Radio România Internațional

Tag: cutreambur

  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 26.02 – 4.03.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 26.02 – 4.03.2023

    Şeflu statlui român, Klaus Iohannis, tru Luxemburg


    România alăvdă ndrupămintulu limbid şi vocal al Luxemburgului tru ţi mutreaşti aderarea la Schengen, declară, Luxemburg, prezidentulu Klaus Iohannis.Tu arada a lui, premierul Xavier Bettel spusi că România easti tră Luxemburg un aliat fiabil si dimăndă că, tru şcurtu kiro, 25 di militari luxemburghezi va s’ndrupască Gruplu di Alumtă NATO di Cincu (centru). El năpoi adusi aminti ndruparea ti aprukearea ali Românie tru spaţiul Schengen. Şeflu a statlui român lo parti si la Forumlu a Grupului Băncii Europine de Investiţii, ahărdzitu ti agenda investiţională ali UE, iu ţănu un zboru ti năile provocări la nivel global. Tru marja di participari la eveniment, el avu andamasi bilaterale cu Werner Hoyer, prezidentulu Băncii Europine di Investiţii, şi cu Odile Renaud-Basso, prezidenta a Băncăllei Europine tră Reconstrucţie şi Dezvoltare.



    Prezidentulu Camerăllei a Deputaţlor di București, Marcel Ciolacu, tru Azerbaidjan


    Năili proiecte ditu domeniul energiei eara tu amprotusa a vizităllei oficiale pi cari prezidentulu a Camerăllei a Deputaţlor di București, Marcel Ciolacu, u feaţi tru Azerbaidjan. El s-adună Baku cu prezidentulu Ilham Aliev. Muabeţli avură tu scupo contractul di un miliard di metri cub di gaze naturale livrate di Azerbaidjan, cari va s’dizvărtească ditu apriiuru, kiro di un anu. Marcel Ciolacu pripusi ca, pritu aestu contractu, s’hibă agiutată şi Republica Moldova viţină şi avu ndruparea a prezidentului azer. Tutyunăoară, proiectul mutrinda transportul de gaz lichefiat şi parteneriatul ROMGAZ-SOCAR tră construirea a dauă terminale la Amarea Lae, cum şi contractul mutrinda dezvoltarea infrastructurăllei ti hirlu sumu Amari ditu Amarea Lae eara zburăti di aţelli doi oficiali. Hirlu sumu Amari va s’aibă ună lundzimi di aproapea 1.200 di kilomeatri şi va u treacă Amarea Lae tra s’aducă electricitate ditu Azerbaidjan, pritu Georgia cătră România şi, deapoa, pritu Ungaria cătă alanti văsilii ali Europa.



    Şeflu diplomației române, Bogdan Aurescu, la Geneva


    Ministrul roman di Externe Bogdan Aurescu năpoi spusi tru intervenţia naţională di la Consiliul ONU tră Drepturile Omului de la Geneva, ndruparea susta ali Românie tră independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ali Ucraină, năuntrulu a sinurloru a llei pricănăscuti internaţional. El u spusi, tutunăoară, apofasea ali Românie tra s’aibă un contributu vărtosu ti irini, securitate, dezvoltare şi ndrepturile a omului. Bogdan Aurescu nica spusi că lipseaşti s’hibă adrati gaereţ tra s’caftă giueapi Rusia ti crimili ditu Ucraina şi tra s’păltească ti numirlu mari di victime.



    Năulu premier ali Rep.Moldova, Dorin Recean, la București


    Autorităţli di Bucureşti va s’ndrupască fără alti căftări cumăndusearea di Chişinău tra s-agiungă la scupolu ti integrare a Rep.Moldova tru UE. Mesajlu fu pitricutu di prezidentulu Klaus Iohannis, tră năulu premier moldovean, Dorin Recean, cari feaţi ună vizită tru România. El fu aprukeatu şi di omologlu a lui român, Nicolae Ciucă. Aţelu ditu soni spusi că România ş-anvărtuşi statutlu di prim partener comercial al Rep.Moldova, după ţ comerţul bilateral criscu cu 1,2 miliarde di dolari tru 2022 si agiumsi la aproapea 3,6 miliarde. Și prezidentulu Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, avu ună ntrivideare cu Dorin Recean, tru cadrul a curi lu asiguripsi di agiutorlu ali României tră ună parte ditu consumul de gaze al cetăţenilor de pisti Prut, pritu intermediul a contractului de import convenit cu Azerbaijan.



