Tag: cutii

  • Goana după comori

    Goana după comori

    Cel mai probabil şi dvs. vă
    simţiţi atraşi de mistere. Cel mai probabil consideraţi o provocare desluşirea
    vreunuia. Aşa se explică cum aproximativ 2 milioane de oameni din toată lumea
    s-au lăsat prinşi într-un joc de tip goana după comori sau geocaching,
    potrivit termenului internaţional. Comoara e o cutie ascunsă, care în felul ei
    spune o poveste. În cutie se găsesc obiecte felurite, alese în funcţie de
    imaginaţia celui ce a ascuns cutia şi limitate ca număr de dimensiunea cutiei.
    Cutia poate conţine o piesă de puzzle, care trimite către alte cutii de
    descoperit. Iar găsitorul are voie să ia ceva din cutie, doar dacă pune ceva în
    loc şi scrie în carneţelul aflat în cutie, că a găsit-o, adăugându-şi
    impresiile. Şi astfel o poveste a locului respectiv şi a celor care au intrat
    în contact cu cutia se va scrie în timp.


    Despre istoria jocului şi
    despre cum ajungi pasionat geocacher, ne-a povestit Alexandru Purice, zis şi
    Mioritics, în comunitatea geocacherilor. Jocul a apărut în anul 2000, când accesul la sateliţii
    din jurul pământului a devenit public. A apărut în SUA, unde un entuziast s-a
    hotărât să ascundă o cutie într-o pădure şi să publice coordonatele pe un site
    şi şi-a invitat prietenii s-o caute. Practic a fost treasure hunt (vânătoare de
    comori). Prietenii lui s-au dus, au luat coordonatele, prin nişte dispozitive
    care recepţionează semnalele GPS puteau să afle coordonatele, le-a plăcut ideea
    şi de acolo jocul s-a dezvoltat foarte mult, practic fiind acum aproape 7
    milioane de cutii în toată lumea, peste 2 milioane de utilizatori ai jocului.


    Şi cum vorbim cu un pasionat căutător de
    comori, l-am întrebat pe Mioritics cum de s-a prins în joc: Eu,
    personal, am aflat de jocul acesta cu un pic mai mult de 10 ani în urmă, când
    mă plimbam cu un prieten prin Veneţia şi mi-a spus el nu vrei să descoperim
    nişte cutii. Mi-a povestit un pic despre joc şi mi-a arătat la faţa locului
    despre ce este vorba şi anume se pun pe site nişte coordonate GPS unde se află
    cutia. Ca utilizator te duci şi îţi iei, mai nou acum, pe telefon sau pe un
    dispozitiv care primeşte semnale GPS, informaţiile astea şi după asta te duci
    afară, că asta este una dintre coordonatele esenţiale, că jocul te scoate afară
    din casă. Şi cauţi mici comori. După ce am aflat de la prietenul acesta al meu
    despre joc, am descoperit nişte locuri despre care nici n-aş fi ştiut că
    există. Unul din plusurile jocului este că încurajează utilizatorii să pună
    cutiile în regiunea în care sunt. N-ai voie să pui cutii mai departe de 200 km
    de zona în care stai, aşa că fiecare utilizator arată celorlalţi zona lui prin
    proprii ochi. Aşa descoperi zone pe care altfel nu le-ai fi găsit.



    Alex a găsit peste 4000 de cutii şi a călătorit în căutarea lor din
    Peru până în Vietnam. Dar, după cum ne-a spus, şi despre Bucureşti a alfat
    lucruri noi, căutând comorile ascunse. Iar în 2012, iubitorii acestui joc s-au
    constituit într-o organizaţie: AgeR, Asociaţia Geocaching România.

    Alex Purice: În România, o parte din iubitorii
    jocului am creat şi o asociaţie şi un ONG. Am creat-o în principal pentru ca să
    putem avea diferiţi sponsori la diferite evenimente şi pentru a face tot felul
    de mici proiecte, cel mai recent este să
    propunem ceva pentru Şcoala altfel, pentru că noi credem că în ziua de astăzi
    copiii petrec tot mai mult timp la calculator şi ies mai puţin afară. Şi vrem
    să încercăm să propunem câteva proiecte, astfel încât în cadrul programului
    Şcoala altfel, copii să se ducă în parc sau în zona din centrul Bucureştiului,
    unde să facă o căutare de comori care să
    fie şi instructivă pentru ei.



    Cum se poate intra în această
    comunitate? Alex Purice: Foarte simplu. Pe siteul
    Geocaching.com trebuie intrat, se face un cont de utilizator şi în clipa în
    care ţi-ai făcut acest cont, ai acces la toată baza lor de date şi eşti în joc.
    Dacă foloseşti telefonul poţi să descarci aplicaţia. Aşa descoperi şi locuri
    din ţară, am descoperit nişte peisaje extraordinare. Am fost la Podul lui
    Dumnezeu, în Mehedinţi, sau pe lângă Braşov, la Racoşi, unde este o fostă
    carieră într-un vulcan stins sau la cetăţile medievale săseşti sau zone din
    Delta Dunării, în care poate altfel n-aş
    fi ajuns.



    Şi descoperind cutiile ascunse de alţii, le
    aflăm şi povestea, ne-a mai spus Alex Purice alias Mioritics, explicând de ce
    s-ar alătura cineva acestui joc: Pentru că descoperi lumea
    din jur prin ochii altora şi găseşti locuri pe care altfel nu le-ai fi găsit.
    Îmi place foarte mult să călătoresc şi în călătoriile pe care le fac sigur mă
    uit după geocachurile sau cutiile care există în zonele respective, pentru că aproape
    de fiecare dată mi-au arătat nişte zone foarte interesante. Practic, fiecare
    cutie din aceasta are o pagină pe web, acolo, cel care o ascunde dă o descriere
    şi spune de ce e cutia interesantă. Găsitorul cieşte descrierea, se uită la
    poze, vede ce au scris ceilalţi utilizatori. În cutiile astea sunt bucăţele de
    hârtie, pe care poţi să scrii că ai găsit-o şi e recomandat să te duci înapoi
    şi pe web să scrii impresiile tale, şi astfel, citind ce a scris altcineva
    despre locul respectiv, îţi dai seama dacă locul merită sau nu.



    Şi dacă e vorba de joacă şi cei
    mici se pot bucura de ea. Mioritics: Am copii mici şi ei sunt de fiecare dată încântaţi să meargă să caute ceva, pentru că în cutiile care pot fi de dimensiunea unei unghii, ceea ce înseamnă de la foarte mic până la cutii mari, de un metru cub, pot să existe tot felul de jucărioare. Ideea jocului este iei ceva, pui ceva, şi cel puţin pentru copiii mei a fost o metodă foarte bună de a-i convinge să dea nişte lucruri. Mergeam, căutam cutiile, găseau mici lucruri care le plăceau, luau ceva, trebuia să pună ceva de-al lor la schimb.



    Invitaţia la joacă a fost lansată. Puteţi descoperi
    locuri noi şi să le vedeţi mereu altfel, prin ochii geocacherilor.