Tag: Dan Claudiu Frunzulica

  • Zehn Jahre EU-Mitgliedschaft – eine Bilanz

    Zehn Jahre EU-Mitgliedschaft – eine Bilanz

    Der lange Weg des EU-Beitritts begann am 1. Februar 1993: Rumänien unterzeichnete an diesem Tag das Assoziierungsabkommen mit der damaligen Europäischen Gemeinschaft und ihren Mitgliedsstaaten. In dem Abkommen wurde das Bestreben Rumäniens anerkannt, die Mitgliedschaft in der Staatengemeinschaft zu erlangen, ferner war darin die finanzielle und technische Unterstützung aus Brüssel vorgesehen. Zwei Jahre später reichte der damalige und heutige Au‎ßenminister Teodor Meleşcanu im feierlichen Rahmen in Paris den offiziellen Antrag Bukarests auf den EU-Beitritt ein.



    Der eigentliche Beitritt vor zehn Jahren sei ein historischer Moment gewesen, der die vollständige Rückkehr des Landes in die demokratische Welt besiegelte und den Anfang der Beteiligung Rumäniens als EU-Mitglied am europäischen Entscheidungsprozess markierte, hie‎ß es in einer Mitteilung aus dem Au‎ßenministerium in Bukarest.



    In den zehn Jahren seit dem Beitritt habe Rumänien grundlegende Veränderungen erlebt, allesamt zum Vorteil der rumänischen Bevölkerung, glaubt Leonard Orban, der erste EU-Kommissar aus Rumänien im Zeitraum 2007-2010. Wir haben den richtigen Weg gewählt, der nach wie vor zur Stärkung unseres Staates führen wird und den Bürgern einen immer höheren Wohlstand sowie ein immer grö‎ßeres Selbstbewusstsein und Optimismus bringen wird“, sagt Orban.



    Die Bilanz der ersten zehn Jahre sei mit Sicherheit als positiv zu beurteilen, schätzte der Europa-Abgeordnete Dan Claudiu Frunzulică im Interview mit Radio Rumänien International



    Rumänien ist damals einer wichtigen Organisation beigetreten, die für die europäische Kohäsion, Stabilität und Entwicklung sorgt. Denken sie nur an die vier gro‎ßen Grundfreiheiten, die die EU ihren Bürgern und Unternehmen gewährleistet: die Freizügigkeit von Personen, Dienstleistungen, Gütern und die des Kapitals. All dies hat Rumänien für sich gewonnen, ganz zu schweigen von den europäischen Entwicklungsfonds, die Rumänien leider nicht in dem notwendigen Ausma‎ß abgerufen hat. Dennoch sind wir zuversichtlich, dass dies sich in Zukunft verbessern wird.“




    Laut Eurostat-Angaben ist Rumäniens Bruttoinlandsprodukt von 98 Milliarden Euro im Vorbeitrittsjahr 2006 auf 160 Milliarden Euro im Jahr 2015 gestiegen. In den zehn Jahren hat Rumänien 39,8 Milliarden Euro aus der Gemeinschaftskasse bekommen und einen Eigenbeitrag von 13,7 Milliarden Euro geleistet. Den grö‎ßten Vorteil des Beitritts stellen die europäischen Fördergelder dar, die die Entwicklung des Landes mitunterstützen und das Gefälle zwischen den alten und neuen Mitgliedsländern verringern sollen. Allerdings ist es Rumänien nicht gelungen, die gesamten in Brüssel verfügbaren Summen abzurufen — das Land ist eines der Schlusslichter der Staatengemeinschaft in dieser Hinsicht.



    Zehn Jahre EU-Mitgliedschaft bedeuteten für Rumänien zehn Jahre Wachstum, Entwicklung, Festigung der Demokratie, glaubt auch Ex-Ministerpräsident Dacian Cioloş, EU-Kommissar für Landwirtschaft und ländliche Entwicklung im Zeitraum 2010-2014. Für die Menschen in Rumänien seien die zehn Jahre in der EU täglich sichtbar, beginnend mit den jungen Menschen, die in der EU studieren und arbeiten können, bis hin zum Bürgermeister einer ländlichen Gemeinde, der mit europäischen Geldern eine anständige Stra‎ße für die Dorfbewohner bauen konnte“, sagt Cioloş in einer Videobotschaft auf der Facebook-Seite der Vertretung der Europäischen Kommission in Rumänien. In einem Rückblick auf seine Zeit als EU-Kommissar erinnert er an die Reform der Gemeinsamen Agrarpolitik. Wir haben dafür gesorgt, dass die Politik sich besser mit den Bedürfnissen der Rumänen für die Entwicklung der Landwirtschaft und der ländlichen Gebiete abdeckt. Ich habe festgestellt, dass die effizienteste Art und Weise, Rumänien aus dem Inneren der EU zu helfen, diese offene Vision und diese Erfahrung ist, die offensichtlich bereichert. Uns Rumänen macht es uns die Mitgliedschaft leichter, uns des eigenen Potentials bewusst zu werden und selbstbewusster zu sein hinsichtlich der Dinge, die wir als EU-Mitglied erreichen können“, sagt Cioloş noch.



    Die rumänischen Bürger müssten in der EU gleichberechtigt sein und mehr Chancen auf ein besseres Leben haben, glaubt auch die EU-Kommissarin Corina Creţu. Es sind zehn Jahre des Wachstums und der Entwicklung vergangen, zehn Jahre der Anstrengungen und Aufopferung, aber auch zehn Jahre der Erfolge. Rumänien ist zum Zentrum der Stabilität und zum Wachstumsmotor der Region geworden. Nach diesen zehn Jahren, in denen die europäische Integration als Erfolg aller Rumänen, aller Durchschnittsbürger, aber auch als Erfolg des rumänischen Staates gefeiert werden konnte, folgen neue Schritte auf unserem europäischen Weg, der weitergegangen und vertieft werden muss“, sagt die derzeitige EU-Kommissarin. Was wird in Zukunft mit der EU passieren und welche Rolle wird Rumänien spielen? Die Fragen stellten wir dem Europa-Abgeordneten Dan Claudiu Frunzulică.



    Für Rumänien ist die EU auch ein Stabilitätsanker, nicht nur aus wirtschaftlicher, sozialer, kultureller Sicht. In letzter Zeit hat die EU ihre Gemeinsame Sicherheits- und Verteidigungspolitik gestärkt, am Ende soll dies sogar zu einer Autonomie der Sicherheit und Verteidigung führen, jedoch in enger Zusammenarbeit mit der NATO. Rumänien muss seine Position im Rahmen der EU verbessern. Durch seine gut ausgebildeten Vertreter kann das Land wichtige Ämter in den EU-Strukturen besetzen.“




    Zu den weiteren Zielen Bukarests für die Zukunft können neben dem besseren Abrufen von Fördergeldern für Entwicklungsprojekte auch der Schengen-Beitritt und die Einführung des Euro gezählt werden.

  • România – 10 ani în Uniunea Europeană

    România – 10 ani în Uniunea Europeană

    Lungul drum al aderării începea în 1993, odată cu semnarea, la 1 februarie, a Acordului european care instituia o asociere între Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi România, pe de altă parte. Acest acord recunoştea obiectivul României de a deveni membru al Uniunii şi prevedea asistenţă financiară şi tehnică din partea Bruxellesului. Doi ani mai târziu, la Paris, în cadrul unei ceremonii oficiale, ministrul român al afacerilor externe, de atunci dar şi de acum, Teodor Meleşcanu, depunea cererea oficială a Bucureştiului de aderare la UE.



    Aderarea României în urmă cu zece ani reprezintă un moment de însemnătate istorică, care a marcat revenirea deplină în lumea democratică şi debutul participării ţării, ca stat membru UE, la procesul decizional european, precizează, acum, un comunicat al Ministerului de Externe. În cei zece ani de la aderare, România a fost subiectul unor transformări majore, toate în beneficiul cetăţenilor români, consideră Leonard Orban, primul comisar european al României, în perioada 2007 – 2010. Direcţia pe care mergem este una benefică, este una care ne va permite în continuare să ne consolidăm ca stat şi va permite cetăţenilor români să fie din ce în ce mai prosperi şi din ce în ce mai siguri şi optimişti cu privire la viitorul lor, consideră Orban.



    Bilanţul primilor zece ani este cu siguranţă pozitiv, apreciază, într-un interviu acordat pentru RRI, şi europarlamentarul Dan Claudiu Frunzulică (track): România a intrat într-o organizaţie importantă pentru coeziunea, stabilitatea şi dezvoltarea europeană. Gândiţi-vă la cele patru mari libertăţi pe care le aduce UE cetăţenilor, cât şi mediului de afaceri european, libertatea de circulaţie a cetăţenilor, libertatea capitalurilor, a serviciilor, cât şi a bunurilor. Toate aceastea sunt câştigate de România, fără să mai vorbim de fondurile europene de dezvoltare, pe care, din păcate, România nu le-a accesat în măsura în care trebuia, dar ne exprimăm încrederea că acest lucru se va face mai mult în viitor.”



    Potrivit Eurostat, PIB al României a crescut de la 98 de miliarde de euro în 2006, înaintea aderării, la 160 de miliarde de euro în 2015. România a primit, în cei 10 ani, 39,8 miliarde de euro şi a contribuit la bugetul Uniunii cu 13,7 miliarde de euro. Cel mai mare avantaj al aderării îl reprezintă fondurile europene, menite să ajute la dezvoltarea ţării şi la recuperarea decalajelor faţă de statele vechi ale Uniunii, însă România nu a reuşit să atragă toţi banii alocaţi de Bruxelles, situându-se pe ultimele locuri între ţările Uniunii la acest capitol. Zece ani în UE, pentru România înseamnă zece ani de creştere, de dezvoltare, de consolidare a democraţiei, consideră şi fostul premier Dacian Cioloş, comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală în perioada 2010 – 2014.



    Pentru oamenii din România, zece ani în UE se pot vedea aproape zilnic, de la tinerii care au posibilitatea să studieze, să aibă experienţe profesionale în ţări din Uniunea Europeană până la primarul de comună rurală, care, cu fonduri europene, a reuşit să facă pentru săteni un drum mai acătării”, spune Cioloş, într-un mesaj video publicat pe pagina de Facebook a Reprezentanţei Comisiei Europene în România.



    Rememorând perioada în care a fost comisar european, Dacian Cioloş a amintit că atunci a fost reformată politica agricolă comună. Am făcut ca ea să semene mai bine cu ceea ce România şi românii, între altele, au nevoie pentru a-şi dezvolta agricultura şi pentru a-şi dezvolta mediul rural. Mi-am dat seama că modul cel mai eficient de a ajuta România în interiorul Uniunii Europene este să poţi să ai această deschidere de viziune şi această experienţă care, în mod clar, îmbogăţeşte şi ne face pe noi, românii, să fim mai conştienţi de potenţialul pe care îl avem şi mai încrezători de ceea ce putem face ca ţară în UE”, mai spune Cioloş.



    Cetăţenii români merită drepturi egale în UE şi mai multe şanse la o viaţă mai bună, consideră şi actualul comisar european Corina Creţu. Se împlinesc zece ani de creştere şi dezvoltare, de eforturi, de sacrificii, dar şi de realizări. România a devenit un pol de stabilitate în regiune şi un motor de creştere economică. După aceşti zece ani în care integrarea europeană a devenit un succes al tuturor românilor, al oamenilor obişnuiţi, dar şi al statului român, urmează noi paşi pe drumul nostru european care trebuie continuat şi aprofundat, afirmă comisarul european.



    Ce se va întâmpla în viitor cu UE şi care va fi rolul României? Din nou, europarlamentarul Dan Claudiu Frunzulică: Pentru România, UE reprezintă şi o ancoră din punct de vedere al securităţii, nu numai din punct de vedere economic, social, cultural. În ultimul timp, UE îşi întăreşte politica de securitate şi apărare comună, care în final să ducă chiar la o autonomie din punct de vedere al securităţii şi apărării, dar în strânsă colaborare cu NATO. România trebuie să-şi îmbunătăţească poziţia în cadrul UE. Prin cetăţenii săi bine pregătiţi poate ocupa în viitor funcţii importante în cadrul structurilor UE.” La capitolul obiective, pe lista Bucureştiului, alături de atragerea cât mai multor fonduri europene pentru proiecte de dezvoltare, regăsim aderarea la spaţiul Schengen şi adoptarea monedei euro.