    Andamasi speţială tră Ucraina tru Parlament


    Parlamentul di București nsimnă, prit ună andamasi di tiñie, un an di cându Rusia u aputrusi, tru 24 şcurtu 2022, Ucraina. Senatorii şi deputaţii condamnară agresiunea militară şi tăxiră că România va s’ndrupască, ma largu, fosta ripublică sovietică. La andamasea a Parlamentului di București lo parti şi ambasadorlu ali Ucraină tru România, Ihor Prokopciuc, cu un mesaj tru cari u spusi pricunuştearea a văsiliillei a lui tră agiutorlu ţi lu-deadi România la tuti nivelurile.



    Noile nomuri ale educație


    Ministrul roman di resort, Ligia Deca, prezentă proiectele a noilor nomuri ale educaţiei, dupa ţi reprezentanţii a majoritatillei parlamentare agiumsiră la un acord. Ună alăxeari pruveadi băgarea a portofoliului educaţional a cilimeanlui, cari va s’aibă nu maş note, ama şi rezultatele la activităţile extraşcolare. Tru cazul a Bacalaureatului, va s’aibă ma multu ună probă “complementară” di axizeri di timelliu. Năili proiecte nica pruvedu, ntră altili, criştearea a bursilor di merit şi a aţiloru tră elevlli olimpiţ, ama şi creastirili a tiñiiloru di cafi mesu tră cadrele didactice. Alăxerli s’facu tu hăvaia a niscăntoru Tifri găilipsitoari, cari plăseadză România tru coada clasamentului european tru aţea ţi mutreaşti performanţele tru educaţie. Politicieni, sindicate şi asociaţiile di părinţă lu stipsiră ministrul ali educatie ti ixikea di transparenţă şi că nu ndreapsi consultări cu aţelli sinfirisiţ mutrinda yinitoarili nomuri.



    Prezidentulu Klaus Iohannis ălli tiñisi salvatorlli românii pitricuţ tru Turchia, după cutreamburili devastatoare ditu 6 di şcurtu


    Prezidentulu României, Klaus Iohannis, ălli tiñisi, la Bucuresti, cu arastea a Dzuuăllei ti Protecţia Civile, pi militarii, pompierii, medicii, asistenţii şi voluntarii cari loară parti la misiunea internaţională umanitară ditu Turcia. Echipile viniră deadunu cu căñilli cu cari eara duşi tru xeani, a curi contributu fu di mari simasie ti aflarea a oamiñiloru tru bană. Di altă parte, dalga di cutreambure cari s-feaţiră , tu kirolu ditu soni tru sudul României, năpoi adusi tru atenția autorităților problema ti anvărtuşearea antiseismică a clădirilor vulnerabile. Tru aestă noimă, Executivul va s’pitreacă a Parlamentului, tră dezbatere și aprobare, un proiect di nomu cari, ntră altili, nu da izini ti darea cu niki a apartamentelor ditu blocurile cari fac parte ditu prima grupă di riscu seismic. Tutunăoară, Guvernul adoptă ună ordonanţă cari spuni ti programul “Școli sigure şi sănătoase”, pritu cari s’pripuni simplificarea ti băgari tru tru programul de investiţii a şcolilor cari fac parti ditu prima categorie di risc seismic.



    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearea: Taşcu Lala







  • Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12 -18.02.2023

    Ma mărli evenimenti a stămânăllei ţi tricu 12 -18.02.2023

    Bucureștiul reacționeadză dupu cutreamburli ţi s’feaţiră tu kirolu ditu soni.


    România pitricută tru Turcia şi tru Siria agiutoari umanitare a sinistrațlor dupu cutreamburili ditu stămâna tricută, tu cari muriră dzăţ di ñilli di oamiñi. Uidisitu cu ONU, 9 miliuni di sirieni şi 2,2 miliuni di turţă au ananghi di agiutoru. Proţlli salvatori români cari cilăstăsiră tru locărli zñiipsiti ditu Turchia s’turnară aprindu gioi tru văsilie. La București, premierul dimăndă, pi di altă parte, dişcllidearea a unui grup interministerial cari va s’mutrească, prota ş-prota, prevenirea, pregătirea şi apandisea a instituţiilor tru catandisi di ananghi. Nicolae Ciucă cundille că standardile ditu domeniul a construcţiilor şi calitatea a părmătiiloru lipseaşti s-hibă revizuite şi controlate diznou, aţea turlie că atea ţi easti pruvidzutu tru proiecte s’hibă simfunu cu aţea ţi s’construeaşte. Tuti aesti meatri yinu ti şcurtu kiro după ţi tru România s’feaţiră dauă seisme cu magnitudinea di 5,2, respectiv 5,7, tru zdzăli consecutive, tru ună zonă tru cari ahtări manifestări suntu aretki și di ñică intensitati.



    Prezenți românești tru xeani


    Șeflu a diplomațiillei di București, Bogdan Aurescu, și ministrul ali Apărari Naţională, Angel Tîlvăr, llia parti, tu aesti dzăli, la Conferinţa di Securitate di Munchen – un forum reprezentativ tră muabeţ mutrinda dinamica actuală a securitatillei internaţioanală. Anamisa di călisiţ suntu personalităţi marcanti ditu cadrul NATO, UE, ONU, di la alti organizaţii internaţionale şi importanţă factori di apofasi la nivel global. Agenda a conferinţăllei di anlu aestu pruvedu probleme cu impact major ti securitatea globală, cu accent pi evoluţiile a conflictului ditu Ucraina, la aproape un an di la invazia ali Rusie. Ma ninti, tru kirolu a stămănăllei, ună artii ditu aesti probleme di securitate fură zburăti di aţelli doi oficiali români tru intearacțiunile pi cari li avură: Bogdan Aurescu tru kirolu a unei ntrivideari cu secretarul general al ONU, António Guterres, iar Angel Tîlvăr cu omologilli britanic, Ben Wallace, respectiv spaniol, Margarita Robles Fernandez. La New York, ministrul di externe lo parti, ca zburătoru di amprotusa, la ună reuniune a Consiliului di Securitate al ONU, tu kirolu anda ministrul Angel Tîlvăr lo parti, Bruxelles, la Reuniunea a Gruplui di contact tră Ucraina și la Reuniunea miniștrilor apărarillei ditu statili membre NATO.



    Coopearare româno-bavareză


    Relaţiile economiţi, politiţi şi culturale, cum şi agiutorlu ti aderarea României la spaţiul Schengen di liberă circulaţie eara analizate tu analtu livelu tu kirolu a vizităllei la Bucureşti a prim-ministrului landului Bavaria, Markus Söder. Oficialu bavarez lu asiguripsi pi prezidentulu Klaus Iohannis di agiutorlu a landului a lui tru dosarlu Schengen, iara șeflu a statlui cundille ligăturli streasi anamisa di România şi Bavaria şi lunga a lor adeti. Premierlu Nicolae Ciucă spusi că părţăli pot s’exploreadză năi domenii di cooperare cum easti inteligenţa artificială, digitalizarea, industria alimentară ică agricultura. Aţelli doi premieri simnară Declaraţia mutrinda anvărtuşearea a ligăturloru bilaterale, cari pruvedu şi riloarea diznău ali activitati faptă di Comisia Mixtă Guvernamentală România-Bavaria tru aestu an.



