Radio România Internațional

Tag: cutreambur di loc

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    CUTREAMBURI — Cutreamburli vărtoasi cari zdrunţinară Siria și Turchia luni vătămară pisti 6.300, uidisitu cu atea ditu soni isapi faptă public marță. Echipile di salvare fac eforturi tră s’ascapă cât ma mulţă oamiñi. Tutunăoară, suntu dzăţ di ñilli di pirsoane pliguiti. Uidisitu cu estimărli ditu Ankara, 13 milioane di pirsoane fură zñiipsiti tru Turchia di cutreamburul di 7,8 pi scara Richter, dupu cari fură multi repliţ. Prezidentulu Recep Tayyip Erdoğan declară că 10 provinţii zñiipsiti sunt zone di dezastru”, tutunăoară, apufusi catandisi di urgență tru tută reghiune tră trei meşi. Prezidentulu spusi că 70 di văsilii adusiră până tora asistență tră operațiuni di căftare și salvare. România andrupă efortulu internațional di agiutari tră Turchia și pitricu la Andana 3 avioane militare cu 60 di salvatori profesioniști, yeaţră și asistenți români, și echipamente specializate di salvare.



    CONSILIUL EUROPIAN — Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, lo parti marță la ună videoconferință cu prezidentulu a Consiliului European, Charles Michel, și un grup di lideri europeani, ninti di reuniunea extraordinară a Consiliului European programată ti gioi și viniri la Bruxelles. Tru ședința preliminară di adză, găzduită di prezidentulu a Consiliului European, nă minduimu maxus ti asistența acordată tră Ucraina la tuti nivelurile, pi anvărtuşearea a compititivitatillei economiillei UE și pi implementarea a misurlor limbidz ţi au scupolu s’combată migrația ilegală”, ngrăpsi prezidentulu pi social. mass-media. Consiliul European va s’adună la Bruxelles tru un summit special tra s’acaţă tu isapi agresiunea militară a Rusiei tru Ucraina, aţeali ditu soni evoluții economice la nivelul UE și subiecte ligate di migrație.



    AFACERI EXTERNE – Ministerlu di Externe ali României lu gri marță ambasadorul ali Ungariei tru România tră s’lu hăbărisească că văsilia a noastră condamnă sertu declarațiile fapti di prezidentulu ali Comisie di Externe a Parlamentului Ungariei tu ligătură cu aţea că România vahi ari restricționată afișarea a hlamburăllei tu aşi număsitlt Ținutul Secuiesc. MAE român cundilleadză că legislația română da izini a membrilor aţiloru 20 di minorități naționale să-și spună ti videari seamnili speţifiţi ahât tru ​​privat, cât și tru public. Tru ţi mutreaşti ași-număsitul Ținut Secuiesc, nu ari niţi ună unitate administrativă cari s’poartă aestă numă, atea ţi nseimneadză, că vărnu nu easti justificat s’ufilisească oficial vără semnu. România caftă diznău andirseari tru declarațiile publiţi și s’așteaptă ca oficialii maghiari s’veadă relația strategică anamisa di aţeali dau state.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Român’i anamisa di victimili a cutreamburlui di loc dit Italia

    Român’i anamisa di victimili a cutreamburlui di loc dit Italia

    N’il’i di salvatori caftă anamisa di armasaturi oamin’I ti vahi aramasira tru bana dupu cutreaburlu di loc ti s-feati aprindu n’ercuri tru una zona muntoasa dit centrul Italiei, aflată la nord-est di Roma. Localităţle Amatrice, Accumoli şi Pescara del Tronto fura asparti aproapea acutotalui di seismul cu magnituditea di 6 gradi pe Richter, ti s-feati la n’ică ahandusimi, masi la 4 km. “Tru un stic di oara cadzura tuti”, zugrapsescu banatorl’i sticurli di fanico si di lahtari. Isachili prezentate de autorităţi dimandă că suntu sute di morţa şi pliguiţ. Tru zonă suntu şi mulţa români, a deapoa una parte dit arada a lor s-aradapsescu anamisa di victime — morţa, pliguiţ ica kiruţ, asi cum spun isakili oficiale a Ministerlui român de Externe. Bucureştiul pitricu una parei consulară di Bologna tru zonele zn’iipsiti şi easti tru niacumtinata ligătură cu autorităţile italiene.




    Tutunaoara, dauă echipe dit capitala italiană, di la Ambasada ali Românie şi di la Secţia Consulară, suntu ndreapti s-adara titluri de călătorie temporare tra cetăţenl’ii români cari ş-chirura documentele di identitate ili cari au ananghi di alti servicii consulare tru regim di ananghi. Tru zonă, echipili di salvare suntu tru una antriteari contracronometru tra s-afla oam’in’i tru bana anamisa di armasaturi, di sapa nica si tru lun’ina a reflectoarelor şi di agiumsira tra s-afla tru bana oamin’i dupu dzat di sahat di anda s-feati cutreamburlu di loc. Anamisa di aesta un n’ic di naua mesi di dzali ilikia. Televiziunile parastisescu, ama, şi cazuri dramatiti tru cari di sum surpaturi fura scoşi cilimean’i morţa, iara părinţal’ii a lor tru bană.




    Suti di replit s-featira dupu cutreambur, catastisi ti al’i feati pi multa oamin’i s-fuga dit aesti locari, nica si turişti cari avea vinita tru vacanţă la munti. Nu suntu exclusi niti tru dzalili ti yinu replit vartoasi, idyealui tru vartuseami ca protlu cutreambur di loc, fati timbihi un di nai cama importanţa experţa europeni tru cutreambure, aleptu di una publicaţie italiană. Aestu aduti aminti că aoa si şapte ani, tru idyea regiune, s-featira tru un kiro di ndaua dzali dauă cutreamburi idyealui vartoasi şi că nai ma marli numir di victime s-nreghistra la doilu cutreambur di furn’ia că mulţ oamin’i avea intrata tru casili ti nu avea cadzuta, fără să s-faca una isapi ti structura di rezistenţă.




    Bucureşti, prezidentul Klaus Iohannis al’i pitricu a omologlui a lui, Sergio Mattarella, un mesaj di pargurii, tra sa spuna solidaritatea cu populu italian, ahât tru numa a lui, ama şi tru numa a românilor. Minduerli a noastre s-ndreaptă cătra persoanele zn’iipsiti, români şi italieni, tru idyea scara, catacum şi cătra atel’i ti fac gaeret ti ascaparea si agiutarea a victimilor”, dimanda şi premierlu Dacian Cioloş.





    Autor: Corina Cristea


    Armanipsearea: Tascu Lala