Radio România Internațional

Tag: cutremur

  • Sinteza evenimentelor externe

    Sinteza evenimentelor externe

    Atac masiv al Hamas asupra Israelului


    Pe 7 octombrie
    anul trecut, comandouri ale organizaţiei Hamas au pătruns în sudul Israelului
    din Fâşia Gaza şi au comis masacre în localităţi de frontieră şi la un festival
    de muzică. Bilanţul a fost de circa 1200 de morţi, inclusiv copii. 240 de
    persoane, între care bătrâni şi copii, au fost luate ostatice. Amploarea şi
    virulenţa atacului au surprins şi îngrozit Israelul şi lumea democratică. Imaginile
    cu atrocităţile comise de teroriştii Hamas sunt greu dacă nu imposibil de
    privit, au recunoscut membri ai parlamentelor, inclusiv cel român, care au avut
    acces la ele. Poliţia israeliană anchetează posibile violenţe sexuale comise de
    membrii Hamas, printre care violuri în grup sau mutilări de cadavre. Replica
    militară a Israelului a constat în bombardamente masive asupra Gazei, urmate de
    o operaţiune terestră pe scară largă, având ca obiectiv declarat eliminarea
    Hamas.

    Situaţia umanitară din Gaza, una dintre cele mai populate regiuni ale
    lumii, s-a deteriorat rapid până la a deveni îngrijorătoare. Criticat pentru
    magnitudinea distrugerilor provocate de operaţiunile militare, Israelul a
    susţinut că Hamas este responsabilă de soarta precară a civililor palestinieni,
    deoarece a dezvoltat o vastă infrastructură militară subterană în spaţii
    civile. În plus, spun analiştii, Hamas ţine populaţia captivă ideologiei urii.
    Un armistiţiu temporar a permis eliberarea de ostatici israelieni la schimb cu deţinuţi
    palestinieni şi intensificarea ajutorului umanitar pentru Gaza. Potrivit ONU,
    peste două treimi din cei 2,4 milioane de locuitori ai Fâşiei au fost
    strămutaţi. Numărul civililor ucişi ar fi trecut de 22 de mii. România a
    evacuat din Gaza, la cerere, peste 300 de cetăţeni proprii şi membri de familie
    ai acestora.



    Al doilea an de război în Ucraina


    În luna iunie a
    anului trecut, armata ucraineană a lansat o contraofensivă ce se anunţa de
    succes, alimentând, astfel, speranţele că Rusia agresoare va face paşi decisivi
    în spate în conflictul pe care l-a declanşat în 2022. În pofida ajutorului
    militar occidental de miliarde de dolari, Ucraina nu a reuşit decât recucerirea
    unor localităţi mici din sud şi est. Războiul din Gaza a mutat parţial atenţia
    de la cel din Ucraina, ţară care nu a ascuns că se teme de un angajament mai
    redus al aliaţilor occidentali. Iar temerile s-au dovedit justificate într-o
    anumită măsură: Congresul american a încheiat anul 2023 fără a valida pachetul
    de miliarde de dolari reprezentând ajutor pentru Ucraina, din cauza dezacordului
    dintre tabăra republicană şi cea democrată, a preşedintelui Joe Biden.

    Pe de
    altă parte, un raport declasificat al serviciilor de informaţii americane,
    apărut anul trecut, estimează că Rusia a pierdut în Ucraina peste 315.000 de
    militari, adică 87% din efectivele angrenate în război, sute de avioane şi mii
    de tancuri. Potrivit secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, aceste
    pierderi subliniază eroarea strategică a preşedintelui Vladimir Putin de a
    invada Ucraina, iar rezultatul este acela că Rusia este mai slabă politic,
    militar şi economic. În premieră de la declanşarea sa, mici incidente legate de
    război au implicat România. Astfel, drone folosite în conflict au căzut pe
    pământ românesc sau au intrat în spaţiul aerian al ţării.



    Finlanda în NATO, Ucraina şi Moldova, mai
    aproape de UE


    Agresiunea rusă
    asupra Ucrainei a avut consecinţe geopolitice majore: a forţat Suedia şi
    Finlanda să renunţe la neutralitate şi nealiniere militară şi a cristalizat
    optiunea pro-europeană a Ucrainei şi a vecinei sale mai mici, Republica
    Moldova, victimă colaterală a conflictului. Pe 4 aprilie 2023, la mai puţin de
    un an de la solicitarea sa, făcută pe fondul pericolului reprezentat de invazia
    Rusiei în Ucraina, Finlanda a devenit al 31-lea stat membru al Alianţei
    Nord-Atlantice. Cei 1300 de km de frontieră între Finlanda şi Rusia dublează,
    practic, graniţa acesteia din urmă cu NATO. Înainte de invazie, preşedintele
    Putin îşi dorea mai puţin NATO în Europa, mai ales în proximitatea Rusiei, după
    invazie are parte de mai mult. Şi va urma, cu siguranţă, Suedia. În ce priveşte
    Uniunea Europeană, liderii acesteia au decis, în decembrie trecut, să înceapă
    negocierile de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova, state care primiseră
    statutul de candidate în 2022. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a
    calificat decizia drept o victorie pentru ţara sa şi pentru Europa, o victorie
    care motivează şi întăreşte, iar preşedinta de la Chişinău, Maia Sandu, a spus
    că succesul obţinut este meritul întregii societăţi, al tuturor celor care aleg
    democraţia şi prosperitatea.



    Cutremure devastatoare şi incendii, în
    cel mai cald an din istoria Pământului


    La începutul
    lunii februarie, un seism puternic, care a intrat în topul celor mai
    distrugătoare din ultimii 100 de ani, a devastat sud-estul Turciei şi o parte
    din Siria. A lăsat în urmă 56.000 de morţi, dintre care 6 mii în Siria. Un alt
    cutremur major s-a produs, în septembrie, în centrul Marocului, şi a provocat
    moartea a 3 mii de oameni. Pe de altă parte, 2023 a fost cel mai călduros an
    înregistrat vreodată, potrivit serviciului european pentru schimbările
    climatice Copernicus. Oamenii de știință avertizează că planeta va continua să
    se încălzească atâta timp cât și emisiile de gaze cu efect de seră sunt în
    creștere. Temperaturile record au fost însoţite de secete, incendii
    incontrolabile şi furtuni. În Canada, au ars peste 18 milioane de ha de pădure,
    iar 200.000 de persoane au fost strămutate. Cu incendii grave s-au mai
    confruntat Grecia şi Hawaii.



    Încoronarea lui Charles al III-lea


    Pe 6 mai anul
    trecut, Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a fost încoronat, în cadrul
    unei ceremonii fastuoase. Charles devenise rege în septembrie 2022, după
    moartea mamei sale, Elisabeta a II-a. A fost pentru prima dată în ultimii 70 de
    ani când Regatul Unit a asistat la încoronarea unui şef de stat. La o lună după
    încoronare, Charles al III-lea a făcut o vizită privată în România, ţară de
    care a mărturisit că este foarte legat. Mare admirator al Transilvaniei, el s-a implicat în păstrarea patrimoniului cultural
    românesc, achiziţionând şi restaurând case vechi din mediul rural, pe care le-a
    salvat de la distrugere


  • Klaus Iohannis: România este alături de poporul Japoniei în aceste momente dificile

    Klaus Iohannis: România este alături de poporul Japoniei în aceste momente dificile

    România este alături de poporul Japoniei în aceste momente dificile. Adresăm din inimă condoleanţele noastre familiilor şi prietenilor victimelor cutremurelor, a transmis preşedintele României, Klaus Iohannis. Şeful statului a transmis, de asemenea, un mesaj de condoleanţe pentru apropiaţii victimelor cutremurelor care au lovit luni Japonia.

    Cutremurul cu magnitudinea de 7,6 care a lovit luni centrul Japoniei a omorât 48 de persoane, a făcut pagube foarte semnificative, inclusiv numeroase victime, clădiri prăbuşite şi incendii, conform unui bilanţuluui provizoriu al autorităţilor locale.

    Japonia se află marţi într-o cursă contra cronometru în încercarea de a găsi supravieţuitori în urma cutremurului care a devastat Peninsula Noto.

  • Retrospectiva săptămânii 26.02 – 4.03.2023

    Retrospectiva săptămânii 26.02 – 4.03.2023

    Șeful statului român, Klaus Iohannis, în Luxemburg


    România a apreciat ‘sprijinul clar şi vocal’ al Luxemburgului în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, a declarat, la Luxemburg, preşedintele Klaus Iohannis.La rândul său, premierul Xavier Bettel a spus ca România este pentru Luxemburg un ‘aliat fiabil’ si a anuntat că, în curând, 25 de militari luxemburghezi se vor alătura Grupului de Luptă NATO de la Cincu (centru). El a reafirmat susţinerea privind includerea României in spaţiul Schengen. Șeful statului român a aparticipat si la Forumul Grupului Băncii Europene de Investiţii, dedicat agendei investiţionale a UE, unde a susţinut un discurs despre noile provocări la nivel global. În marja participării la eveniment, el a avut întrevederi bilaterale cu Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, şi cu Odile Renaud-Basso, preşedinta Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.



    Preşedintele Camerei Deputaţilor de la București, Marcel Ciolacu, în Azerbaidjan


    Noile proiecte din domeniul energiei au dominat agenda vizitei oficiale pe care preşedintele Camerei Deputaţilor de la București, Marcel Ciolacu, a facut-o în Azerbaidjan. El s-a întâlnit la Baku cu preşedintele Ilham Aliev. Discuţiile au vizat contractul de un miliard de metri cub de gaze naturale livrate de Azerbaidjan, care se va derula din aprilie, timp de un an. Marcel Ciolacu a propus ca, prin acest contract, să fie ajutată şi Republica Moldova vecină şi a primit susţinerea preşedintelui azer. De asemenea, proiectul privind transportul de gaz lichefiat şi parteneriatul ROMGAZ-SOCAR pentru construirea a două terminale la Marea Neagră, precum şi contractul privind dezvoltarea infrastructurii cablului submarin din Marea Neagră au fost discutate de cei doi oficiali. Cablul submarin va avea o lungime de aproape 1.200 de kilometri şi va traversa Marea Neagră pentru a aduce electricitate din Azerbaidjan, prin Georgia către România şi, apoi, prin Ungaria spre restul Europei.



    Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, la Geneva


    Ministrul roman de Externe Bogdan Aurescu a reconfirmat în intervenţia naţională de la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva, susţinerea fermă a României pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în interiorul graniţelor sale recunoscute internaţional. El a exprimat, totodată, hotărârea României de a aduce o contribuţie solidă la pace, securitate, dezvoltare şi drepturile omului. Bogdan Aurescu a mai subliniat că trebuie făcute eforturi pentru a trage la răspundere a Rusiei pentru crimele din Ucraina şi pentru a despăgubi numărul mare de victime.



    Noul premier al Rep.Moldova, Dorin Recean, la București


    Autorităţile de la Bucureşti vor sprijini fără rezerve conducerea de la Chişinău pentru atingerea obiectivului de integrare a Rep.Moldova în UE. Mesajul a fost transmis de preşedintele Klaus Iohannis, noului premier moldovean, Dorin Recean, care a făcut o vizită în România. El a fost primit şi de omologul său român, Nicolae Ciucă. Ultimul a spus că România şi-a consolidat statutul de prim partener comercial al Rep.Moldova, după ce comerţul bilateral a crescut cu 1,2 miliarde de dolari în 2022 si a ajuns la circa 3,6 miliarde. Și preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a avut o întrevedere cu Dorin Recean, în cadrul căreia l-a asigurat de sprijinul României pentru o parte din consumul de gaze al cetăţenilor de peste Prut, prin intermediul contractului de import convenit cu Azerbaijan.



    Ședință specială pentru Ucraina în Parlament


    Parlamentul de la București a marcat, printr-o şedinţă solemnă, un an de când Rusia a invadat, pe 24 februarie 2022, Ucraina. Senatorii şi deputaţii au condamnat agresiunea militară şi au promis că România va sprijini, în continuare, fosta republică sovietică. La ședința Parlamentului de la București a participat şi ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopciuc, cu un mesaj în care a transmis recunoştinţa ţării sale pentru sprijinul acordat de România la toate nivelurile.



    Noile legi ale educației


    Ministrul roman de resort, Ligia Deca, a prezentat proiectele noilor legi ale educaţiei, dupa ce reprezentanţii majorităţii parlamentare au ajuns la un acord. O modificare prevede introducerea portofoliului educaţional al copilului, care va conţine nu numai note, ci şi rezultatele la activităţile extraşcolare. În cazul Bacalaureatului, va exista în plus o probă complementară de competenţe de bază. Noile proiecte mai prevăd, printre altele, majorarea burselor de merit şi a celor pentru elevii olimpici, dar şi creşteri salariale pentru cadrele didactice. Modificările vin pe fondul unor cifre îngrijorătoare, care plasează România în coada clasamentului european în ceea ce priveşte performanţele în educaţie. Politicieni, sindicate şi asociaţiile de părinti l-au acuzat pe ministrul educatiei de lipsa de transparenţă şi că nu a organizat consultări cu cei interesaţi privind viitoarele legi.



    Preşedintele Klaus Iohannis i-a decorat pe salvatorii românii trimiși în Turcia, după cutremurele devastatoare din 6 februarie


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a decorat, la Bucuresti, cu prilejul Zilei Protecţiei Civile, pe militarii, pompierii, medicii, asistenţii şi voluntarii care au participat la misiunea internaţională umanitară din Turcia. Echipele au venit alături de câinii care i-au însoțit peste hotare, a căror contribuție a fost esențială pentru găsirea supraviețuitorilor. Pe de altă parte, valul de cutremure care s-au produs, în ultima perioadă, în sudul României, a readus în atenția autorităților problema consolidării antiseismice a clădirilor vulnerabile. În acest sens, Executivul va trimite Parlamentului, pentru dezbatere și aprobare, un proiect de lege care, printre altele, interzice închirierea apartamentelor din blocurile care fac parte din prima grupă de risc seismic. Totodată, Guvernul a adoptat o ordonanţă care se referă la programul “Școli sigure şi sănătoase, prin care se propune simplificarea introducerii în programul de investiţii a şcolilor care fac parte din prima categorie de risc seismic.






  • Legislație pentru protecția antiseismică

    Legislație pentru protecția antiseismică

    Premierul
    Nicolae Ciucă a declarat, în ședința de guvern de miercuri, că România este o
    ţară cu risc seismic, menționând că va trebui implementată cât mai urgent procedura
    prin care companiile să poată fi certificate pe domenii de specialitate în
    construcţii. Mai mult, va trebui, potrivit premierului, să se reglementeze
    partea de responsabilitate faţă de structura de rezistență. Prim ministrul a dat
    asigurări că vor continua măsurile guvernamentale în ceea ce priveşte analiza
    riscurilor seismice şi măsurile pe care Executivul şi autorităţile locale
    trebuie să le ia astfel încât să poată fi gestionate toate programele şi
    proiectele de consolidare a infrastructurii.


    Între timp, ministerul român al
    Dezvoltării derulează deja Programul naţional de consolidare a clădirilor cu
    risc seismic ridicat, care, pentru acest an, are un buget alocat de 200 de
    milioane de lei (circa 40 milioane de euro) credite bugetare şi 500 de milioane
    de lei (circa 100 de milioane de euro) credite de angajament, iar finanţarea
    este de 100%. Astfel, locatarii clădirilor consolidate şi autorităţile locale
    nu vor fi nevoiţi să restituie banii pentru consolidare. Potrivit datelor
    oficiale, de la începutul anului, au fost depuse cereri de finanţare pentru
    consolidarea seismică a aproape 400 de clădiri. Ministrul Dezvoltării, Cseke
    Atilla, a anunțat că primele 50 de proiecte depuse în cadrul Programului
    naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat au fost deja selectate
    pentru finanţare. Instituţii de învăţământ, edificii socio-culturale, blocuri
    de locuinţe, clădiri administrative şi unităţi de sănătate au fost incluse în
    lista celor care pot primi finanţare odată ce autorităţile locale depun
    documentele suplimentare necesare. Clădirile sunt din toată țara, iar suma
    totală solicitată pentru consolidarea lor este de 738 de milioane de lei (circa
    148 milioane de euro).


    În plus, Guvernul a decis, în ședința de miercuri, că va
    trimite Parlamentului, pentru dezbatere şi aprobare, un proiect de lege care
    propune, printre altele, interzicerea închirierii apartamentelor din blocurile
    care fac parte din prima grupă de risc seismic. Interdicţia începe din momentul
    când se face evaluarea rapidă vizuală şi se încheie atunci când se termină
    lucrările de consolidare a clădirii. Potrivit ministrului Dezvoltării, după ce
    va intra în vigoare această lege, contractele de închiriere care există vor
    înceta de drept, în maxim 30 de zile.


    Tot miercuri, Executivul de la București
    a adoptat o ordonanţă de urgenţă care se referă la programul Școli sigure şi
    sănătoase, prin care se propune o procedură simplificată de introducere în
    programul de investiţii a şcolilor care fac parte din prima categorie de risc
    seismic. Lista de şcoli va fi elaborată de Ministerul Educaţiei şi va fi
    trimisă Ministerului Dezvoltării Regionale. Potrivit datelor oficiale,
    suplimentar clădirilor consolidate prin Programul naţional de consolidare,
    ministerul finanţează, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR),
    alte 251 de clădiri, iar, prin Compania Naţională de Investiţii, 57 de clădiri.


  • Retrospectiva săptămânii 12 -18.02.2023

    Retrospectiva săptămânii 12 -18.02.2023


    Bucureștiul reacționează în urma cutremurelor din ultima perioadă


    România a continuat să trimită în Turcia şi în Siria ajutoare umanitare sinistraților în urma cutremurelor de săptămâna trecută, soldate cu moartea a zeci de mii de persoane. Potrivit ONU, 9 milioane de sirieni şi 2,2 milioane de turci au nevoie de ajutor. Primii salvatori români care au acţionat în zonele afectate din Turcia au revenit în cursul noptii de miercuri spre joi în ţară. La București, premierul a anuntat, pe de altă parte, înfiinţarea unui grup interministerial care va urmări, în principal, prevenirea, pregătirea şi răspunsul instituţiilor în situaţii de urgenţă. Nicolae Ciucă a subliniat că standardele din domeniul construcţiilor şi calitatea materialelor trebuie să fie revizuite şi controlate din nou, astfel încât ceea ce este prevăzut în proiecte să coincidă cu ceea ce se construieşte. Toate aceste măsuri survin la scurt timp după producerea în România a două seisme cu magnitudine 5,2, respectiv 5,7, în zile consecutive, într-o zonă în care astfel de manifestări sunt rare și de mică intensitate.



    Prezențe românești peste hotare


    Șeful diplomației de la București, Bogdan Aurescu, și ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, participă, în aceste zile, la Conferinţa de Securitate de la Munchen – un forum reprezentativ pentru discuţii privind dinamica actuală a securităţii internaţioanele. Printre invitaţi sunt personalităţi marcante din cadrul NATO, UE, ONU, de la alte organizaţii internaţionale şi importanţi factori de decizie la nivel global. Agenda conferinţei de anul acesta include probleme cu impact major asupra securităţii globale, cu accent pe evoluţiile conflictului din Ucraina, la aproape un an de la invazia Rusiei. Anterior, în cursul săptămânii, o parte dintre aceste probleme de securitate au fost abordate de cei doi oficiali români în interacțiunile pe care le-au avut: Bogdan Aurescu în timpul unei întrevederi cu secretarul general al ONU, António Guterres, iar Angel Tîlvăr cu omologii britanic, Ben Wallace, respectiv spaniol, Margarita Robles Fernandez. La New York, ministrul de externe a participat, ca vorbitor principal, la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, în timp ce ministrul Angel Tîlvăr a participat, la Bruxelles, la Reuniunea Grupului de contact pentru Ucraina și la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre NATO.



    Cooperare româno-bavareză


    Relaţiile economice, politice şi culturale, precum şi sprijinul pentru aderarea României la spaţiul Schengen de liberă circulaţie au fost analizate la cel mai înalt nivel în timpul vizitei la Bucureşti a prim-ministrului landului Bavaria, Markus Söder. Oficialul bavarez l-a asigurat pe preşedintele Klaus Iohannis de sprijinul landului său în dosarul Schengen, iar șeful statului a subliniat legăturile intense dintre România şi Bavaria şi lunga lor tradiţie. Premierul Nicolae Ciucă a apreciat că părţile pot explora noi domenii de cooperare cum ar fi inteligenţa artificială, digitalizarea, industria alimentară sau agricultura. Cei doi premieri au semnat Declaraţia privind consolidarea relaţiilor bilaterale, care prevede şi reluarea activităţii Comisiei Mixte Guvernamentale România-Bavaria în acest an.



    Poziția Bucureștiului privind acuzațiile din Republica Moldova


    România a fost şi continuă să fie alături de Republica Moldova (majoritar românofonă) şi condamnă ferm orice tentativă de destabilizare iniţiată din exteriorul ţării, a declarat președintele Klaus Iohannis. “Sunt extrem de îngrijorătoare semnalele publice privind orice încercări ale Federaţiei Ruse de a interveni ilegitim pentru a răsturna ordinea democratică şi constituţională a Republicii Moldova, un stat suveran, care şi-a ales prin vot liber direcţia politică”, spune şeful statului într-o declaraţie de presă transmisă miercuri. Declaratiile au fost făcute dupa ce, luni, liderul de la Chisinau, pro-occidentala Maia Sandu a declarat că Moscova intenţionează să forţeze în perioada următoare schimbarea puterii politice din Republica Moldova prin acţiuni violente, care să destabilizeze țara. Anterior, la Bruxelles, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a vorbit, în fața liderilor UE, despre un astfel de plan al Rusiei. Moscova respinge acuzațiile.



    Pedepse mai aspre pentru droguri


    Camera Deputaţilor de la București a adoptat miercuri, ca for decizional, legea care majorează pedepsele pentru cei care, fără drept, cultivă, vând, oferă sau produc droguri de risc. Proiectul a fost reexaminat la cererea șeful statului, care a solicitat o reglementare mai clară privind substanţele nou menţionate în lege, cum ar fi cele etnobotanice. Pedeapsa pentru traficul de droguri de risc ar urma să se încadreze între trei şi 10 ani de închisoare, iar în cazul drogurilor de mare risc între cinci şi 15 ani. În cazul în care intervine moartea victimei, pedeapsa ar urma să fie de la 15 la 25 de ani de închisoare. Pedepsele pentru cei care deţin droguri pentru consumul propriu nu au fost majorate.



    Date economice privind România


    Prognoza de iarnă a Comisiei Europene a adus estimări îmbunătățite privind economia României – în acest an, creşterea ar urma să fie de 2,5%, iar inflaţia să scadă la 9,7%. Și BNR a venit cu o prognoză mult mai bună faţă de cea din decembrie 2022 și spune că inflaţia va coborî până la finalul anului la 7%. BNR a mai arătat că deficitul de cont curent al României a crescut, anul trecut, cu peste 52 de procente, depăşind acum 26 de miliarde de euro, datoria externă totală a României a crescut cu peste 6,1 miliarde de euro, iar investiţiile străine directe au însumat aproape 10,7 miliarde de euro.



    Timișoara – capitală culturală europeană în acest an


    Programul Timişoara – Capitală Europeană a Culturii 2023 a început oficial, iar cele 130 de evenimente inaugurale pregătite se desfăşoară până duminică. Timişoara îşi propune să demonstreze că este un oraş deschis, curajos şi inovativ. Sute de artişti români şi internaţionali cheamă la o călătorie care se mulează perfect pe tradiţia multiculturală a Timişoarei. Sunt organizate concerte, expoziţii, spectacole stradale, dezbateri, teatru, film şi ateliere în întregul oraş, inclusiv în cartiere, totul sub sloganul “Luminează oraşul prin tine”. Timişoara împarte în acest an titlul de Capitală Europeană a Culturii cu oraşele Veszprém din Ungaria şi Elefsina, din Grecia.









  • Zona seismică Vrancea

    Zona seismică Vrancea

    Turcia se confruntă cu un dezastru după puternicul cutremur cu magnitudinea de 7,8 pe Richter din 6 februarie, urmat de sute de replici – câteva de intensitate mare – și care a făcut zeci de mii de morți. Autoritățile turce au cerut ajutor internațional, iar Uniunea Europeană a răspuns prin activarea mecanismului de protecție civilă. Mai multe țări, între care și România, au trimis echipe de salvare. Cutremurele din Turcia au fost resimțite în Israel, Liban, Cipru, iar în nordul Siriei au avut consecințe dramatice – mii de morți și nenumărate pagube materiale.

    Seismologul Mihail Diaconescu de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a explicat la Radio România ce poate provoca o astfel de serie de seisme puternice

    Primul cutremur, cel de 7,8 s-a produs în apropierea unui punct de joncțiune între trei plăci litosferice – placa arabă, placa africană și blocul tectonic anatolian. Probabil că a fost un impuls din partea zonei de subducție din Mediterana, din arcul cipriot, care a stricat echilibrul în zonă, ceea ce a condus la generarea acestui cutremur de 7,8. Cutremurul de mai târziu, de 7,5, nu face parte din secvența seismică a cutremurului de 7,8, el având o direcție a planului de rupere est-vest față de cel de 7,8 care a avut un plan de rupere nord-est – sud-vest. În Turcia sunt cutremure superficiale cauzate de falia est- anatoliană, de falia nord-anatoliană, unde eram obișnuiți să apară cutremurele peste 7 – falia nord-anatoliană este situată în nordul Turciei și este paralelă cu coasta turcească a Mării Negre. În România, conform catalogului elaborat de INFP a existat în secolul XIX un cutremur de 7,9, care ar reprezenta maximul magnitudinii pe care Vrancea ar putea să-l producă. Dar, fiind un cutremur istoric, poate să fie ușor supraevaluat.

    Precizarea a fost făcută într-o paralelă între ceea ce s-a întâmplat în Turcia și cea mai activă zona seismică din România, Vrancea. Cel mai puternic cutremur vrâncean, de 7,9 pe Richter, este cel amintit și de seismologul Mihail Diaconescu. Produs în 1802, acesta a fost simțit din Moscova până în Istanbul, iar cronicile spun că în București s-au prăbușit turlele tuturor bisericilor. 138 de ani mai târziu, în 1940, un seism cu magnitudinea 7,4 s-a produs la o adâncime de 133 de km și a durat 3 minute. Efectele sale au fost devastatoare, numărul morților fiind estimat la 1000, iar cel al răniților la 4000. S-a simțit și la București, unde a făcut circa 300 de morți, majoritatea la prăbușirea unei bloc foarte modern la acea vreme, structurat pe 12 etaje din beton armat. După cutremurul din 1940, Asociația Generală a inginerilor din România a întocmit un studiu privind efectele seismului asupra clădirilor din beton armat, iar în urma concluziilor au fost elaborate noi norme care au fost aplicate la toate clădirile construite în perioada postbelică.

    În martie 1977, un nou cutremur, cu magnitudinea 7,2, s-a soldat cu circa 1570 de victime, aproape1400 dintre acestea în București, unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit. Epicentrul a fost localizat la o adâncime de 100 de km, iar unda de șoc s-a simțit în aproape întreaga Peninsulă Balcanică. Nouă ani mai tărziu, 150 de oameni au murit într-un alt cutremur, de 7,1 pe Richter, pentru ca în 1990 în România să se înregistreze trei seisme cu magnitudini de 6,9, 6,4 și 6,1, care au făcut 13 morți. Invitat la Radio România, inginerul Matei Sumpasacu, expert în construcții și risc seismic, a vorbit despre posibilele cauze care au dat dimensiunea dezastrului din Turcia, dar și despre vulnerabilitățile din România

    Vorbim de o tragedie, evident, și, așa cum se spune, cutremurele nu omoară oameni, ci clădirile omoară oameni atunci când pică la cutremure. Cutremurul din Turcia a venit pe un fond al vulnerabilității seismice a clădirilor de acolo, vulnerabilitate care vine din mai multe considerente. În primul rând, codurile neadecvate de proiectare, de-abia după anul 2000 au început să proiecteze, să zicem, mai adecvat seismic și abia dupa 2018 cu adevărat codurile lor de proiectare s-au îmbunătățit, dar rămâne un fond construit înainte de anul 2000 care este considerat foarte nesigur și iată am văzut zilele acestea de ce este considerat foarte nesigur, clădiri cu spații comerciale la parter, clădiri care au parter flexibil și care în cazul unui cutremur sunt foarte fragile și am văzut iarăsi cum parterele multor clădiri au cedat antrenând un colaps de tip progresiv, un colaps de tip sandvis, dacă vreți, al întregii clădiri. M-am gândit la clădirile noastre, clădirile din România, din București. Și noi suntem într-o situație în care avem un fond construit îmbătrânit, și noi avem clădiri care nu au fost proiectate seismic, clădiri făcute înainte de 1940 sau înainte de 1977 care au fost proiectate seismic, dar au fost proiectate seismic greșit, să spunem.

    Între clădirile prăbușite în Turcia se numără, însă, și clădiri date recent în folosință. Matei Sumpasacu spune că aici este vorba de un alt palier al vulnerabilității, și anume despre asigurarea calității construcției, adică în ce măsură se transpune în realitate ceea ce este în proiect. Și aici, spune el, putem vorbi de corupție – domeniul construcțiilor este cel mai corupt din lume – și putem vorbi și despre scurtcircuitarea reglementărilor.


  • Jurnal românesc – 17.02.2023

    Jurnal românesc – 17.02.2023

    Noul ambasador al Statelor
    Unite ale Americii în România, Kathleen Kavalec, a declarat că a început deja
    să lucreze îndeaproape cu oficialii români pentru ridicarea regimului de vize
    pentru călătoriile în SUA. Într-un interviu pentru postul de televiziune
    Digi24, diplomatul american a declarat că speră ca România să fie inclusă în
    programul Visa Waiver în timpul mandatului său. Există o serie clară de
    paşi, conform legislaţiei noastre, care trebuie urmaţi pentru ca o ţară să adere
    la programul de scutire de vize, iar ţările sunt acceptate mereu. (…) Sunt şi
    tipuri de acorduri administrative care trebuie semnate, la care vom lucra.
    Acestea includ aspecte legate de schimbul de informații, securitatea
    frontierelor, (…) precum și analizarea a ceea ce numim rata de refuz, numărul
    românilor cărora li se refuză vizele. (…) cred că acesta este un lucru pe
    care îl putem aborda împreună cu guvernul român prin educaţie, ajutând oamenii
    să înţeleagă ce este necesar pentru o cerere de viză reuşită    , a spus
    ambasadorul. În prezent, România, Bulgaria şi Cipru sunt singurele state membre
    ale Uniunii Europene care nu sunt incluse în programul Visa Waiver. Potrivit
    legislaţiei americane, ţările care doresc să adere trebuie să înregistreze o
    rată de refuz mai mică de 3%. Rata de refuz pentru România a
    fost de 17,03% în 2021, de 10,14% în 2020 şi de 9,11 procente în 2019, conform
    Departamentului de Stat al SUA.




    Preşedintele
    Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, s-a întâlnit la Roma cu omologul său
    italian, Lorenzo Fontana, căruia i-am mulţumit pentru sprijinul constant
    demonstrat de administraţia de la Roma pentru primirea României în Spaţiul
    Schengen şi pentru avansarea procesului de aderare la Organizația pentru
    Cooperare și Dezvoltare Economică. Ciolacu a declarat că Italia este al doilea partener
    comercial al României şi o sursă majoră de investiţii care generează locuri de
    muncă. Ulterior, oficialul român a avut o întrevedere cu primarul Romei,
    Roberto Gualtieri, cu care a vorbit despre organizarea unui forum economic
    bilateral al Roma. Roma este casa a peste 200.000 de cetăţeni români. În
    sprijinul acestei comunităţi puternice, am discutat cu primarul Roberto
    Gualtieri despre cum putem lucra împreună pentru a crea noi oportunităţi pentru
    aceasta, inclusiv la nivel de reprezentare administrativă, a spus
    Ciolacu. Programul vizitei în Italia a şefului Camerei Deputaţilior de la
    Bucureşti mai include întâlni cu reprezentanţi ai comunităţilor eparhiale din
    Regiunea Lazio.




    Poliţia de frontieră
    britanică a anunţat o grevă a personalului care se ocupă de intrările maritime,
    în perioada 17 – 20 februarie. Vor fi afectate punctele de trecere a frontierei
    pentru intrările maritime sau portuare din Regatul Unit Calais, Dunkirk, Coquelles
    Channel Tunnel Terminal şi Portul Dover. În consecinţă, Ministerul de Externe
    de la Bucureşti în avertizează pe românii care, în perioada menţionată, urmează
    să călătorească dinspre sau înspre Marea Britanie că vor fi timpi de aşteptare
    mai mari la controlul de frontieră portuar. Cetăţenii români sunt sfătuiţi să
    verifice situaţia curentă înainte de a se deplasa spre porturi şi pentru
    informaţii suplimentare să consulte site-ul guvernului de la Londra gov.uk.
    Românii afectaţi pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale
    Consulatelor Generale ale României la Londra, Edinburgh şi Manchester ale căror
    date de contact se găsesc online, iar pentru situaşii de urgenţă pot apela
    linia telefonică specială +44 773 871 63 35. Totodată, MAE reaminteşte că
    românii care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia
    Călătoreşte în siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de
    călătorie actualizate, precum şi serviciul de alertă Un SMS îţi poate
    salva viaţa!.




    Un nou transport cu materiale
    umanitare din România destinate populaţiei din Siria, afectată de cutremurele
    din 6 februarie, a sosit la Beirut, în Liban, a anunţat ambasadorul României în
    Siria, Dan Sandovici. Potrivit diplomatului, transportul conţine 10 tone de
    articole menite să ajute populaţia sinistrată, precum corturi, paturi, saltele,
    îmbrăcăminte de iarnă, ghete, mănuşi, lapte praf şi conserve de legume.
    Diplomatul român a arătat că această încărcătură, alături de cele 2 din zilele
    anterioare şi de cele 4 care urmează să sosească, vor fi transportate la
    Damasc, de unde vor fi preluate de organizaţii din domeniul asistenţei
    umanitare pentru a fi distribuite populaţiei din nordul Siriei. În total 43 de
    tone de ajutoare umanitare trimise din România sunt destinate populaţiei siriene
    afectate de cutremure, a transmis Ministerul român al Afacerilor Externe. Dan
    Sandovici a precizat că circa 2.000 de cetăţeni români trăiesc în Siria în
    zonele controlate de guvernul de la Damasc, iar 850 dintre aceştia sunt
    înregistraţi la ambasadă. Potrivit diplomatului, nu există
    cetăţeni români printre victimele seismelor din 6 februarie.


  • Cum ar arăta Bucureștiul în caz de cutremur major?

    Cum ar arăta Bucureștiul în caz de cutremur major?

    Pe 4 martie
    1977, la ora locală 21:21, în zona seismică Vrancea din estul României, la o
    adâncime de 94 de kilometri, se producea un cutremur de 7,4 pe scara Richter. Mișcarea
    seismică avea să fie resimțită puternic în țară, în special în sud și est. A
    zguduit și state vecine – Serbia, Bulgaria şi Ungaria, dar și alte țări din
    centrul și sudul Europei, precum și Rusia, până la nord de Sankt Petersburg.


    La ʺcutremurul
    din ʹ77ʺ – așa cum îl identifică românii atunci când îl evocă din amintiri sau
    din auzite – 23 de județe, dintr-un total de 40, au fost grav afectate. Au fost
    1.578 de morți și peste 11.300 de răniți la nivel național, din care 1.424 de
    morți (adică 90% din total) și aproape 7.600 de răniți doar în București! Printre
    decedați s-au numărat inclusiv personalități marcante ale Românei – actorul
    Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț, cântăreața Doina Badea, istoricul
    literar Mihai Gafița ori scriitorul Alexandru Ivasiuc.


    Majoritatea
    deceselor din Capitală au fost ca urmare a prăbușirii totale sau parțiale a peste
    30 de clădiri – blocuri de locuințede înălțime mare sau
    medie, unele emblematice pentru arhitectura orașului. S-au
    prăbuşit, de asemenea, un hotel, un corp al Facultății de Chimie ori Centrul de
    Calcul al Ministerului Transporturilor. Centrala
    termo-electrică București Vest a fost la un pas de explozie, ca urmare a prăbușirii
    unui plafon și izbucnirii unui incendiu.Multe alte
    clădiri din București au fost avariate sever sau moderat.


    Or, având cutremurele
    devastatoare de la început de februarie din Turcia și Siria în ochi şi minte,
    dar evocându-l și pe cel din țară din 1977, românii constată că lecțiile oferite
    de aceste cataclisme naturaleîn materie de
    consolidare a clădirilor cu risc seismic nu au fost învățate!

    Arhitectul Ştefan
    Dumitraşcu vorbește despre situația din Bucureşti de la ora actuală: În perioada în care am fost arhitectul-şef al Municipalităţii, vreme de
    2 ani şi jumătate, aceste imobile au fost identificate şi mai mult de 180
    dintre ele au fost expertizate tehnic în vederea stabilirii soluţiilor de
    punere în siguranţă sau consolidare. Mai mult decât atât, acum 2 ani şi
    jumătate, prin Administraţia Municipală de Consolidări Risc Seismic, în
    subordinea Consiliului General, existau 81 de şantiere în municipiul Bucureşti
    pentru aceste lucrări. Din păcate, ca urmare a unor schimbări administrative şi
    a unei alte concepţii, astăzi sunt zero şantiere de consolidare.



    Mai ales în
    zona centrală a Capitalei, numeroase clădiri vechi, construite înainte de 1977,
    sunt foarte şubrede, pentru că au trecut deceniile peste ele fără să fie măcar
    renovate. De consolidare antiseismică nici nu se pune problema!

    De
    aceea, potrivit lui Ştefan Dumitraşcu, nu mai este timp de pierdut: Suntem, totuşi, în ceasul al unsprezecelea, dacă nu chiar al
    doisprezecelea, pentru a şti ce trebuie să facem. O operaţiune de consolidare
    nu se face peste noapte, e un şantier care durează un an, un an şi jumătate, în
    cazul unei clădiri construite în 1940, să zicem, cu 8 sau 10 etaje, pe Bulevardul
    Magheru, Calea Victoriei – artere semnificative ale Capitalei. Putem, pe de o
    parte, precum spuneam, să educăm lumea, să găsim soluţii alternative corecte
    pentru regruparea, ajutorarea şi intervenţia în cazul unui seism. Toată lumea
    consideră că un seism major în Capitală se va produce – şi sigur se va produce,
    asta nu o discutăm – undeva, aşa, într-o după-amiază frumoasă de primăvară,
    ieşim în parc şi aşteptăm să vină armata cu produsele de la rezerva de Stat, să
    ne dea câte o sticlă de apă şi o conservă de carne. Nu! Acest lucru trebuie
    organizat foarte serios şi, bineînţeles, o conducere competentă la nivelul
    Municipalităţii care să reia de urgenţă lucrările de consolidare.



    Prefectul
    Capitalei, Toni Greblă, atrage și el atenţia cănu lipsa fondurilor
    a împiedicat reabilitarea antiseismică a clădirilor, ci…: ʺ… indolenţa unor oameni din administraţie care nu pregătesc temeinic
    proiectele pentru a putea să purceadă la reabilitarea, la consolidarea
    antiseismică a clădirilor. În ultimii 15 ani, nici un municipiu nu poate să
    spună, mai ales municipiul Bucureşti, că nu a avut bani pentru reabilitarea
    clădirilor. An de an, fonduri de la Ministerul Dezvoltării, fonduri europene
    rămân neconsumate, pentru că nu suntem în stare să muncim pentru a realiza
    proiecte pentru consolidarea antiseismică şi a le transpune în practică.ʺ



    Consolidarea
    clădirilor cu risc seismic poate fi finanțată integral atât de la buget, cât și
    prin PNRR, după înscrierea într-o platformă digitală specifică. Aşteptând ca
    locuinţele să le fie consolidate, ar putea şti românii care sunt, măcar, cele
    mai sigure oraşe din țară în caz de cutremur puternic? Răspunde la întrebare Mihail
    Diaconescu, seismolog la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru
    Fizica Pământului: ʺSigur că putem şti, dar nu ştiu cât de
    sănătos ar fi. Ce să facem, să migrăm toţi în oraşele alea şi să depopulăm o
    parte din ţară? Problema este să se construiască şi să se consolideze ceea ce a
    fost afectat de-a lungul timpului. În momentul în care ne apucăm să construim
    ceva – nu noi ca persoane fizice, ci ca Stat, ca firme – să respectăm codul de construcţii. Dacă este
    respectat acest cod de construcţii, nu mai există pericolul de a se prăbuşi
    casa peste noi.ʺ



    Cum ar arăta,
    deci, la ora actuală, Bucureștiul în caz de seism major? Posibil, mult mai rău
    decât acum 46 de ani. Conform datelor Ministerului Dezvoltării, în România sunt
    2.687 de clădiri încadrate în diferite clase de risc seismic. Majoritatea sunt
    în Bucureşti, din care câteva sute în clasele I și II de pericol. O analiză a
    Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă arată, însă, că
    situația este mult mai gravă – în cazul unui cutremur similar celui din 1977,
    23 de mii de clădiri din Capitală ar putea suferi avarii semnificative. Dintre
    acestea, 1.000 s-ar putea prăbuşi parţial sau total.


  • Jurnal românesc – 13.02.2023

    Jurnal românesc – 13.02.2023

    Ambasada
    României în Siria transmite că, în prezent, în această ţară nu există români
    printre victimele cutremurelor de 7,8 şi respectiv 7,5 grade pe scara Richter
    care au făcut zeci de mii de morţi şi de răniţi în sudul Turciei şi în nordul
    Siriei.     Ambasadorul României la Damasc, Dan Sandovic, a declarat că misiunea
    diplomatică nu a primit solicitări de sprijin din partea vreunor cetăţeni
    aflaţi în dificultate ca urmare a seismelor produse la 6 februarie. Diplomatul
    a amintit că Ambasada României în Siria reprezintă şi interesele consulare ale
    altor state, precum Australia, Canada, Franţa, Portugalia şi Republica Moldova.
    Sandovici a arătat că circa 2.000 de cetăţeni români trăiesc în zonele
    controlate de guvernul de la Damasc, dintre care aproximativ 850 sunt
    înregistraţi la ambasadă. De la începutul crizei umanitare din Siria, în 2011,
    peste 800 de cetăţeni români şi membri ai familiilor acestora au fost evacuaţi
    din această ţară. În prezent, Ministerul de Externe de la Bucureşti face
    demersuri pentru identificarea modalităţilor optime de transport al ajutorului
    umanitar în Siria şi de dirijare a acestuia către regiunile afectate de
    cutremure. Dan Sandovici a mai spus că cel mai recent sprijin, în valoare de
    800.000 de euro, a fost realizat prin mecanisme internaţionale de tip ONU şi
    Crucea Roşie.




    O judecătorie
    din Germania a dispus revocarea măsurii plasării în custodie şi pentru ultimul
    copil al familiei Furdui, transmite Ambasada României la Berlin    . Astfel, toţi
    cei 7 minori români, care în aprilie 2021 au fost preluaţi forţat de
    autorităţile din districtul Heide, în Saxonia Inferioară, au revenit în
    familie. Ministerul de Externe de la Bucureşti arată că reprezentanţa
    diplomatică are în atenţie acest caz din 29 aprilie 2021, când s-a autosesizat,
    ca urmare a informaţiilor apărute în mass-media referitoare la situaţia
    minorilor români. Ambasada i-a oferit familiei sprijin consular şi le-a
    eliberat minorilor acte de stare civilă şi documente de călătorie româneşti.
    MAE român precizează că, pentru a veni în sprijinul familiei, au fost efectuate
    multiple demersuri, pe mai multe paliere, atât la nivel guvernamental, prin
    Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, cât şi
    la nivel parlamentar. De asemenea, MAE a pus la dispoziţia autorităţilor locale
    din Germania anchetele sociale efectuate în scopul sprijinirii repatrierii
    minorilor şi reintegrării acestora în familia extinsă din România. În prezent,
    6 din cei 7 minori ai familiei Furdui au revenit acasă, iar fratele cel mare se
    află în România în familia extinsă. În aprilie 2021, Petru şi Camelia Furdui au
    fost suspectaţi de rele tratamente aplicate minorilor, iar toţi copiii acestora
    au fost îndepărtaţi forţat din familie.




    Institutul
    Cultural Român de la Londra inaugurează, pe 14 februarie, noul ciclu
    Români inspirați – Inspirații românești în Albion, dedicat
    personalităților românești afirmate și recunoscute în Marea Britanie în domenii
    de mare importanță    . Periodic, o astfel de personalitate va fi invitată în
    cadrul unei întâlniri cu publicul, la sediul ICR Londra. Primul invitat va fi
    profesorul universitar doctor Marius Turda, care va susţine o prelegere pe tema
    eugeniei, controversata pseudo-ştiinţă care susține îmbunătățirea geneticii
    umane prin diferite mijloace de intervenție. Originar din Maramures, Marius
    Turda locuieşte în Marea Britanie de peste 20 de ani. Este profesor și director
    al Centrului de Medicină Umană, din cadrul Universităţii Oxford Brookes. A mai
    predat la University College London și la Universitatea din Oxford. Este director fondator al Institutului
    Cantemir de la Universitatea din Oxford și fondator al Grupului de lucru pentru
    istoria rasei și eugenicii. În 2020, a înființat primul Centru de Istorie a
    Eugeniei și Rasismului din România la Institutul de Istorie George
    Bariţiu din Cluj. Este autorul, coautorul și editorul a peste 25 de
    volume despre istoria eugeniei, a rasei și rasismului în Europa Centrală, de
    Est și nu numai. Între 2018 și 2022, a curatoriat patru expoziții despre
    eugenie, antropologie rasială și biopolitică. Cel mai recent proiect al său de
    implicare publică este Confront Eugenics.




    Expoziția de
    pictură Culorile Italiei, a artistului George Păunescu, este
    deschisă la Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.
    Sunt expuse peste 20 de lucrări create recent de artist în baza călătoriilor
    sale de documentare în Italia pe parcursul celor peste 25 de ani de carieră.
    George Păunescu a studiat pictura monumentală la Universitatea Națională de
    Artă din București. Este membru al Filialei Pictură a Uniunii Artiștilor
    Plastici din România și al Asociaţiei Internaţionale de Arte Plastice. Este
    conferenţiar universitar titular la Secţia Artă Sacră a Facultăţii de Teologie
    Ortodoxă din cadrul Universităţii Bucureşti. Între 2000 şi 2001 s-a specializat
    în pictură murală antică la Institutul Pontifical de Arheologie Creștină din
    Roma. Lucrările sale se găsesc în colecţii publice și private, inclusiv în
    muzee din Italia şi România. Expoziţia Culorile Italiei poate fi
    vizitată până pe 23 februarie.



  • Ajutoare româneşti pentru Turcia şi Siria

    Ajutoare româneşti pentru Turcia şi Siria

    După cutremurul devastator din Turcia, România s-a alăturat prompt echipelor internaţionale trimise acolo pentru a-i ajuta pe salvatorii locali. Bucureştiul a trimis două echipaje de căutare şi salvare în zonele puternic afectate din sudul Turciei. În prezent, sunt aproape 120 de salvatori români pe teren, însoţiţi de şapte câini special antrenaţi. Al doilea echipaj a fost trimis miercuri seară, însoţit şi de maşini pentru intervenţie. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a oferit detalii:



    Prima echipă, noi am trimis-o fără maşini; a fost mult mai uşor cu echipamentele în paleţi, cum era pregătită echipa, şi acolo autorităţile turce au asigurat maşinile de transport şi tot. Pentru a doua echipă, însă, având în vedere că există o presiune foarte mare asupra colegilor din Turcia şi există multe echipe care sosesc, am preferat să fim şi noi mobili şi, pentru asta, am trimis maşini la faţa locului, ca să poată echipele noastre să se deplaseze. Vor rămâne acolo oricât este nevoie. Dacă este nevoie să facem schimb de personal sau să trimitem suport logistic mai departe, acest lucru va avea loc rapid, cu sprijinul colegilor de la Forţele Aeriene, în speranţa că vom putea să salvăm cât mai multe persoane şi, bineînţeles, să acordăm sprijinul necesar colegilor care sunt confruntaţi cu o situaţie fără precedent în ultima perioadă”.



    Echipele româneşti acţionează sub coordonarea Protecţiei Civile Europene, mecanism prin care aproximativ 5.000 de salvatori sunt implicaţi în intervenţii. În ce priveşte Siria, puternic afectată, la rândul ei, de seism, România a decis să trimită doar ajutoare umanitare, a precizat Raed Arafat. În ce vor consta acestea, cantităţile şi modalitatea de transport sunt detalii care urmează să fie stabilite, a mai spus oficialul de la Bucureşti. Pe de altă parte, ministerul de Externe a continuat repatriererea cetăţenilor români care au solicitat acest lucru după cutremur.



    Ambasada României la Ankara este în contact cu zeci de români care nu au solicitat repatrierea, dar au dorit să fie în legătură cu autorităţile române sau au întrebări legate de situaţia din Turcia. Nu există români printre victimele cutremurului, a declarat la postul public purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Radu Filip:



    Din fericire, în acest moment nu există cetăţeni români decedaţi în urma cutremurului. Bineînţeles, trebuie să ţinem cont şi de cotele dezastrului de acolo, dar şi de faptul că situaţia este fluidă. Există solicitări venite din partea cetăţenilor români, fie că au fost grupuri, fie cereri individuale. Aceste cereri, aceste solicitări fie au fost de asistenţă consulară, fie cereri de repatrieri. Colegii mei de la ambasadă vor discuta cu toţi care solicită asistenţă, informaţii, solicită repatrieri, urmând ca, în măsura în care este posibil, să le dea curs tuturor”.


    Din Siria nu a venit până acum nicio cerere oficială de repatriere a vreunui cetăţean român.






  • Jurnal românesc – 09.02.2023

    Jurnal românesc – 09.02.2023

    Alţi 10 cetăţeni români au fost repatriaţi, din Turcia după cutremurele de 7,8 şi respectiv 7,5 pe scara Richter, care au făcut zeci de mii de morţi şi de răniţi în sudul Turciei şi nordul Siriei. 3 români, o mamă şi doi copii, au fost preluaţi de pe Aeroportul din Adana, iar ceilalţi 7, studenţi Erasmus, de pe Aeroportul din Malatya. Până în prezent, au fost repatriaţi 31 de cetăţeni români şi doi polonezi. Ca urmare a demersurilor Ambasadei României la Ankara, alţi 5 români au revenit în ţară cu un zbor de linie, pe 8 februarie. Ministerul de Externe menţionează că misiunea diplomatică se află în legătură cu alţi 10 cetăţeni români care şi-au exprimat dorinţa de a reveni în ţară, dar care se află la distanţă mare de aeroporturile din Adana şi Malatya. Ambasada continuă eforturile de identificare de soluţii de repatriere a acestora şi menţine legătura cu alţi 36 de cetăţeni români, care au contactat misiunea diplomatică cu diverse solicitări, dar care nu au cerut sprijin pentru repatriere. Românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei ţării noastre la Ankara +90 312 447 79 45 şi +90 312 447 79 40, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispoziţie linia telefonică specială +90 532 318 17 26.



    Primele consulate itinerante deschise în 2023 vor fi cele de la Belfast, în perioada 16 – 19 februarie, şi Boston, între 23 şi 26 februarie, potrivit calendarului anual orientativ aprobat de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. Bucureştiul precizează că programările au fost făcute în urma consultărilor cu mediul asociativ românesc din străinătate şi ca urmare a propunerilor înaintate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare. Acestea au solicitat organizarea a 144 de consulate mobile în 25 de state, număr care poate creşte pe parcursul anului, în funcţie de oportunităţile identificate. MAE transmite că, astfel, urmăreşte să răspundă într-un mod cât mai eficient nevoilor cetăţenilor români din străinătate, din comunităţi aflate la mare distanţă de sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare. Anul trecut, ministerul a organizat 151 de consulate itinerante în 26 de state, în urma cărora au fost procesate peste 33.000 de servicii consulare pentru cetăţenii români.



    Guvernul României a aprobat acordarea de burse în străinătate pentru studii universitare de masterat, doctorat, dar şi pentru stagii postdoctorale şi de cercetare, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru. Valoarea lunară a unei burse este de cel puţin 1.000 de euro pentru fiecare beneficiar. Cărbunaru a arătat că, după finalizarea stagiului, bursierii vor putea să-şi reia studiile universitare sau postuniversitare în România. El a precizat că beneficiarii sunt persoane provenite din sistemul naţional de învăţământ superior, din Academia Română şi din institute de cercetare subordonate. Programul de burse de studii în străinătate a fost reluat după o pauză de 12 ani la iniţiativa Ministerului Educaţiei.



    Patru pelicule româneşti de arhivă sunt prezentate, până pe 27 februarie, în cadrul unui eveniment care se desfăşoară în orașul Las Palmas de Gran Canaria din Insulele Canare. Este vorba despre animaţia “Scurtă istorie” de Ion Popescu-Gopo şi de filmele “La moara cu noroc” de Victor Iliu, “Răscoala” de Mircea Mureșan şi “Reconstituirea” de Lucian Pintilie. Potrivit ICR Madrid, filmele sunt proiectate în limba româna, cu subtitrări în spaniolă. Acestea sunt prezentate de Asociación de Cine Vértigo, o entitate culturală din Insulele Canare, cu o activitate de peste 20 de ani, care militează pentru afirmarea cinematografiei ca artă. Evenimentul este organizat în colaborare cu ICR Madrid şi Dacin Sara.



    Artistul fotograf român Oliver Merce participă la expoziția “Balcanii”, organizată de asociația pariziană Contempl’Art la Bagnolet, în Franța. Acesta este unul din cei 12 fotografi aleşi de juriu din cei peste 50 care s-au prezentat la selecţie. Oliver Merce este absolvent al secției Silvicultură și Inginerie Forestieră a Universităţii de Științele Vieții din Timişoara. Fotografiile sale au câștigat premii naționale și internaționale la concursuri de documentare și fotografie de stradă, la numeroase expoziții individuale și de grup. Este autorul cărții “Anatomia decăderii” și coautor al cărții “Cinci ani de fotografie de stradă”. Expoziţia din Bagnolet poate fi vizitată până pe 26 februarie, iar participarea românească se înscrie în strategia ICR Paris de promovare a proiectului “Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii” și de marcare a 30 de ani de la aderarea României la Organizația Internațională a Francofoniei.






  • Consolidarea antiseismică în România

    Consolidarea antiseismică în România

    Aşa cum se întâmplă de fiecare dată în astfel de situaţii, tragedia turco-siriană, provocată de un cutremur devastator, readuce în memorie momentele dramatice pe care le-a trăit România, în special Bucureştiul şi teritoriul ei extracarpatic, dupa seismul din 4 martie 1977. Urmează, imediat, întrebările legate de riscul ca un cutremur de magnitudine peste 7 să se producă în viitorul apropiat şi de modul în care autorităţile sunt pregătite să facă faţă consecinţelor acestuia.

    Seismologul Mihail Diaconescu, de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, INPF, a explicat, la postul public de radio, că primul cutremur, cel de 7,8, s-a produs în apropierea unui punct de joncţiune între trei plăci litosferice, Placa Arabică, Placa Africană şi blocul tectonic Anatolian, şi că zona nu poate fi comparată cu zona seismică Vrancea, din sud-estul României, care generează cele mai importante mişcări seismice la noi. Dacă nu există riscul producerii unor mişcări seismice similare celor din Turcia, nu poate fi exclus, în schimb, riscul unui cutremur cu magnitudine apropiată. Totuşi, în prezent, Vrancea nu dă semne de nervozitate seismică.

    Mihail Diaconescu: Similare nu, doar ca magnitudine poate. În România, conform catalogului elaborată de INFP a existat în secolul XIX un cutremur de 7,9, care ar reprezenta maximul magnitudinii pe care Vrancea ar putea să-l producă. Dar, mă rog, ăsta fiind cutremur istoric, poate să fie uşor supraevaluat. Vrancea nu văd să manifeste vreun comportament dubios, în limitele seismicităţii de fond a zonei.

    Tragica experienţă a Turciei ne poate învăţa că toate construcţiile trebuie să respecte un cod, spune, pe de altă parte, seismologul Mihail Diaconescu.

    Conform Ministerului Dezvoltării, în România sunt circa 2700 de clădiri cu risc seismic 1 şi 2, majoritatea în Bucureşti. În ultimii 15 ani nici un municipiu nu s-a preocupat, însă, de reabilitarea seismică a clădirilor, atrage atenţia prefectul Capitalei, Toni Greblă: Este indolenţa unor oameni din administraţie care nu pregătesc temeinic proiectele pentru a putea să purceadă la reabilitarea, la consolidarea antiseismică a clădirilor. În ultimii 15 ani, niciun municipiu nu poate să spună, mai ales municipiul Bucureşti, că nu a avut bani pentru reabilitarea clădirilor. An de an, fonduri de la Ministerul Dezvoltării, fonduri europene rămân neconsumate, pentru că nu suntem în stare să muncim pentru a realiza proiecte pentru consolidarea antiseismică şi a le transpune în practică.

    Potrivit ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, există peste 200 de obiective propuse de autorităţile locale, clădiri publice şi blocuri de locuinţe, în cadrul noului program naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat. În program sunt incluse nu numai clădirile de risc seismic 1, ci şi clădirile de risc seismic 2, care sunt foarte apropiate ca nivel de risc de expunere la un eventual cutremur. În programul precedent, între 1994 şi 2021, au fost reabilitate doar 28 de clădiri. În cazul unui cutremur similar celui din 1977, 23.000 de clădiri din Bucureşti sunt în pericol de a suferi avarii semnificative, avertizează experţii.


  • Cutremur puternic în Turcia

    Cutremur puternic în Turcia

    Ministerul Afacerilor Externe informează că Ambasada României la Ankara a fost contactată pe telefonul de urgență al misiunii diplomatice de către un grup de studenți Erasmus, cetățeni români, care se aflau cazați la un hotel din localitatea Kahraman Maraş, Turcia, afectată de cutremurul produs la 6 februarie 2023. Grupul de cetățeni români, alcătuit din nouă studenți și un profesor coordonator, a solicitat asistență consulară și sprijin pentru repatriere. Ca urmare a dialogului reprezentanților ambasadei cu cetățenii români și cu autoritățile locale, s-a confirmat faptul că cetățenii români sunt în siguranță.

    O echipă consulară mobilă din cadrul Ambasadei României la Ankara se deplasează la acest moment la fața locului, cu două autovehicule, în vederea preluării cetățenilor români, urmând a fi stabilite ulterior detaliile privind transportul în România.

    Până la acest moment, nu au fost înregistrate alte solicitări de asistență consulară în legătură cu acest cutremur sau semnalari din partea autorităților turce privind cetățeni români afectați. Ambasada României la Ankara continuă dialogul cu autorităţile turce, fiind pregătită să acorde asistenţă consulară, conform competențelor legale, dacă situația o va impune.

    MAE amintește că cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la următoarele numere de telefon ale Ambasadei României la Ankara: +90.312.447.7945 și +90.312.447.7940, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al secției consulare: +90.532.318.1726.

  • Retrospectiva săptămânii 30.10 – 05.11.2022

    Retrospectiva săptămânii 30.10 – 05.11.2022

    Noul ministru al Apărării şi-a început activitatea


    Social-democratul Angel Tîlvăr a fost desemnat ministru al Apărării în România de conducerea PSD (la coguvernare), după ce portofoliul a rămas vacant săptămâna trecută, în urma demisiei lui Vasile Dîncu. Angel Tîlvăr a declarat că priorităţile mandatului său sunt legate de invazia nejustificată a Rusiei în Ucraina şi de militarii români care sunt prezenţi în diferite teatre de operaţiuni externe. Despre situaţia de securitate la graniţă, Angel Tîlvăr a discutat deja cu ministrul Forţelor Armate Franceze, Sebastien Lecornu, aflat joi la Bucureşti, în contextul în care Franţa conduce grupul de luptă al NATO în România. Ei au inaugurat, la Cincu, sediul Collective Defence Battle Group şi au vizitat facilităţile Centrului Naţional de Instruire Întrunită ‘Getica’.


    Ministrul francez a discutat, de asemenea, cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Nicolae Ciucă despre parteneriatul strategic bilateral, cu accent pe componenta de apărare şi situaţia de securitate din regiunea Mării Negre. Șeful statului a mulţumit Franţei pentru eforturile de constituire şi operaţionalizare a Grupului de Luptă NATO din România, ca parte a angajamentului aliat de întărire a posturii de apărare şi descurajare a Alianţei pe Flancul Estic. La rândul său, Sebastien Lecornu a apreciat profesionalismul militarilor români şi cooperarea foarte bună in timpul executării misiunilor şi activităţilor de instruire desfăşurate în context aliat sau bilateral. Amintim, că luna trecută, Franța a decis să trimită trupe şi echipamente performante suplimentare în România, iar o parte dintre ele au ajuns deja în ţară.



    Republica Moldova primeşte ajutor din partea României


    Cu preşedintele şi cu premierul s-a întâlnit, marţi, la Bucureşti, şi preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, pentru a cere ajutor autorităților române. Cu războiul la graniţe în pragul iernii și în contextul în care Chişinăul se bazează tot mai mult pe importul de energie electrică din România, aceasta a mulțumit pentru facilitarea furnizării de electricitate, gaze naturale, păcură şi lemne de foc pentru cetăţenii moldoveni. Autorităţile române au dat asigurări că vor continua să sprijine statul vecin în contextul crizei energiei și a gazelor naturale și să ajute Chişinăul în ceea ce priveşte gestionarea refugiaţilor ucraineni, având în vedere că Republica Moldova este statul cel mai afectat de migraţia cetăţenilor din Ucraina.


    Despre situaţia grea din punct de vedere al alimentării cu energie în statul vecin, Maia Sandu a declarat: TRACK Ştiu cât de greu e să oferi ajutor atunci când e greu şi în casa ta, dar astăzi trăim vremuri cu adevărat dramatice şi decisive şi avem nevoie unii de alţii. Din cauza războiului trecem printr-o criză energetică majoră şi riscăm să rămânem fără gaze şi electricitate în această iarnă. De la Chişinău, şi viceprim-ministrul Iurie Ţurcanu a transmis recunoştinţă României pentru sprijinul acordat ‘cu lemne, gaze naturale şi electricitate’. ‘Vă mulţumesc în mod deosebit pentru tot sprijinul pe care România ni-l acordă în aceste clipe, în aceste zile grele pentru ţară – a declarat Iurie Ţurcanu.



    Plan naţional anticancer


    Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer apreciază ziua în care Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului a fost promulgat drept una istorică pentru România şi o şansă în plus la viaţă pentru pacienţii cu cancer. Şeful statului, cel căruia îi aparține inițiativa, a subliniat, miercuri, la ceremonia pentru promulgarea Legii privind aprobarea Planului, că trebuie identificate soluţiile pentru a permite accesul larg al populaţiei la opţiuni terapeutice adecvate. Klaus Iohannis: TRACK “Starea de sănătate a unei naţiuni este un vector indiscutabil pentru progres şi, din această perspectivă, se impune ca politicile publice în acest domeniu să fie bine fundamentate.


    Planul prevede dreptul garantat al cetăţenilor României la servicii de natură medicală, socială şi de susţinere psihologică. Aplicarea sa ar urma să ducă la reducerea mortalităţii prin cancer cu 15%, prin introducerea de programe de diagnosticare precoce la nivel naţional, decontarea testărilor genetice şi dotarea centrelor de tratament. Coordonatorul ştiinţific al Planului, profesor doctor Patriciu Achimaş-Cadariu, a punctat aspectele care trebuie avute în vedere în tratarea pacienţilor oncologici: TRACK “Contează să avem o comisie multidisciplinară în care să fie un genetician medical şi un psiholog clinician specializat pe oncologie. Şi mai departe, sigur, contează şi chirurgia, contează şi tratamentul sistemic, şi accesul la radioterapie şi contează şi timpul până când avem acces la paleaţie. Tot în această săptămână, guvernul de la Bucureşti a decis că de luna viitoare medicamente noi pentru tratarea pacienţilor cu afecţiuni oncologice vor intra pe lista moleculelor gratuite şi compensate.



    Cutremur în România


    Un cutremur cu magnitudinea 5,4 pe scara Richter s-a produs joi dimineață, în județul Buzău (sud-estul României), în zona seismică Vrancea. Seismul – cel mai puternic din ultimii doi ani și jumătate – s-a simțit puternic și în București. Autorităţile au anunţat că nimeni nu a fost rănit în urma cutremurului, nu au fost apeluri la 112 şi nici nu s-au raportat pagube materiale.


    Purtătorul de cuvânt al IGSU, Adrian Marin, a făcut câteva precizări: “Informaţii despre măsurile şi modul de comportare înainte, în timpul şi după producerea unui seism pot fi regăsite pe platforma naţională de pregătire ‘fiipregătit.ro’, pe aplicaţia de mobil DSU sau pe site-ul campaniei ‘nutremurlacutremur.ro’. Totodată, important de precizat este şi faptul că, în cazul seismelor, sistemul RO-ALERT nu va difuza notificări anterior declanşării acestora. Un cutremur mai mare, cu magnitudinea 5,8 pe Richter, a avut loc în octombrie 2018, în judeţul Buzău.





  • MAE face precizări privind situația generată de seismul din Marea Egee

    MAE face precizări privind situația generată de seismul din Marea Egee

    În contextul situației generate de seismul produs în cursul zilei de 30 octombrie 2020 în Marea Egee, Ambasada României la Ankara, Consulatul General al României la Izmir și Ambasada României la Atena au întreprins, în regim de urgență, demersuri pe lângă autoritățile locale pentru a obține informații cu privire la existența unor cetățeni români printre persoanele afectate.

    Până la acest moment, autoritățile turce, respectiv autoritățile elene nu au notificat misiunile diplomatice sau consulare ale României în cele două state cu privire la existența unor cetățeni români printre persoanele afectate, iar la nivelul misiunilor României nu au fost primite solicitări de asistență consulară.

    MAE precizează că cetățenii români care se află pe teritoriul Republicii Turcia pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Ankara: +90 312 4477940, al Consulatului General al României la Izmir: +90 232 4650579 și ale Consulatului General al României la Istanbul: +90 212 3583541, +90 212 3580516, +90 212 3583537, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de urgență sau la numerele de telefon de urgență ale acestora: Ambasada României la Ankara: +90 532 3181726, Consulatul General al României la Izmir: +90 530 4150077 și Consulatul General al României la Istanbul: +90 533 5420695.

    Cetățenii români care se află pe teritoriul Republicii Elene pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Atena: +30 210 6728879, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de urgență sau la numărul de telefon de urgență al ambasadei: +30 6978996222.

    Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în Republica Turcia și în Republica Elenă sunt în dialog cu autoritățile locale din cele două state, fiind pregătite să acorde asistență consulară, conform competențelor legale și cu stricta respectare a măsurilor adoptate de către autoritățile locale în contextul pandemiei de COVID-19.