    Poziția a Bucureștiului mutrinda stepsurli ditu Ripublica Moldova


    România fu şi ma largu easti cu ndrupămintulu ti Republica Moldova (majoritar românofonă) şi condamnă sertu iţi tentativă di destabilizare iniţiată ditu exteriorul a văsiliillei, declară prezidentulu Klaus Iohannis. “Suntu cabaia găilipsitoari semnalele publice mutrinda iţi cilăstăseri ali Federaţie Ruse tra s’intră paranomu ti s-‘asapargă arada democratică şi constituţională ali Ripublică Moldova, un stat suveran, cari ş’aleapsi pritu vot liber direcţia politică”, spuni şeful a statului tru ună declaraţie di presă dimăndată ñiercuri. Declaratiile eara fapti dupu ţi, luni, liderul di Chisinau, pro-occidentala Maia Sandu declară că Moscova ari naeti s’bagă zori tru perioada yinitoare tra s’alăxească putearea politică ditu Republica Moldova pritu acţiuni preşcavi, cari s-u aspargă văsilia. Ma ninti, Bruxelles, prezidentulu ucrainean, Volodimir Zelenski, ţănu un zboru dinintea a liderloru UE, ti un ahtari plan ali Rusie. Moscova nu aproaki stepsurli.



    Pideapse ma serti tră droguri


    Camera a Deputaţilor di București vulusi ñiercuri, ca for decizional, nomlu cari crescu pidepsele tră aţelli cari, fără ndrept, seamină, I vindu, oferă ică adară droguri di risc. Proiectul fu reexaminat la căftarea a șeflui a statului, cari căftă ună reglementare ma limbidă mutrinda substanţele nău cuyndilleati tru nomu, cum suntu aţeali etnobotaniţi. Pideapsa tră traficul di droguri di risc va s’hibă ncadrată anamisa di trei şi 10 ani cu hăpsani, iara tru cazlu a drogurilor di mare anamisa di ţinţi şi 15 di ani. Tru cazul tru cari omlu moari, pideapsa va s’hibă di la 15 la 25 di ani di hăpsani. Pideapsili tră aţelli cari au droguri tră consumlu a loru işiş nu fură majorate.



    Dati economiţi mutrinda România


    Prognoza di iarnă a Comisillei Europene adusi estimări cama buni mutrinda economia României – tru aestu an, creaşterea va s’hibă di 2,5%, iara inflaţia să scadă la 9,7%. Și BNR vini cu ună prognoză multu ma bună andicra di aţea ditu andreu 2022 și spuni că inflaţia va s’dipuynă păn tu bitisita a anlui la 7%. BNR nica spusi că dificitul di cont curent al României criscu, anul tricut, cu pisti 52 di procente, di năstricu tora 26 di miliardi di euro, borgea externă totală a României criscu cu pisti 6,1 miliardi di euro, iara investiţiile xeani directe agiumsiră la aproapea 10,7 miliardi di euro.



    Timișoara – capitală culturală europeană tru aestu an


    Programul Timişoara – Capitală Europeană a Culturăllii 2023 ahurhi oficial, iara aţeali 130 di evenimente inaugurale ndreapti s’dizvărtescu până dumănică. Timişoara ş-pripune s’demonstreadză că easti un căsăbă dişcllisu, curayiosu şi inovativ. Suti di artişti români şi internaţionali clleamă la ună călătorie cari s’aştearni ti anami pi adetea multiculturală a Timişoarăllei. Suntu organizate concerte, expoziţii, spectacole pi geadei, debaturi, teatru, film şi ateliere tru tutu căsăbălu, nica şi tru măhăladz, tuti sumu grita “Yilipsea căsăbălu pritu tini işiş”. Timişoara amparti tru aestu an titlul di Capitală Europeană a Culturăllei cu căsăbadzlli Veszprém ditu Ungaria şi Elefsina, ditu Gărţie.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Agiutoari româneşti tră Turchia şi Siria

