Tag: Dan Carbunaru

  • Certificatul verde COVID nu mai este necesar la intrarea în România

    Certificatul verde COVID nu mai este necesar la intrarea în România

    Persoanele care intră în România nu mai trebuie să prezinte la intrarea în ţară certificatul verde COVID sau rezultatul negativ al unui test pentru depistarea virusului SARS-CoV-2, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru. Potrivit acestuia, Formularul de Localizare a Pasagerului (PLF) va rămâne în vigoare până la abrogarea legislaţiei Astăzi este prima zi în care efectele stării de alertă instituită în România în urmă cu doi ani s-au încheiat. În privinţa certificatului verde şi altor condiţii de intrare în ţară care erau utilizate în contextul pandemiei de COVID-19, în urma hotărârii CNSU de ieri care ridica starea de carantină pentru persoanele care nu prezentau certificatul verde sau teste negative la intrarea în ţară, ca o consecinţă a acestei hotărâri, nicio persoană care va pătrunde pe teritoriul României fără să aibă certificat verde sau un astfel de test nu va avea nevoie de carantină. Ca atare, rămâne util ca document, pe care cetăţenii români îl pot utiliza în alte ţări care au menţinut această formulă, necesitatea certificatului verde. Rămâne, aşadar, un document util, dar nu necesar pentru a intra în România fără să intri în carantină.. Valabilitatea certificatelor verzi COVID eliberate de autorităţile române până-n prezent rămâne, conform OUG nr. 68/2021, până la 31 decembrie anul acesta, informează Agerpres

    Formularului de Localizare a Pasagerului rămâne în vigoare până la abrogarea OUG nr.129/2021. Pentru cei care intră în România va trebui să fie completat. (…) Introducerea PLF în România a apărut ca urmare a unui context european, în care tot mai multe state l-au introdus pentru a putea veni în sprijinul celor care erau afectaţi sau în risc de a fi contaminaţi de virusul SARS-CoV-2. Şi, în acest moment, din câte am fost informat, există demersuri de a renunţa şi România la un astfel de document. Până când, însă, nu se va întâmpla acest lucru, deci pe toată perioada de valabilitate a acestui act normativ, OUG 129/2021, rămâne în vigoare. Deci, facem un apel în continuare ca cetăţenii români să continue să îşi proceseze, să-şi completeze aceste formulare până când actul normativ în vigoare va fi abrogat, a mai declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului

  • Asistență financiară pentru Republica Moldova

    Asistență financiară pentru Republica Moldova

    Guvernul de la București a aprobat memorandumul în baza căruia România va putea acorda în continuare asistenţă tehnică şi financiară către Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) în mai multe domenii, pentru a-i sprijini parcursul european. Este o decizie importantă și necesară, în condițiile în care precedentul Acord de acest tip, semnat la 27 aprilie 2010, a ieşit din vigoare la 28 martie 2021, în pofida eforturilor susţinute ale României pentru îmbunătăţirea şi extinderea aplicării acestuia. Prin decizia de acum de la București, practic s-a dat undă verde pentru negocierile și semnarea unui nou acord privind implementarea programului de asistenţă în baza unui ajutor financiar în valoare de 100 de milioane de euro.

    Reînnoirea cadrului juridic pentru acordarea asistenţei nerambursabile reconfirmă angajamentul României de a sprijini modernizarea şi consolidarea rezilienţei Republicii Moldova, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe de la București. Viitorul Acord va oferi un cadru solid pentru realizarea de proiecte care să contribuie la intensificarea cooperării între București şi Chișinău şi dezvoltarea Parteneriatului strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

    Totodată, Acordul va permite intensificarea acţiunilor menite să susţină racordarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană prin intermediul României, promovarea procesului de reforme în spirit european, precum şi impulsionarea dezvoltării economice şi sociale a țării în beneficiul direct al cetăţenilor acesteia. Prin vechiul acord, România a sprijinit tehnic şi financiar proiecte precum reabilitarea şi modernizarea a 1.000 de grădiniţe, instituţii şcolare din Republica Moldova sau dezvoltarea Gazoductului Iaşi-Chişinău, proiect strategic de interconectare energetică între România şi Republica Moldova.

    În continuare, a precizat Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al executivului român, acordul va include prevederi care vizează dezvoltarea cooperării în sectorul energetic, infrastructura de transport, protecţia mediului, combaterea schimbărilor climatice, lucrări publice şi infrastructură. Dar și IMM-uri, independenţa mass-media, reforma administraţiei publice, Afaceri Interne, Sănătate, Educaţie, Cultură şi Patrimoniu, Cercetare şi Turism.


    Imediat după aprobarea sa de către Guvernul României, proiectul Acordului a fost remis autorităţilor din Republica Moldova, în vederea iniţierii negocierilor. Iar noul document va fi semnat în cadrul unei şedinţe comune a guvernelor celor două state, programată să se desfăşoare la Chişinău, pe 11 februarie.


  • Nach EU-Gipfel in Hermannstadt: Kommt mehr Europa?

    Nach EU-Gipfel in Hermannstadt: Kommt mehr Europa?

    Der Gipfel in Sibiu (Hermannstadt), ein Gipfel im EU27-Format, auf dem die Zukunft Europas gezeichnet wurde. Einheit ist das Prinzip, auf dem diese Zukunft aufgebaut wird, hei‎ßt es in der Erklärung von Sibiu. Es ist ein Dokument, das Verpflichtungen enthält, die europäische Staats- und Regierungschefs gegenüber den Bürgern der Mitgliedstaaten hinsichtlich ihres Wohlergehens und ihrer Sicherheit eingehen. Die europäischen Staats- und Regierungschefs versprechen, dass die Mitgliedsländer vereint, solidarisch und einstimmig sowie immer auf der Suche nach gemeinsamen Lösungen sein werden. Das Dokument enthält auch eine Verpflichtung, die europäische Lebensweise, Demokratie und Rechtsstaatlichkeit zu schützen. Es verweist au‎ßerdem auf eine Priorität der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft, nämlich die Entwicklungsunterschiede innerhalb der Union zu reduzieren.



    Europa, hei‎ßt es noch in der Erklärung, wird als verantwortlicher, involvierter Leader gemeinsam mit den internationalen Partnern handeln, um eine Weltordnung auf Grundlage des Völkerrechts zu bewahren. Diese sind Verpflichtungen, die Entschlossenheit für eine gemeinsame Zukunft vermitteln wollen, vor dem Hintergrund des Austritts Gro‎ßbritanniens aus der EU. Inwieweit antwortet das Angebot der europäischen Staats- und Regierungschefs auf die Forderungen der Bürger des Kontinents? Dan Cărbunaru, Direktor des Multimedia-Portals caleaeuropeana.ro, zu Gast bei Radio Rumänien:



    Es gibt viele Arten von Eurobarometer, die die Bedürfnisse der Menschen und Sicherheitsfragen, wirtschaftliche Fragen, unsere gemeinsame Vision in dieser Union messen. Diese gibt es egal in welcher Form, unabhängig von ihrer Reihenfolge, in allen Ländern. Die Frage ist, wie wir diese Lösungen liefern, wie es den europäischen Institutionen gelingt, diese Lösungen zusammen mit den Mitgliedstaaten zu artikulieren. Denn es gab Zeiten, in Krisensituationen, bei migrationsbezogenen Fragen oder wirtschaftlichen und finanziellen Problemen, als die Mitgliedstaaten Brüssel verantwortlich gemacht haben, und Brüssel sagte, es hatte nicht genug Macht. Wir müssen letzten Endes eine Entscheidung treffen, um zu sehen, wie wir diese Union besser machen können, damit sie mehr und schneller für die Bürger liefert. Manche sprechen über die Notwendigkeit eines neuen Vertrags, andere sagen, man soll den Lissabon-Vertrag weitererforschen, aber die Lösung liegt bei uns. Auch was jetzt passiert, ist nicht schlecht. Sicher wollen wir mehr, besser und schneller, aber alle EU-Mitgliedstaaten schreiben nun in wirtschaftlicher Hinsicht schwarze Zahlen. Danach sind die Wirtschafts- und Finanzkrise, die Migrationswellen nicht mehr so stark und destabilisieren den europäischen Kontinent nicht mehr, wie sie es einst von Süden nach Norden taten, und es gibt immer noch Perspektiven, dass unser Leben in der EU besser aussieht.“




    In Sibiu (Hermannstadt) fand auch eine erste Diskussion über die strategische Agenda der Europäischen Union für den Zeitraum 2019–2024 statt — eine Agenda, die vom Europäischen Rat im Juni angenommen werden soll. Dies beinhaltet wichtige Ziele. Es geht um den Schutz der Bürger und der Freiheiten, die Entwicklung der wirtschaftlichen Basis, die Mobilisierung aller relevanten Politiken auf diesem Gebiet, eine grünere, gerechtere und integrativere Zukunft sowie die Förderung der europäischen Interessen und Werte in der Welt. Es sind ziemlich allgemeine Formulierungen, wahrscheinlich aber nur, um Raum für Verhandlungen zu lassen, damit jeder Mitgliedstaat seine Interessen fördern und unterstützen kann. Unmittelbar vor dem Gipfel veröffentlichten 21 Staatsoberhäupter, darunter auch das rumänische, einen offenen Brief, der von der Vorstellung ausgeht, dass die Europäische Union vor gro‎ßen Herausforderungen steht. Wieder am Mikrophon der Journalist Dan Cărbunaru:



    Es ist eine Initiative, die eine recht komfortable Form, zahlenmä‎ßig zumindest, liefert, die Interessen der europäischen Bürger zu vertreten und, wenn man so will, ist es vielleicht ein weiterer Beweis dafür, dass diejenigen Recht haben, die glauben, dass wir eine Reform des Entscheidungssystems der Europäischen Union brauchen. Denn jetzt befinden wir uns in einer sehr seltsamen Situation, in der sich diejenigen, die mehr Europa wollen und diejenigen, die weniger Europa wollen, darüber beklagen, dass nicht genügend Entscheidungsspielraum besteht. Nun, es wird in Brüssel und in einigen europäischen Hauptstädten zum Thema diskutiert, wie Entscheidungen getroffen werden. Wir sprechen jetzt von einer Erklärung, natürlich, aber es gibt Situationen, in denen wichtige Entscheidungen getroffen werden müssen und noch unter der Herrschaft der qualifizierten Mehrheit oder sogar der Einstimmigkeit liegen, und dies hat Europa manchmal gebremst. Es ist einer der Gründe warum, während die Amerikaner nach einigen Monaten die Wirtschafts- und Finanzkrise überwunden hatten, die Europäer noch die Auswirkungen analysierten und herumtasteten, durch welche Tür sie rausgehen sollen. Die Krisen werden uns nicht verschonen. Die Migrationskrise, die gerade eine Pause eingelegt hat, könnte zurückkehren. Die Wirtschafts- und Finanzkrise, wenn man schaut, wie das Kapital in der Welt in Umlauf ist, könnte auch jederzeit zurückkehren.“




    Es gibt viele Krisen, die laut Dan Cãrbunaru in der Welt lauern, aber im Interesse unserer gemeinsamen Zukunft ist es erfreulich, eine gemeinsame Vision zu haben.

  • Un summit pentru viitorul Europei

    Un summit pentru viitorul Europei

    La capătul unui îndelung proces de reflecţie europeană, pe 9 mai – ziua în care europenii aniversează pronunţarea Declaraţiei Schumann, care a fondat construcţia comunitară — la Sibiu a avut loc primul summit informal al Uniunii Europene organizat de România. Un summit în format UE27, la care a fost creionat viitorul Europei. Unitatea este principiul pe care se va construi acest viitor, conform Declaraţiei de la Sibiu, un document ce include angajamente pe care liderii europeni le fac cetăţenilor din statele membre privind bunăstarea şi securitatea lor. Liderii europeni promit că ţările membre vor fi unite, solidare, cu o singură voce şi în căutarea întotdeauna de soluţii comune.



    Documentul mai cuprinde un angajament de protejare a modului de viaţă european, a democraţiei şi statului de drept şi menţionează o prioritate a preşedinţiei române a Consiliului UE, respectiv reducerea diferenţelor de dezvoltare din interiorul Uniunii. Europa, mai menţionează Declaraţia, va acţiona ca un lider responsabil, implicat alături de partenerii internaţionali să menţină o ordine mondială bazată pe dreptul internaţional. Angajamente care vor să transmită determinare pentru un viitor comun, pe fondul procesului de retragere a Marii Britanii din UE. În ce măsură răspunde oferta liderilor europeni cererilor pe care le fac cetăţenii continentului?



    Dan Cărbunaru, directorul portalului multimedia caleaeuropeană.ro, invitat la Radio România: Sunt tot felul de eurobarometre care măsoară nevoile oamenilor şi chestiunile legate de securitate, chestiunile legate de economie, problemele legate de viziunea noastră comună în această Uniune. Se regăsesc, sub o formă sau alta, indiferent de ordinea lor, în toate ţările membre. Întrebarea este cum livrăm aceste soluţii, cum reuşesc instituţiile europene să articuleze aceste soluţii împreună cu statele membre. Pentru că au fost situaţii în care, în situaţii de criză, în chestiuni legate de migraţie sau probleme economico-financiare, statele membre dădeau vina pe Bruxelles, iar Bruxellesul spunea că nu are suficientă putere.


    Noi trebuie să luăm la un moment dat o decizie, să vedem cum facem această Uniune mai bună, să livreze mai mult şi mai repede pentru cetăţenii săi. Unii vorbesc despre nevoia unui nou tratat, alţii spun că ar trebui explorat în continuare Tratatul Lisabona, dar soluţia este la noi. Nu este rău ce se întâmplă nici acum. Sigur că noi ne dorim mai mult, şi mai bine, şi mai repede, dar toate statele membre ale Uniunii Europene sunt acum pe plus din punct de vedere economic. După aceea, criza economico-financiară, valurile de migranţi nu mai sunt atât de puternice şi nu mai destabilizează continentul european cum o făceau odinioară de la sud la nord şi există în continuare perspective ca viaţa noastră în Uniunea Europeană să arate mai bine.”



    La Sibiu a avut loc şi o primă discuţie pe marginea agendei strategice a Uniunii Europene pentru 2019-2024 – agendă care ar urma să fie adoptată la Consiliul European, din luna iunie. Aceasta include obiective majore. Este vorba despre protejarea cetăţenilor şi libertăţilor, dezvoltarea bazei economice, prin mobilizarea tuturor politicilor relevante în domeniu, un viitor mai ecologic, mai echitabil şi mai incluziv, alături de promovarea intereselor şi valorilor europene în lume.



    Formulări destul de generale, probabil tocmai pentru a lăsa loc în negocieri ca fiecare stat membru să-şi poată promova şi susţine interesele. Chiar înaintea summitului, 21 de şefi de state, între care şi România, au publicat o scrisoare deschisă, care pleacă de la ideea că Uniunea Europeană se confruntă cu provocări profunde.



    Din nou, jurnalistul Dan Cărbunaru: Este o iniţiativă care asigură o formă destul de confortabilă, numeric cel puţin, de reprezentare a intereselor cetăţenilor europeni şi, dacă vreţi, este poate o nouă dovadă a faptului că au dreptate cei care consideră că este nevoie de o reformă a sistemului de decizie în Uniunea Europeană. Pentru că acum suntem în această situaţie extrem de ciudată, în care şi cei care vor mai multă Europă şi cei care vor mai puţină Europă se plâng că nu e suficient spaţiu de decizie.



    Ei bine, se discută la Bruxelles şi în unele capitale europene pe această temă, a modului în care să iau deciziile, noi acum vorbim de o declaraţie, evident, dar sunt situaţii în care sunt decizii importante de luat şi care încă stau sub imperiul majorităţii calificate sau chiar unanimitate în unele situaţii, şi asta uneori a ţinut Europa pe loc. E una dintre explicaţiile faptului că în timp ce americanii au ieşit în câteva luni din criza economico-financiară, europenii încă analizau efectele şi bâjbâiau prin ce uşă să iasă. Crizele nu ne vor ocoli. Criza migraţiei care acum doar a luat o pauză se poate întoarce. Criza economico-financiară, am văzut la cum circulă capitalul în lume, poate de asemenea să se întoarcă.”



    Sunt multiple crize care ne pot pândi, adaugă Dan Cărbunaru, dar de dragul viitorului nostru comun, de care să ne bucurăm în mod egal, trebuie să avem o viziune comună.

  • Priorităţile semestrului românesc la preşedinţia Consiliului UE

    Priorităţile semestrului românesc la preşedinţia Consiliului UE

    Apropierea semestrului românesc la preşedinţia
    Consiliului Uniunii Europene
    intensifică eforturile Bucureştiului, precum şi
    contactele între oficiali europeni şi români, centrate pe discuţii legate de
    priorităţile pe care şi le-a stabilit România pentru acest mandat. Pregătirile
    organizatorice şi logistice pentru evenimentele pe care România le va găzdui
    sunt în plină desfăşurare, iar calendarul acestora va fi anunţat spre sfârşitul
    lunii noiembrie, spun autorităţile de la Bucureşti.

    Evenimentele vor avea loc
    în capitală şi la Sibiu – gazdă pe 9 mai a summit-ului Uniunii
    Europene, care va avea ca obiectiv
    o discuție amplă despre viitorul comunitar și pregătirea priorităților
    strategice pentru perioada 2019-2024, în contextul provocărilor actuale cu care se confruntă blocul
    comunitar.

    Invitat la Radio România, Dan Cărbunaru, jurnalist la platforma multimedia
    caleaeuropeană.ro, a trecut în revistă priorităţile României, anunţate de
    responsabilii de la Bucureşti: Prima
    chestiune e legată de dezvoltare durabilă şi echitabilă prin
    convergenţă, coeziune, inovare, digitalizare şi conectivitate, aici fiind şi o
    conexiune de continuitate cu preşedinţia estoniană şi apoi cu cea bulgară şi
    austriacă. Apoi, o Europă sigură, ceea ce cu siguranţă e pe gustul oricăruia
    dintre cetăţenii europeni, consolidarea rolului global al Uniunii Europene -
    apreciat mai degrabă în zona de nord şi de vest a Europei, deci probabil e un compromis şi o consecinţă a
    dorinţei României de a se angaja pe scena internaţională din postura de membru
    al Uniunii Europene, pentru că e un avantaj pe care poţi să îl joci. Nu în
    ultimul rând, Europa valorilor comune
    – sună foarte generic, dar având în vedere că încălcarea valorilor de bază mai
    ales pe stat de drept şi pe justiţie, deja, va aduce sancţiuni pentru statele
    membre după următorul cadru financiar multianual, cred că nu o să fie neapărat
    doar un slogan. Deviza după care România intenţionează să conducă lucrările
    Consiliului Uniunii Europene în acele şase luni e legată de coeziune.

    Odată cu preluarea președinției rotative a
    Consiliului Uniunii Europene, România va avea de gestionat dosare cu greutate,
    precum Brexitul
    . Sau închiderea negocierilor pe cadrul financiar multianual – o
    misiune deloc uşoară pentru care este nevoie de 27 de voturi pozitive pentru un
    algoritm care să urmărească o balansare a investiţiilor în scopul creşterii
    coeziunii şi reducerii diferenţelor între vest şi est.

    Premierul Viorica
    Dăncilă: România va acorda pe durata mandatului la preşedinţia română a
    Consiliului Uniunii Europene o atenţie prioritară avansării negocierilor cu
    privire la viitorul cadru financiar multianual 2021-2027. În ceea ce priveşte
    securitatea internă a UE, obiectivul consolidării Europei siguranţei va
    reprezenta unul dintre pilonii pe care definim priorităţile României pe durata
    mandatului nostru.

    Alegerile
    europarlamentare din luna mai sunt un alt reper al mandatului românesc. Este
    vorba, în acelaşi timp, de zeci de dosare
    legislative esențiale pentru viitorul Uniunii, unele trebuind să fie
    continuate, altele finalizate. Vor avea loc sute de întâlniri, dezbateri,
    negocieri. De asemenea, în timpul mandatului României, ţările membre îşi vor
    prezenta planurile privind domeniul energiei şi schimbărilor climatice, pe baza
    cărora se va lucra şi armoniza strategia energetică europeană, de importanţă
    crucială pentru viitorul energetic al Uniunii Europene.

    Urmează o
    perioadă încărcată, a apreciat ministrul delegat pentru Afaceri Europene,
    Victor Negrescu: Toamna
    acestui an se anunţă foarte intensă din punct de vedere al colaborării cu
    partenerii europeni, foarte multe vizite, practic interesul faţă de România
    creşte şi interesul faţă de preşedinţia României la Consiliului Uniunii
    Europene creşte. Ceea ce e un lucru îmbucurător şi demonstrează că România
    poate veni cu o viziune şi cu o serie de idei.

    În esenţă, ceea ce contează este ca pe toate aceste direcţii, şi nu
    numai, România să ajute Uniunea Europeană să evolueze. România sprijină agenda
    ambițioasă a proiectului european. Viziunea noastră e profund pro-europeană.
    Soluția depinde de noi. Important e să avem această energie pozitivă, dorința
    de a ne depăși și de a identifica soluțiile. Cel mai important lucru în acest
    mandat al Executivului European e să punem bazele evoluțiilor viitoare,
    consideră oficialii de la Bucureşti. Despre
    bugetul final estimat pentru mandatul românesc, Daniel Goşea, director general al
    Unităţii pentru Pregătirea Preşedinţiei, a precizat că s-a decis alocarea unei
    sume comparabile cu cele pentru care state cu putere economică similară
    României au optat. Suma rezultată se va situa, astfel, undeva între 60 şi 80 de
    milioane de euro.