul Gorj se
    întâmplă ceva deosebit. Prin parteneriatele cu Radio România şi televiziunea
    publică reuşim să promovăm evenimente culturale, conferinţe dedicate lui
    Brâncuşi, târguri de meşteri populari, festivaluri. Avem Festivalul
    Internaţional de Folclor, Festivalul Iei, Transalpina Bike Fest. În luna
    august, încercăm să prezentăm turiştilor prima ediţie din Brâncuşi Art
    Festival, prin care dorim să promovăm autenticul gorjenesc. Vom avea secţiuni
    de film, muzică jazz, muzică clasică, la care vor participa artişti de renume.
    În perioada respectivă, organizăm la Târgu Jiu, începând din acest an, şi
    atelierele Brâncuşi: pictură, sculptură, ceramică. Vor fi artişti de mare
    valoare din diferite colţuri ale lumii, care vor veni la Târgu Jiu să se
    inspire din locurile din care s-a inspirat şi Brâncuşi.

    Chiar săptămâna
    trecută, viceprimarul municipiului Târgu Jiu, Adrian Tudor, a primit un grup de
    tineri din insulele Reunion. Au plecat încântaţi de ceea ce au văzut în Gorj.
    Aşa cum au plecat şi ceilalţi turişti ajunşi aici din toate colţurile lumii.

  • Spiritualitate şi etnografie gorjană (UPDATE film YouTube)

    Spiritualitate şi etnografie gorjană (UPDATE film YouTube)


    Ne îndreptăm azi către sudul sud-vestul României. Vom vizita judeţul Gorj şi îl vom privi dintr-o cu totul altă perspectivă. Vom admira case tradiţionale, construite acum sute de ani, după tehnici moştenite din străbuni de către meşteri. Casa ţărănească, tradiţională din Gorj poate fi admirată inclusiv într-un muzeu dedicat etnografiei locale: Muzeul Arhitecturii Populare din Gorj, de la Curtişoara.



    Pornim însă călătoria noastră din Hobiţa, comuna Peştişani. Acolo, spune conferenţiar univ. dr. Ion Mocioi, se află o casă muzeu Constantin Brâncuşi, amplasată în anul 1971 pe locul fostei case în care s-a născut celebrul sculptor român. “Casa se numeşte muzeu, fiindcă aici a fost amenajat un muzeu din dorinţa de a face cunoscută localitatea şi casa lui Brâncuşi. Se ştie că adevărata casă a sculptorului a luat foc înainte de anul 1900. O următoare casă a fost făcută de către sora lui Brâncuşi, la o distanţă apreciabilă de locul fostei case. Aceasta s-a păstrat până de curând, când şi ea a luat foc. Casa cuprinde trei camere şi o tindă, doar parter. Este pusă pe o temelie din piatră de râu. Temelia fiind destul de înaltă, are în faţă o scară, realizată din pietre mai mari, de râu. Este acoperită cu şindrilă. S-a păstrat tradiţia de a avea şindrilă continuă şi aşa e acoperită şi acum. Tinda e nepodită, făcută din lut bătut, uscat, întărit, aşadar e rezistentă. De asemenea, în toate cele trei camere, nu a fost scândură, podea, ci tot pământ bătut. Camera din mijloc era folosită pentru bucătărie şi avea o instalaţie specifică vremii, de la sfârşitul secolului al XIX-lea. A treia cameră era de tipul unei magazii, în care se ţineau toate celelalte bunuri ale familiei. Podul era astfel amenajat încât fumul de la vatra de foc din camera din mijloc să poată fi folosit pentru afumarea produselor din carne. În mare, aşa poate fi descrisă pe scurt casa aceasta. În toate camerele au fost aduse obiectele familiilor fraţilor lui Brâncuşi, exact aşa cum erau în vremea în care s-a născut sculptorul. Brâncuşi avea în zonă şi un teren care provenea din moştenirea părinţilor. Mama sa l-a vândut, pentru a-l putea întreţine pe sculptor la Şcoala Naţională de Arte Frumoase de la Bucureşti.”



    Victor Albinel Firescu, şeful secţiei de etnografie şi artă, din cadrul Muzeului Judeţean Gorj, spune că turiştii care ajung la Curtişoara pot vedea satul autentic, de acum două secole. Curtişoara este o comună situată la aproximativ 90 de km de Hobiţa şi la doar 13 km de Târgu Jiu, reşedinţa de judeţ. Nordul Olteniei, în general, şi Gorjul, în mod particular, sunt zonele care au favorizat apariţia şi dezvoltarea unui sistem arhitectural complex, bazat mai ales pe prelucrarea lemnului, spune Victor Albinel Firescu: “Condiţiile sunt de natură fizico-geografică, dar şi socială. O analiză succintă, bazată pe observaţie, scoate în evidenţă o regiune cu o bogată reţea hidrografică, factor determinant în constituirea aşezărilor. Un alt element important determinat de toponimie, este abundenţa materialului principal de construcţie: lemnul. Din punct de vedere social, condiţiile propice creaţiei materiale şi spirituale sunt specifice oamenilor liberi. Persistenţa caracterului liber al comunităţilor poate fi exemplificată până în contemporaneitate prin factorul de rezistenţă la colectivizare în perioada comunistă. Spiritul conservator şi practic al locuitorilor din acest spaţiu este pe deplin dovedit de arhitectura ecleziastică în lemn, mai mult decât de arhitectura laică. Aceasta din urmă capătă diferenţe nuanţe, în funcţie de contextul social şi de perioada istorică. Aşa se face că, în prezent, în Gorj pot fi întâlnite peste 120 de biserici monument, din lemn, bijuterii de artă arhitecturală. Cu adevărat uimitor, este modul de construcţie şi de ornamentare, dar şi durabilitatea în timp. Este efectul priceperii unor meşteri nu foarte şcoliţi, dar cu o experienţă în prelucrarea lemnului acumulată de-a lungul secolelor, transmisă din generaţie în generaţie.”



    Din punct de vedere al spaţiului, locuinţa e cea care adăposteşte şi protejează familia, continuă Victor Albinel Firescu, şeful secţiei de etnografie şi artă, din cadrul Muzeului Judeţean Gorj. Este centrul lumii. Este spaţiul dezvoltării armonioase a omului curat, nepătat şi frumos în ansamblu, ferit de relele lumii şi aflat în cea mai strânsă legătură cu natura. Însă cum arată Muezul Arhitecturii Populare din Gorj? “Avem parte de gospodării din toate zonele etnografice ale Gorjului. Muzeul se întinde pe o suprafaţă de câteva hectare. Pe lângă arhitectură în lemn, avem şi arhitectură ecleziastică. Puteţi vedea două biserici. Biserica Gheorghe Tătărăscu, strămutată din Poiana Rovinari în perioada anilor 2000-2002, şi biserica cu hramul Sf. Ioan Botezătorul, ctitorie de la 1821 a Bălaşei Cornoiu. Cea din urmă este o biserică din zid, cu o pictură naivă, ţărănească, foarte frumoasă. Mi-aş dori să am aici oameni cărora să le pot explica tot ceea ce palpită pe acest pământ, care a dat oameni de mare anvergură, inclusiv în lumea folclorului. Vizitatorul nu poate pătrunde toate lucurile de aici dintr-o simplă vedere. Trebuie zăbovit puţin mai mult asupra lor.”



    Invitaţia de final îni aparţine conferenţiarului univ. dr. Ion Mocioi: “Doresc să vină cât mai mulţi turişti să vină, ca să vadă locul unde s-a născut Brâncuşi, casa realizată de tatăl lui Brâncuşi, identică cu cea în care s-a născut sculptorul, care fusese realizată pe la 1870. În grădina aceasta sunt nişte pomi, unii dintre aceştia din vremea sculptorului. Este o atmosferă atrăgătoare, în care veţi găsi sufletul lui Brâncuşi. Părerea mea este că Brâncuşi trebuie vizitat la casa lui, în care s-a amenajat un muzeu, pentru a cunoaşte cât mai mult despre sculptor. Există acolo specialişti, care pot sta de vorbă cu toţi oaspeţii. În acest an, funcţionează şi la Târgu Jiu un muzeu naţional Constantin Brâncuşi, recent aprobat prin lege de către Parlamentul României.”



    Iată aşadar locuri de poveste, cu istorii bogate, cu legende, locuri care inspiră şi de unde s-au ridicat personalităţi marcante ale culturii şi spiritualităţii româneşti.