Radio România Internațional

Tag: dalga 4

  • Spitalile tru dalga 4 a pandemiillei

    Spitalile tru dalga 4 a pandemiillei

    Spitalili ditu România nu suntu duri s’aproaki lăndziţlli dupu cazurli tutu ma multi și ma greali di Covid 19. Dalga 4 a pandemiillei nkisi di unu mesu ş’cama, ama tru dauli stămăñi ditu soni numirlu di cazuri nregistrati cafi dzuuă criscu lăhtărosu.



    Tru spitali, numirlu di internări easti tutu ma mare și năpoi ahurheaşti alumta ti unu loc la Tearapie Intensivă. Yeaţărlli spun că giumitate ditu persoanele internate tora tru spital di itia a infecției cu SARS-CoV-2 sunt persoane multu ma tiniri andicra di cum eara tru dăldzăli di ,ma ninti, cari yin la spital multu ma amănatu, cându lăngoarea agiumsi s’hibă multu greauă. Uidisitu cu ţi spunu yeaţărlli tru spital sunt ocupate prota secțiile di terapie intensivă, a deapoa locurli pi secțiile normale, ună situație ţi nu s’ari faptă până tora. Tru aestă oară, România ari pțănu pisti 1300 di apaturi di terapie intensivă ah4rdziti ti pacienţilor COVID-19, aproapea acutotalui acăţati.



    Tra s’ţănă keptu a dalgăllei di lăndziţ, spitalile s’reorganizeadză şi bagă la dispoziţia pacienţilor saloane destinate a aţiloru cari suntu cu alti lăngori. La Arad, ti exemplu, numirlu apaturlor ATI COVID va crească ufilisinda-si aţeali disponibile tru alte secţii, după cum spuni managerlu a Spitalului Judeţean, Florina Ionescu:


    “Tru situaţia ocuparillei tuti locurli ditu cadrul a compartimentului, atumţea avem posibilitatea s’lărdzimu secţia cu nica 20 di apaturi tru una ditu ărkili a Secţiillei pediatrie 1, secţie aflată tru idyea casă cu compartimentul di lăngori infecţioase. Aesti apaturi sunt dotate cu prize di oxigen, instalaţia hiinda extinsă şi verificată di pţănu kiro”.



    Pandemia di COVID 19 ari efecte lăhtăroasi şi ti persoanili cari nu fac infecţia, ama tragu di lăngori greali şi nu negu la control di frixi s’nu s’ infecteadză. Situația easti greauă. Suti di căsăbadz năstrecu incidenţa di trei cazuri di COVID la ñillea di bănători, cumulati la 14 di dzăli, iara ndauă dzăţ, ntră cari Capitala și căsăbadz di aproapea, au incidenţa di pisti 6. Uidisitu cu statistiţli ufiţiali, România easti pi primili locuri tru Europa em la infectări emu la morţă.



    Premierul Florin Cîţu da asiguripseri că sistemul di sănătate va s’ţănă keptu dinintea a dalgăllei 4 a pandemiillei, menţionânda că autorităţli au un plan tra s’alăxească ma multe spitali, maxusu Bucureşti, tru spitali Covid.


    “Sunt soluţii pi cari va li ufilisimu, ama tru idyiulu kiro easti limbidu că lipseaşti s’avem soluţii şi pi lungu kiro şi aesta nsimneadză investiţii”, diclara, recent, ‘Florin Cîţu.



    Tru andamusea di lucru di ñiercuri, Guvernul di București apufusi că Ministerlu a Sănătatillei va s’aibă 386 di miliuñi di lei (circa 77 milioane di euro) tra s’ancup4ră yitriili ţi suntu ananghi ti yitripsearea-a pacienţălor cu COVID-19. Alti 70 di miliuñi di lei (circa 14 milioane di euro) va s’hibă dati a Ministerlui tra ună ma cu hăiri condiţiili di la tearapie intensivă.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Creaşti zorea ţi s’bagă pi spitali

    Creaşti zorea ţi s’bagă pi spitali

    Creaşti, diznău, zorea ţi s’bagă pi spitalili ditu România, maxusu pi secțiile di terapie intensivă distinati ti pacienţălli cu Covid-19, iu naima pţănu cama di ună ñille di locuri disponibili suntu aproapea acutotalui acăţati. Autoritățli facu timbihi că suntu tut ma multi persoani infectati cu coronavirusu cari au ananghi di spitalizari. Numirlu aluştoru creaşti, cathi dzuuă, cu ndauă suti, iara spitalili agiungu s’hibă paracălbălăki. Situaţia easti ndilicată şi di alăncearea a născăntoru fucurini di coronavirus tru spitali i secţii non-COVID, cum easti, cazlu tru ma multi zoni a văsiliillei. Him tu mplină dalgă patru a pandemiillei, iara România nregistreadză ñilli di cazuri di infectari tru cathi dzuua, nai ma multi București. Ma multu, luni eara cama di 200 di localităț tru tută văsilia iu incidența a cazurlor di COVID-19 ditu aesti ditu soni 14 di dzăli năstriţea 3 cazuri la ñillea di bănători. Uidisitu cu datili oficiale, aproapea 16 di persoane ditu ună sută testati au rezultatu podzitivu. Yeaţărlli suntu găilipsiţ di evoluţia a pandemiillei şi di turlia tru cari va s’ţănă cheptu sistemlu sanitaru multu stuhinatu şi tru dăldzăli di ma ninti. Directorlu medicalu a Institutului Matei Balş ditu Capitală sumlinie, la Radio România, că giumitate ditu români nu au niţi ună turlie di protecţie dinintea a SARS-CoV-2, nu suntu vaccinaţ şi niţi nu tricură pritu lăngoari.



    Adrian Marinescu exighiseaşti cari easti situația, tora, tru spitali: “Tru gheneralu, tru prima parti a dzuuălei, locurli pi cari aprăftăsimu s’li eliberăm pritu pacienţălli cari s’externeadză suntu ună ş’ună acăţati di alţă pacienţă cari aşteaptă dupu evaluarea faptă tru Camera di gardă şi suntu, tutunăoară, internaţ. Aestu lucru s’faţi cata di ună stămănă. Nă minduimu ţi va s’facă tru stămâñili ţi va s’yină. Easti limbidu că tuti spitalili va s’lipsească s’agiută cu apaturi, şi nu spunu maş ti ateali di la ATI, apaturli, nghenearalu, ti pacienţii cu COVID”. Yeaturlu și spusi găilipsearea că sezonlu araţi va s’bagă problemi tru atea ţi mutreaşti arăspândearea a variantăllei Delta, ma contagioasă, cari zñiipseaşti şi a cilimeañiloru.



    Spicialiştilli scot tru migdani ună turlie constantu importanţa ti tiñisearea meatrili di protecţie sanitară şi ti vaccinari. După unu kiro lungu tru cari ritmolu di administrari a vaccinurloru fu multu scădzut, tru dzălili ditu soni s’nregistrează ună lişoară creaştire. Datili a autorităţilor spunu că evoluţia a campaniillei di vaccinare s’faţi tu hăvaia a unui ritmu multu ma alertu di creaştiri a numirlui di noi infectări cu coronavirus, cari luni fu cu 80% ma mari andicra di aoa şi ună stămână. Cifrele ofiţiale spunu, tutunăoară, că aproapea tuti decesili nregistrate di itia a infectarillei s-feaţi la persoani nivaccinate i cu schemă incompletă di vaccinare. Ditu ahurhita-a campaniillei di imunizari tru România, tru 27 di andreu 2020, aproapea 5,3 miliuñi di persoani s-vaccinară cu schema completă, multu sumu scupolu pripusu di autorităț ti meslu yismăciuni, cari eara di cama di dzaţi miliuñi di persoani.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala