Tag: CV

  • Cum vă poate ajuta UE să găsiți un loc de muncă în Europa

    Cum vă poate ajuta UE să găsiți un loc de muncă în Europa

    Printre beneficiile apartenenței României la Uniunea Europeană se află aplicarea la un loc de muncă în orice țară din Uniune.

    Este bine să știți că normele europene vă protejează drepturile de securitate socială în orice țară din spațiul Uniunii Europene unde alegeți să lucrați.

    Aceste drepturi se referă la tratament egal cu cetățenii țării respective în ceea ce privește accesul la locuri de muncă, condițiile de muncă și toate celelalte avantaje sociale și fiscale.

    De asemenea, legislația UE vă protejează la locul de muncă, făcând ca discriminarea pe motive de gen, etnie, convingeri religioase sau handicap să fie ilegală.
    Practic, Uniunea Europeană vă poate ajuta să vă lansați pe piața muncii, creând CV-ul perfect.

    Pe platforma online gratuită Europass, puteți redacta CV-uri și scrisori de intenție personalizate, care vă permit să comunicați angajatorilor din întreaga Europă calificările și competențele dumneavoastră într-una dintre cele 31 de limbi.

    Următorul pas este să vă introduceți CV-ul în baza de date europeană a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, EURES, pentru a avea acces la piața forței de muncă atât în țara de origine, cât și în restul Uniunii Europene.

    EURES ajută persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și angajatorii din Europa și oferă informații privind condițiile de viață și de muncă din țara aleasă, precum și formarea lingvistică, cursuri de integrare și alte tipuri de sprijin post-recrutare.

    Dacă sunteți lucrător profesionist – medic, avocat, profesor, asistent medical sau farmacist – este important să verificați dacă trebuie să obțineți mai întâi recunoașterea calificărilor dumneavoastră profesionale în țara din UE în care intenționați să vă mutați.

    Consultați baza de date a Uniunii privind calificările profesionale, care vă va ajuta să găsiți autoritatea națională potrivită, care să vă ghideze în îndeplinirea formalităților administrative necesare pentru recunoașterea calificărilor dumneavoastră.

    Încă un lucru important: potrivit normelor europene, veți plăti contribuții doar într-o singură țară și aveți aceleași drepturi și obligații ca și resortisanții țării în care beneficiați de asigurare.

  • Cum a arătat piața muncii anul trecut și la ce să ne așteptăm anul acesta

    Cum a arătat piața muncii anul trecut și la ce să ne așteptăm anul acesta

    Pentru piața muncii, anul 2022 a fost foarte bun, spun specialiștii din
    recrutare, referindu-se la oportunitățile de joburi. Practic, numai cine nu a
    vrut nu a muncit. Asta s-a întâmplat în ciuda crizei energetice și a unor
    perturbări cauzate de războiul din Ucraina.


    La sfârșitul lunii martie, de exemplu, Agenția Națională pentru Ocuparea
    Forței de Muncă înregistra 230,3 mii de șomeri, rata şomajului fiind atunci de
    2,64%. Era puțin, dacă ne raportăm la faptul că ofertele de muncă au crescut,
    practic, de la lună la lună. Între timp, rata şomajuluia crescut uşor, fiind de
    2,96% în octombrie 2022. Pe platforma de recrutare ejobs, de exemplu, au fost
    postate cele mai multe joburi din ultimii douăzeci de ani. Ana Călugăru, Head
    of Communications pe ejobs, detaliază:


    «2022 a fost cel mai bun an de până acum pentru piața muncii și când
    spunem cel mai bun ne referim în primul rând la numărul de oportunități care au
    apărut pe piață pentru candidați. A fost anul cu cel mai mare număr de joburi
    din ultimii 20 de ani încoace, respectiv au fost postate aproximativ 420.000 de
    joburi pe ejobs.ro de la începutul anului și până acum. Domeniile cu cele mai
    multe poziții deschise sunt retailul, servicii, industrie alimentară, turism,
    call-center, BPO (Business Process Outsourcing – servicii externalizate) și
    transport logistică. În ceea ce privește aplicările, cei mai mulți candidați
    și-au depus CV-urile pentru joburile din retail, call-center, BPO, IT, telecom,
    servicii și banking. Peste 10 milioane de aplicări au fost înregistrate pe
    parcursul acestui an. Competențele cele mai căutate de angajatori au fost, cu o
    creștere destul de mare pentru acest an, cele digitale, însă nu vorbim despre
    un segment de competențe exclusiviste. Au fost căutați în 2022 candidați din
    absolut toate domeniile profesionale, pe toate nivelurile de experiență și
    pentru toate domeniile».



    Fără îndoială,
    a fost anul candidaților. Aceștia au umblat la
    acordul fin al pieței muncii. Oamenii au devenit mai selectivi și au știut ce
    să ceară. Criteriile de căutare a unui job au fost împărțite pe multe categorii
    – de la atmofera de lucru, până la cât de sigură e clădirea în care lucrează
    sau cât e de departe față de casă. Nu doar salariul a fost determinant. Asta a
    îngreunat sarcina recrutorilor, care nu și-au mai găsit oameni chiar atât de
    ușor. Ana Călugăru:


    «A fost un an, să spunem,
    ceva mai greu pentru recrutori, pentru că nu au fost atât de ușor de găsit
    oameni pentru pozițiile pe care le aveau deschise pentru 2021 și chiar pe anul 2020,
    dar faptul că au apărut atât de multe joburi noi în piață arată că a fost un an
    bun pentru companii, până la urmă, pentru că business-urile au mers la turație
    maximă».


    Interesant de observat cum dinamica pieței muncii se schimbă, uneori,
    radical. Am asistat, spun specialiștii în recrutare, la răsturnări de situație
    cu adevărat neașteptate. Exercițiul acesta fin de putere a înclinat balanța
    înspre candidați, dar specialiștii se așteaptă acum la altceva. Iată ce
    prognozează Ana Călugăru:


    Dacă vorbim despre dinamica angajat-angajator, da, ea s-a
    schimbat. Din păcate, vedem, în ultimii doi-trei ani, întoarceri la 180 de
    grade foarte bruște și o ciclicitate cu un timp de răsturnare destul de scurt.
    Dacă în 2019 era o piață a candidaților, în 2020 a devenit o piață a
    angajatorilor, în 2021 a reînceput să devină o piață a candidaților și în 2022
    a fost exclusiv o piață a candidaților. Semnalele economice, cumva, ne fac să
    credem că 2023 va înclina un pic balanța în favoarea companiilor. Lucrurile acestea
    nu sunt neapărat semnale foarte bune pentru piață, pentru că orice mișcare de
    acest gen creează dezechilibre care îi afectează pe unii sau pe alții.


    După pandemie, multe dintre companii și-au chemat oamenii înapoi la
    birouri. După experiența lucrului de la distanță, puțini se mai așteptau la
    asta. Cei mai fericiți au fost cei care au reușit să-și negocieze un mod de
    lucru hibrid. Ana
    Călugăru:


    În ceea ce privește joburile remote, da, 2022 a fost un an în
    care companiile și-au chemat oamenii înapoi la birouri, însă nu în măsura în
    care ne așteptam. La nivelul anului 2022, 7,3%
    din numărul total de joburi postate, respectiv 30.000, au fost joburi remote.
    Rămâne un număr în continuare mare. Vedem, totuși, că spre finalul anului a
    început să scadă numărul de joburi care pot fi făcute de acasă, semn că 2023 va
    fi un an în care vom vedea deja o reîntoarcere masivă și poate chiar
    definitivă, la birouri».



    Candidaţii au fost în 2022 mult mai
    activi în căutarea de noi oportunităţi profesionale faţă de 2021, aceştia
    aplicând, în medie, la 6 joburi pe lună, de două ori mai multe decât în 2021,
    arată datele unei alte platforme de recrutare online, BestJobs România. În
    plus, numărul total al candidaţilor a fost cu 62% mai mare în 2022 faţă de anul
    precedent. Dintre candidaţii care şi-au completat CV-ul pe această platformă, 54%
    au menţionat cel puţin o experienţă profesională anterioară. 35% dintre ei
    specificau cel puţin o limbă străină printre cunoştinţe şi 14% că au permis de
    conducere. Aproape jumătate (47%) doreau să fie
    contactaţi de recrutori cu oferte de angajare, chiar dacă nu îşi caută activ un
    loc de muncă, iar 5% erau dispuşi să se relocheze pentru noul job. 98% dintre
    candidaţi au declarat că îşi doresc să ştie salariul sau intervalul salarial
    pentru jobul la care aplică, iar cei mai mulţi dintre ei au aplicat mai ales la
    joburi cu salariu la vedere.


  • CV-uri şi responsabilitate politică

    CV-uri şi responsabilitate politică

    Ministrul român al Cercetării şi Digitalizării,
    liberarul Florin Roman, şi-a dat demisia. El a plecat din Cabinetul condus de
    Nicolae Ciucă la mai puţin de o lună de la preluarea portofoliului, după o
    investigaţie a unui ziar care pune sub semnul întrebării studiile pe care a
    susţinut că le-a urmat. Jurnaliştii susțin că Florin Roman şi-a trecut în CV o
    diplomă de licenţă pe care nu o are și a plagiat lucrarea de disertație. În plus, ar fi publicat o carte, care, însă, nu a fost de
    găsit. Fostul demnitar neagă toate acuzaţiile şi afirmă că a renunţat la
    funcţie pentru ca imaginea Guvernului să nu fie afectată. El susţine că este
    nevinovat şi că ar fi victima unui linşaj mediatic şi politic legat de afaceri
    de zeci de miliarde de euro privind implementarea unor soluţii digitale pentru Executiv.
    Unele dintre acuzaţiile jurnaliştilor au fost susţinute şi de conducerea
    Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, care a precizat
    că Florin Roman nu a obţinut o licenţă la această universitate, ci doar o
    diplomă care atestă că a făcut studii la un colegiu din Alba Iulia.

    Postul său a fost preluat interimar de
    ministrul Energiei, Virgil Popescu. Florin Roman a fost, pentru o vreme, și
    președinte al Camerei Deputaților, fiind unul dintre cei mai influenți
    liberali. El consideră că liderul USR, Dacian Cioloş, ar fi cel
    care a coordonat atacurile împotriva lui şi declară că îl va da în judecată. În replică, Dacian Cioloş, fost premier în perioada 2015-2017,
    afirmă că nu este impresionat de această ameninţare şi subliniază că demisia
    lui Roman este un act necesar. Florin Roman nu
    este o victimă. Florin Roman este un exponent al clasei politice
    româneşti care a distrus ce avea România mai bun
    , spune liderul USR.

    Mai
    mulţi politicieni români cunoscuţi au fost acuzaţi de plagiat în ultimii ani. Poate
    cea mai bună radiografie a fenomenului a făcut-o, în 2016, fostul deputat PSD
    și primar al sectorului 3 al Bucureştiului, Robert Negoiță, acuzat de plagiat
    pentru teza sa de docotarat și cercetat
    penal, la acel moment, pentru o astfel de faptă: Toată lumea o făcea, am făcut-o
    și eu. Robert Negoiță a terminat liceul la 31 de ani, în 2003, iar după un an
    de la terminarea celei de-a doua facultăţi, în 2009, era, deja, înscris la
    doctorat. Însă cel mai notoriu caz de plagiat în politica românescă
    este cel al fostului lider PSD, Victor Ponta, care a demisionat până la urmă
    din funcție, însă din cu totul alte motive. Fost premier între 2012 și
    2015, el a fost cercetat penal pentru infracțiuni privind drepturile de autor
    în privința tezei de doctorat, însă dosarul său a fost clasat de Parchetul
    General. Printre cei acuzați de plagiat, se mai numără Mihai Tudose, fost
    premier, Gabriel Oprea, fost vicepremier și ministru al Apărării, Radu Stroe,
    fost ministru de Interne, Mihai Stănișoară, fost ministru al Apărării. În 2020,
    România se afla pe locul 69 în clasamentul Transparency International
    din perspectiva Indicelui de Percepţie a Corupţiei.