Tag: Dan Bulucea

  • Pe Dunăre cu Google Street View

    Pe Dunăre cu Google Street View

    Şase ţări, trei capitale, cetăţi, defilee şi mii de peisaje impresionante. Aceasta este invitaţia Google, la o călătorie pe Dunăre de la Bratislava la Cernavodă, lansată prin publicarea pe Google Maps a imaginilor Street View de pe cel mai repezentativ curs de apă al Europei. Google a navigat şi fotografiat Dunarea în vara anului 2014, preluând imagini din Slovacia, Croaţia, Serbia, Ungaria, Bulgaria şi România, iar apoi le-a publicat în Street View. Pot fi explorate astfel două treimi din cursul Dunării.

    L-am invitat alături de noi pe Dan Bulucea, country manager Google, să ne vorbească despre acestă lansare: A fost un moment important pentru noi. Este prima lansare de Street view, care cuprinde şase ţări: e vorba de o croazieră, adevărat, virtuală, dar nu mai puţin importantă, pe Dunăre, pornind de la graniţa Austriei cu Slovacia, trecând prin ţări cum sunt Croaţia, Ungaria, Serbia, România şi Bulgaria, ajungând până la Cernavodă. Orice utilizator de internet la acest moment, poate să vadă capitala Ungariei, poate să vadă capitala Serbiei, Cazanele mari sau podul de la Cernavodă. În primul rând putem să observăm din comoditatea scaunului şi din faţa calculatorului, cam cum arată acele zone, putem să ne formăm o primă impresie; personal nu cred niciodată că va înlătura emoţia prezenţei fizice în acele locuri, dar ne ajută să ne dăm seama cum arată respectiva vecinătate, în aceeaşi măsură putem să observăm mai în detaliu anumite lucruri, putem să găsim o nouă perspectivă a ceea ce înseamnă o croazieră pe Dunăre, putem să ne formăm propria părere cu privire la zonele care merită vizitate în primul rând şi, de ce nu, să ne inspire pentru viitoare excursii şi vacanţe.

    Performanţa este deosebită prin faptul că face atât de accesibilă o astfel de croazieră. De fapt, Steet View permite, în general, observarea unui loc sau a altuia din câteva sute de ţări din lume, ne-a mai spus interlocutorul nostru, după care ne-a povestit cum sunt realizate aceste filmări.

    Dan Bulucea: Este vorba de o înregistrare cu o cameră specială; pe o platformă sunt de fapt 15 camere, care realizează o imagine panoramică, la 360 de grade şi ne crează această percepţie că putem să urmărim de jur împrejur, oriunde ne-am afla. Street view tracker, pentru că aceasta este platforma cu care a fost realizat şi periplul pe Dunăre, poate fi pus şi într-un rucsac, în spatele cuiva, în aşa fel încât să intre în anumite locuri care nu sunt accesibile unei maşini, de exemplu. Ne străduim în mod constant să actualizăm toate imaginile. Pentru această lansare a Dunării, în mod particular, imaginile au fost înregistrate anul trecut, şi încercăm în mod constant să le actualizăm. Din anumite motive, precum vreme nefavorabilă, unele înregistrări nu sunt corespunzătoare şi atunci nu pot fi publicate. Dar combinat cu o hartă cu o acurateţe deosebită, combinat cu informaţii de spre trafic, de exemplu, Street view completează experienţa noastră virtuală, în sensul că, pe vremuri dacă ne era suficientă o hartă tipărită, acum avem mult mai multe pretenţii: am vrea să ştim unde ne aflăm, s-ar putea să vrem să ştim unde sunt prietenii noştri, şi împreună să găsim cel mai potrivit local în care să ne întâlnim şi să bem o cafea împreună.


    Dacă ne-am obişnuit deja să alegem ruta de urmat printr-un oraş pentru a ajunge în timpul cel mai scurt într-un anume loc, ţinând cont şi de trafic sau de alţi factori posibili perturbatori ca lucrări de amenajare a drumurilor, utilizarea Street view pentru parcursul Dunării nu se referă cu siguranţă la viteza de deplasare sau la cursa pe care o vom lua, ci mai degrabă la frumuseţea peisajelor de care ne putem bucura. Există o selecţie de locuri şi momente spectaculoase de pe Dunăre surprinse de camerele Google, precum statuia lui Decebal de la Cazanele Mici sau un răsărit de soare sub podul de la Cernavodă.

    Dan Bulucea: Eu m-am născut în zona aceea de sud-vest a României şi sunt nişte locuri atât de frumoase. Firesc, atunci când am luat imaginile, primul lucru pe care l-am făcut, m-am dus acolo, să încerc să revăd Orşova, Cazanele, nişte locuri care mie personal îmi trezesc o emoţie deosebită. Pe acest parcurs sunt trei capitale importante: Bratislava, Budapesta, Belgrad, care, cred eu, merită să fie privite şi de pe un vas aflat pe fluviu. Aş adăuga Porţile de Fier, podurile: Giurgiu-Ruse, Cernavodă, şi cred că inclusiv şansa de a vedea un răsărit de soare de pe un vas în croazieră pe Dunăre are farmecul ei.


    Şi pentru că anul acesta s-au aniversat zece ani de Google Maps, Dan Bulucea ne-a vorbit despre relaţia strânsă pe care Google o are cu utilizatorii din România: Pe vremuri ne orientam după o simplă hartă tipărită, care odată ce era publicată era deja depăşită. Acum, prin intermediul unor hărţi digitale, avem pretenţii ca ele să fie complete, să fie cât mai corecte, să fie interactive, să fie personalizate, vrem să ştim unde sunt parcuri, vrem să ştim unde sunt anumite cafenele sau diverse servicii pe care vrem să le găsim. Harta ar trebui să se adapteze nevoilor noastre. Şi asta cumva este realizat. Google Maps în cei 10 ani a ajuns să fie un produs care este utilizat de peste un miliard de oameni, în fiecare lună, în toată lumea. Sunt peste 200 de ţări, care au harta pe Google Maps, dincolo de această acurateţe, ceea ce este impresionant şi particular pentru România este modul în care utilizatorii răspund la hărţi: mare parte din ele sunt actualizate de utilizatori. În România este o comunitate foarte activă de astfel de utilizatori, care au la îndemână unelte, şi cine ştie mai bine decât ei, utilizatorii, cum stau lucrurile într-o anume vecinătate. Şi avem capacitatea în mod constant să actualizăm, pentru că lumea este într-o continuă schimbare, dacă vrem o hartă completă şi corectă, ea trebuie să fie tot în schimbare.


    Iar nouă nu ne rămâne decât să vă invităm la o croazieră pe Dunăre, întâi virtula, urmată apoi, de ce nu, de una în care să puneţi la încercare acurateţea imaginilor cu care v-a tentat Google street view.

  • Pe Dunăre cu Google Street View

    Pe Dunăre cu Google Street View

    Şase ţări, trei capitale, cetăţi, defilee şi mii de peisaje impresionante. Aceasta este invitaţia Google, la o călătorie pe Dunăre de la Bratislava la Cernavodă, lansată prin publicarea pe Google Maps a imaginilor Street View de pe cel mai repezentativ curs de apă al Europei. Google a navigat şi fotografiat Dunarea în vara anului 2014, preluând imagini din Slovacia, Croaţia, Serbia, Ungaria, Bulgaria şi România, iar apoi le-a publicat în Street View. Pot fi explorate astfel două treimi din cursul Dunării.



    L-am invitat alături de noi pe Dan Bulucea, country manager Google, să ne vorbească despre acestă lansare: “A fost un moment important pentru noi. Este prima lansare de Street view, care cuprinde şase ţări: e vorba de o croazieră, adevărat, virtuală, dar nu mai puţin importantă, pe Dunăre, pornind de la graniţa Austriei cu Slovacia, trecând prin ţări cum sunt Croaţia, Ungaria, Serbia, România şi Bulgaria, ajungând până la Cernavodă. Orice utilizator de internet la acest moment, poate să vadă capitala Ungariei, poate să vadă capitala Serbiei, Cazanele mari sau podul de la Cernavodă. În primul rând putem să observăm din comoditatea scaunului şi din faţa calculatorului, cam cum arată acele zone, putem să ne formăm o primă impresie; personal nu cred niciodată că va înlătura emoţia prezenţei fizice în acele locuri, dar ne ajută să ne dăm seama cum arată respectiva vecinătate, în aceeaşi măsură putem să observăm mai în detaliu anumite lucruri, putem să găsim o nouă perspectivă a ceea ce înseamnă o croazieră pe Dunăre, putem să ne formăm propria părere cu privire la zonele care merită vizitate în primul rând şi, de ce nu, să ne inspire pentru viitoare excursii şi vacanţe.”



    Performanţa este deosebită prin faptul că face atât de accesibilă o astfel de croazieră. De fapt, Steet View permite, în general, observarea unui loc sau a altuia din câteva sute de ţări din lume, ne-a mai spus interlocutorul nostru, după care ne-a povestit cum sunt realizate aceste filmări.


    Dan Bulucea: “Este vorba de o înregistrare cu o cameră specială; pe o platformă sunt de fapt 15 camere, care realizează o imagine panoramică, la 360 de grade şi ne crează această percepţie că putem să urmărim de jur împrejur, oriunde ne-am afla. Street view tracker, pentru că aceasta este platforma cu care a fost realizat şi periplul pe Dunăre, poate fi pus şi într-un rucsac, în spatele cuiva, în aşa fel încât să intre în anumite locuri care nu sunt accesibile unei maşini, de exemplu. Ne străduim în mod constant să actualizăm toate imaginile. Pentru această lansare a Dunării, în mod particular, imaginile au fost înregistrate anul trecut, şi încercăm în mod constant să le actualizăm. Din anumite motive, precum vreme nefavorabilă, unele înregistrări nu sunt corespunzătoare şi atunci nu pot fi publicate. Dar combinat cu o hartă cu o acurateţe deosebită, combinat cu informaţii de spre trafic, de exemplu, Street view completează experienţa noastră virtuală, în sensul că, pe vremuri dacă ne era suficientă o hartă tipărită, acum avem mult mai multe pretenţii: am vrea să ştim unde ne aflăm, s-ar putea să vrem să ştim unde sunt prietenii noştri, şi împreună să găsim cel mai potrivit local în care să ne întâlnim şi să bem o cafea împreună.”



    Dacă ne-am obişnuit deja să alegem ruta de urmat printr-un oraş pentru a ajunge în timpul cel mai scurt într-un anume loc, ţinând cont şi de trafic sau de alţi factori posibili perturbatori ca lucrări de amenajare a drumurilor, utilizarea Street view pentru parcursul Dunării nu se referă cu siguranţă la viteza de deplasare sau la cursa pe care o vom lua, ci mai degrabă la frumuseţea peisajelor de care ne putem bucura. Există o selecţie de locuri şi momente spectaculoase de pe Dunăre surprinse de camerele Google, precum statuia lui Decebal de la Cazanele Mici sau un răsărit de soare sub podul de la Cernavodă.



    Dan Bulucea: “ Eu m-am născut în zona aceea de sud-vest a României şi sunt nişte locuri atât de frumoase. Firesc, atunci când am luat imaginile, primul lucru pe care l-am făcut, m-am dus acolo, să încerc să revăd Orşova, Cazanele, nişte locuri care mie personal îmi trezesc o emoţie deosebită. Pe acest parcurs sunt trei capitale importante: Bratislava, Budapesta, Belgrad, care, cred eu, merită să fie privite şi de pe un vas aflat pe fluviu. Aş adăuga Porţile de Fier, podurile: Giurgiu-Ruse, Cernavodă, şi cred că inclusiv şansa de a vedea un răsărit de soare de pe un vas în croazieră pe Dunăre are farmecul ei.”



    Şi pentru că anul acesta s-au aniversat zece ani de Google Maps, Dan Bulucea ne-a vorbit despre relaţia strânsă pe care Google o are cu utilizatorii din România: “Pe vremuri ne orientam după o simplă hartă tipărită, care odată ce era publicată era deja depăşită. Acum, prin intermediul unor hărţi digitale, avem pretenţii ca ele să fie complete, să fie cât mai corecte, să fie interactive, să fie personalizate, vrem să ştim unde sunt parcuri, vrem să ştim unde sunt anumite cafenele sau diverse servicii pe care vrem să le găsim. Harta ar trebui să se adapteze nevoilor noastre. Şi asta cumva este realizat. Google Maps în cei 10 ani a ajuns să fie un produs care este utilizat de peste un miliard de oameni, în fiecare lună, în toată lumea. Sunt peste 200 de ţări, care au harta pe Google Maps, dincolo de această acurateţe, ceea ce este impresionant şi particular pentru România este modul în care utilizatorii răspund la hărţi: mare parte din ele sunt actualizate de utilizatori. În România este o comunitate foarte activă de astfel de utilizatori, care au la îndemână unelte, şi cine ştie mai bine decât ei, utilizatorii, cum stau lucrurile într-o anume vecinătate. Şi avem capacitatea în mod constant să actualizăm, pentru că lumea este într-o continuă schimbare, dacă vrem o hartă completă şi corectă, ea trebuie să fie tot în schimbare.”



    Iar nouă nu ne rămâne decât să vă invităm la o croazieră pe Dunăre, întâi virtula, urmată apoi, de ce nu, de una în care să puneţi la încercare acurateţea imaginilor cu care v-a tentat Google street view.

  • Google Cultural Institute: Kulturelle Einrichtungen und Artefakte online

    Google Cultural Institute: Kulturelle Einrichtungen und Artefakte online

    Seit einigen Wochen ist Rumänien Mitglied des Google Cultural Institute, das Kunstwerke und Sehenswürdigkeiten aus aller Welt im Internet präsentiert. Im Google Cultural Institute finden die Interessenten Kunstwerke, Sehenswürdigkeiten und Welterbestätten sowie digitale Ausstellungen, die Geschichten hinter den Archiven von Kultureinrichtungen auf der ganzen Welt erzählen.



    Das
    Google Cultural Institute
    ist ein virtuelles Museum, das sich vorgenommen hat, den Internetnutzern Millionen Artefakte vor die Augen zu bringen. Google hat sich mit Hunderten von Museen, Kultureinrichtungen und Archiven zusammengeschlossen, um die Kulturschätze der Welt online zu präsentieren. Ein Team engagierter Google-Mitarbeiter entwickelt Tools, die dem Kultursektor ermöglichen, mehr von seinem vielfältigen Erbe online zu präsentieren und für alle zugänglich zu machen.



    Ende November hat sich auch Rumänien dem Google Cultural Institute angeschlossen. Das Nationale Bauernmuseum in Bukarest, der Nationale Museenkomplex Astra“ und das Nationale Brukenthal-Museum in Sibiu/Hermannstadt, der Rumänische Architektenverband, die Stiftung Pro Patrimonium“, der Verband Folklore ohne Grenzen“ präsentieren nun ihre Sammlungen online im Rahmen des Google Cultural Institute und bieten den kulturinteressierten Internetnutzern Zugang zu Meisterwerken des rumänischen Kulturerbes.



    Bei der Lancierung des Google-Projekts in Rumänien erklärte der Generaldirektor des Bukarester Bauernmuseums, Virgil Ştefan Niţulescu, warum er sich diesem Projekt angeschlossen hat:



    Als unser Museum eingeladen wurde, sich an diesem Projekt zu beteiligen, antwortete ich sofort mit ‚ja‘, fast ohne darüber nachzudenken. Und das nicht nur, weil ich Vertrauen zu Google habe und ihn als Suchmotor jeden Tag im Internet benutze, sondern auch weil ich davon überzeugt bin, dass wir alle, Einrichtungen, Behörden, Unternehmen, Gesellschaften, zur Verwirklichung eines ansonsten unerreichbaren Traumes beitragen können. Zusammen können wir ein virtuelles Museum zusammenstellen, wie ein Mosaik aus unzähligen einzelnen Steinchen. Das ist auch unser Endziel: unser Kulturerbe dem Publikum zugänglich zu machen. Gleichzeitig gewinnen wir auch neue Besucher für unsere Museen: Wer die Exponate erst im Internet kennenlernt, wird mit Sicherheit neugierig, sie auch in natura zu besichtigen. Als die ersten virtuellen Museen im Internet erschienen waren, hatten die Museumskuratoren gewisse Befürchtungen, dass sie keine Besucher mehr in den Museen haben werden. Die Menschen wollen aber unmittelbare Kunsterfahrungen erleben, und echte Kunsterlebnisse hat man nur vor den konkreten Ausstellungsstücken.“




    Dan Bulucea, Country Manager bei Google Rumänien, sagte, man habe alle rumänische Einrichtungen eingeladen, sich dem Google Cultural Institute anzuschlie‎ßen. Nicht alle haben aber positiv reagiert; manche Kultureinrichtungen sind immer noch zurückhaltend. Dan Bulucea mit Erläuterungen über das Google Cultural Institute:



    Das Google Cultural Institute ist eine Online-Plattform, die das Kulturgut der Menschheit im Internet allen Nutzern leichter zugänglich macht. Im Google Cultural Institute finden die Interessenten Kunstwerke (Gemälde, Skulpturen, Zeichnungen, Fotografien), Sehenswürdigkeiten und Welterbestätten sowie digitale Ausstellungen, die Geschichten hinter den Archiven von Kultureinrichtungen auf der ganzen Welt erzählen. Das ist ein weltweites Phänomen, wir haben bereits 600 Partner aus 60 Ländern, und ab heute haben wir auch 7 rumänische Partner, die Kulturschätze aus Rumänien der ganzen Welt präsentieren. Wir freuen uns sehr über dieses Projekt, das wir als guten Anfang betrachten. Wir stellen nur die die Technik zu Verfügung. Wir besitzen nicht die notwendigen Kenntnisse, um ein Museum so zu präsentieren, wie eine solche Einrichtung es verdient, aber mit unserer Technik haben die Besucher der virtuellen Museen nicht nur die Möglichkeit der Besichtigung, sondern auch die Möglichkeit einer Interaktion mit den Exponaten. Mehr noch: Die virtuellen Museen sorgen für den Schutz der Ausstellungsstücke, die auf diese Weise keinen Risiken ausgesetzt werden.“




    Simon Rein, Programm-Manager bei Google Cultural Institute, sagte uns, wie Google Cultural Institute entstanden ist und wie es sich weiterentwickelt hat:



    Die Idee des Google Cultural Institute ist, zum Beispiel, dass wir in Bukarest Kunstwerke aus den Museen in Tokyo besichtigen können, und umgekehrt, dass die Leute in Tokyo rumänische Kunstwerke kennenlernen können. Google Cultural Institute hat sich vorgenommen, das Kulturerbe und die Kulturschätze der Welt allen Internetnutzern zugänglich zu machen. Wir entwickeln moderne technische Lösungen, damit die Kultureinrichtungen ihre wertvollen Exponate online ausstellen können. Das Google Cultural Institute hat drei Projekte, die parallel laufen. Google Art Project ist eine Zusammenarbeit mit den Museen der Welt, das Archive Projekt ist eine Partnerschaft mit Archiven und Stiftungen und das World Wonders Projekt bringt moderne und antike Welterbestätten online mit Street View, 3D-Modellierung und anderen Google-Technologien. Februar 2011 lancierten wir das Google Art Project; damals hatten wir 17 Partner. Einen Monat später schloss sich das Nelson-Mandela-Archiv an, und damit starteten wir unser Archive Project. Im November 2012 beteiligte sich auch der erste rumänische Partner an unserem Projekt: es war das rumänische öffentlich-rechtliche Fernsehen. Im Juni 2013 stellten wir unsere einzelnen Projekte in eine neue Online-Plattform für Archive und Kunst zusammen: das Google Culture Institute. Heute starten wir ein neues Projekt in Rumänien, mit 7 Museen und Archiven, die ihre wichtigsten Exponate, etwa 800 Fotos in hoher Auflösung, im Internet ausstellen. Es wurden 7 virtuelle Ausstellungen geschaffen, und wir bieten virtuelle 3-D-Rundgänge durch drei rumänische Museen.“




    Im Google Culture Institute können die Internetnutzer Exponate aus dem Brukenthal-Museum in Sibiu/Hermannstadt besichtigen, wie zum Beispiel den Mann mit blauer Mütze“ von Jan van Eyck, einmalige Volkskunstgegenstände von den Sammlungen des Bukarester Bauernmuseums, komplette Bauernhöfe vom Museum der Traditionellen Volkskultur Astra“ in Sibiu und interessante Elemente des au‎ßereuropäischen ethnographischen Raumes vom Museum für Welt-Ethnographie Franz Binder“ in Sibiu. Zu besichtigen im Google Culture Institute sind auch die au‎ßergewöhnliche Strohgeige, die im Landkreis Bihor gespielt wird, die Wassertalbahn, eine schmalspurige Waldbahn in Vişeu de Sus (Oberwischau), Kreis Maramureş, die Villa Golescu in Câmpulung, Kreis Argeş, oder die Kreationen des Architekten Ion Mincu, vor allem das Haus Mincu, der Sitz des rumänischen Architektenverbandes. Drei Kultureinrichtungen in Sibiu/Hermannstadt können direkt von der Plattform Google Culture Institute durch Street View besichtigt werden: das Brukenthal-Palais, das historische Museum Altemberger Haus“ und das Naturgeschichtsmuseum.