    Agiutoari româneşti tră Turchia şi Siria

    După cutreamburlu lăhtărosu ditu Turchia, România andrupă ună ş-ună pareili internaţionali pitricuti aclo tră s’lli-agiută salvatorllii locali. Bucureştiul pitricu dauă parei di căftari şi salvari tru locărli vărtosu aguditi ditu sudlu ali Turchie. Tru aestu kiro, suntu aproapea 120 di salvatori români pi teren, deadunu cu şapti câñi speţial antrenaţ. Daua parei fu pitricută ñiercuri seară, deadunu şi cu aftukinati ti intervenţie. Şeflu a Departamentului tră Situaţii di Urgenţă, Raed Arafat, spusi cama pi largu:



    Prota parei, noi u pitricumu fără aftukinati; fu multu ma lişor cu echipamentele tru paleţ, cum era ndreaptă pareia, şi aclo autorităţli nturţeşti asiguripsiră aftukinatli di transport şi tut. Tră a daua parei, ama, avânda tru videală că ari ună presie multu mari anamisa di soţ ditu Turchia şi ari multi parei cari agiungu, aleapsimu s’himu şi noi minaţ şi, tră aesta, pitricumu aftukinati tu aţeali locuri, tra s’poată pareili a noastri să s’mină. Va s’armână aclo cătu va s’hibăv ananghi. Ma s’hibă ananghi s’făţemu ună alăxeari di personal ică s’pitriţemu suportu logistic ma largu, aestu lucru va s’aibă loc ntrăoară, cu agiutorlu a soţloru di la Forţele Aerieni cu nădia că va s’putemu s’ascăpămu cătu ma multi persoane şi, cadealiha, s’dămu agiutorlu ţi easti ananghi ti soţlli cari s’ampulisescu cu ună catandisi ţi nu ari precedentu tru kirolu ditu soni”.



    Pareili româneşti cilăstăsescu sumu coordonarea a Protecţillei Civile Europene, mecanism pritu cari aproapea 5.000 di salvatori suntu mintiţ tru intervenţii. Tru ţi mutreaşti Siria, cabaia zñiipsită, tru arada a llei, di cutreaburu, România apufusi s’pitreacă maş agiutoari umanitari, cundille Raed Arafat. Pritu ţi va s’angreacă aesta, cantităţli şi turlia di transport suntu detalii cari va s’hibă apufusiti, nica spusi oficialu di Bucureşti. Di altă parte, ministerlu di Externe u dusi ma largu repatriererea a cetăţeanilor români cari căftară aestu lucrua după cutreambur.



    Ambasada ali Româniillei la Ankara easti tru ligătură cu dzăţ di români cari nu căftară repatrierea, ama vrură tra s’hibă tru ligătură cu autorităţile române ică au ntribări ligate di catandisea ditu Turchia. Nu ari români anamisa di victimili cutreamburlui, declară a postului public purtătorlu di zboru a Ministerlui di Externe, Radu Filip:



    Tilliaharaua, tru aeastă oară nu ari cetăţeni români morţă tu aestu cutreamburu. Cadealihea, lipseaşti s’acăţămu tru isapi şi di cotili a fănicolui di aclo, ama şi di turlia că situaţia easti fluidă. Ari căftări viniti ditu partea a cetăţeañilor români, că s’hibă zborlu ti parei, ică căftări individuale. Aesti căftări, aesti căftări ică fu di asistenţă consulară, ică căftări di repatrieri. Soţlli a melli di la ambasadă va să zburască cu tuţ cari caftă asistenţă, informaţii, caftă repatrieri, a deapoa ca, tru misura tru cari ari căbili, s’lă da cali a tutăloru”.


    Ditu Siria nu vini până tora niţi ună căftari oficială di repatrieri a vărnui cetăţean român.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Anvărtuşearea antiseismică tru România

    Anvărtuşearea antiseismică tru România



    Aşe cum s’faţi cafi oară tu ahtări catandisi, traghedia turco-siriană, provocată di un cutreambur lăhtărosu, aduţi diznău aminti momentili dramatiţi pi cari li bănă România, maxus Bucureştiul şi teritoriul a llei extracarpatic, dupa seismul ditu 4 marţu 1977. Ună ş-ună, yinu, ntribărli ligate di riscul ca un cutreambur di magnituditue pisti 7 să s’facă tru vinitorlu aprukeatu şi di turlia tru cari autorităţli suntu ndreapti s’ţănă keptu andicra di consecinţili aluştui.


    Seismologlu Mihail Diaconescu, di la Institutlu Naţional di Cercetare-Dizvoltare tră Fizica Pământului, INPF, exighisi, la postul public di radio, că protlu cutremur, aţel di 7,8, s-feaţi aproapea a unui punct di joncţiune anamisa di trei ploaci litosferiţi, Ploaca Arabică, Ploaca Africană şi bloclu tectonic Anatolian, şi că zona nu poate s’hibă comparată cu zona seismică Vrancea, ditu sud-estul a Româniillei, cari genereadză nai ma importante minări seismiţi la noi. Cara nu ari piriclliulu ti adrari a niscăntori minări seismiţi idyea cumu ateali ditu Turchia, nu poati s’hibă exclus, alliumtrea, riscul a unui cutreambur cu magnituditue aprukiată. Cu tuti aestea, tru aestu kiro, Vrancea nu da seamni di “nervozitate” seismică.


    Mihail Diaconescu: “Similari nu, maş ca magnitudine poati. Tru România, simfunu cu cataloglu ndreaptu di INFP s’feaţi tru secolul XIX un cutremur di 7,9, cari reprezenta maximlu ali magnitudini pi cari Vrancea poati s’lu facă. Neise, maca aestu easti un cutreabur istoric, poati s’hibă lişoru supraevaluat. Vrancea nu ved s’manifestă vără purtaticu pi dauă, tru limitili a seismicitatillei di fond a zonăllei”.


    Traghica experienţă ali Turchie poati s’nă nveaţă că tuti construcţiile lipseaşti s’tinisească un cod, spuni, di altă parti, seismologlu Mihail Diaconescu.


    Simfunu cu Ministerlu a Dezvoltarillei, tru România ari aproapea 2700 di clădiri cu riscu seismic 1 şi 2, majoritatea tru Bucureşti. Tru 15 añi ditu soni niţi un municipiu nu cil4stăsi, ama, ti reabilitarea seismică a clădirilor, faţi timbihi prefectul ali Capitală, Toni Greblă: “Easti indolenţa a niscăntoru oamiñi ditu administraţie cari nu ndregu cu thimelliu proiectele tră s’nkisească la reabilitarea, la anvărtuşearea antiseismică a clădirilor. Tru 15 añi ditu soni, niţi unu municipiu nu poati să spună, maxus municipiul Bucureşti, că nu avu păradz tră reabilitarea clădirilor. An di an, fonduri di la Ministerlu a Dezvoltarillei, fonduri europeane armân niufilisiti, di itia că nu himu axi s’lucrămu tra s’adrămu proiecte tră anvărtuşearea antiseismică şi s’li băgămu tru practico”.


    UIdisitu cu ministrulu a Dezvoltarillei, Cseke Attila, ari pisti 200 di obiective pripuse di autorităţli locale, clădiri publiţi şi blocuri di locuinţe, tru cadrul a năului program naţional di anvărtuşeari a clădirilor cu risc seismic mari. Tru program suntu băgati nu maş clădirile di risc seismic 1, că şi clădirile di risc seismic 2, cari suntu multu apraopea ca nivel di risc di expunere la un eventual cutreambur. Tru programlu precedentu, anamisa di 1994 şi 2021, eara reabilitate maş 28 di clădiri. Tru cazlu a unui cutreambur idyealui cu atelu ditu 1977, 23.000 di clădiri ditu Bucureşti suntu tru piriclliu cu avarii semnificative, facu timbihi experţălli.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala