Tag: Dan Mircea Cipariu

  • Limba română, limba Unirii. Dezbatere și recital poetic la Gaudeamus Brașov

    Limba română, limba Unirii. Dezbatere și recital poetic la Gaudeamus Brașov

    Radio România Cultural organizează vineri, 31 august, de la ora 16:00, de Ziua Limbii Române, în cadrul primei ediții a târgului de carte Gaudeamus Brașov, o dezbatere și un recital poetic desfășurate sub titlul Limba română, limba Unirii.

    Participă scriitorul și criticul literar Adrian Lăcătuș, decanul Facultații de Litere din Brașov, Dan Mircea Cipariu, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale, poetul Robert G. Elekes, laureat al Premiului Național de Poezie Iustin Panța pentru debut, al Premiului Național de Poezie Mihai Eminescu, Opus Primum și al Galei Tinerilor Scriitori (coproducător Radio România Cultural).

    Acestora li se va alătura poeta Naomi Ionică, al cărei debut în volum individual cu o carte de poezie intitulată Cei singuri vor rămâne singuri (Editura Tracus Arte) i-a adus nominalizarea la Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu, Opera Prima, în 2010.

    În an Centenar vorbim despre evoluția, sau după unii, involuția limbii române, în acești o sută de ani și nu numai. Am reușit oare să respectăm testamentul spiritual al lui Simion Bărnuțiu, care devine cu atât mai actual astăzi: vedeți cum ne-am luptat noi pentru limba și romanitatea noastră: luptați-vă și voi și le apărați ca lumina ochilor voștri? S-a stricat și vulgarizat limba română? Dar dacă dorim să o regăsim în forma ei cea mai frumoasă, unde trebuie să o cautăm?

    La finalul dezbaterii, cei patru scriitori vor citi câte un scurt fragment din creația proprie.

    Realizatoarea și moderatoarea evenimentului este Anamaria Spătaru:

    Mă gândesc de multe ori la vorbele lui Nichita: a vorbi despre limba română este ca o duminică’. Am îmbrățișat cu drag ideea acestei întâlniri cu oameni care sunt niște profesioniști ai limbii române, pentru a o sărbători de ziua ei, dar și pentru a trage poate încă un mic semnal de alarmă. Gaudeamus este ca o casă pentru mine, este locul unde magia cuvântului scris ne reunește pe toți și de aceea sunt cu atât mai bucuroasă că întâlnirea are loc la prima ediție a acestui târg la Brașov.

    Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la 31 august, la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din 1990. Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.

    Dezbaterea și recitalul poetic vor putea fi ascultate la Radio România Cultural în aceeași zi, 31 august 2018, de la ora 21:10.

  • Un Nobel pentru Bob Dylan

    Un Nobel pentru Bob Dylan

    Ce au în comun Eugene O’Neill, William Faulkner, Ernest Hemingway, John
    Steinbeck, Saul Bellow şi … Bob Dylan? În afară de faptul că sunt americani,
    cu toţii sunt deţinători ai premiului Nobel pentru literatură.

    De joi, celebrul
    cântăreţ Bob Dylan, în vârstă de 75 de ani, s-a alăturat clubului ultra-select al celor care, potrivit cerinţelor Academiei suedeze,
    pentru a fi distinşi cu prestigiosul premiu, trebuie să fi produs o operă
    literară remarcabilă. Bob
    Dylan a devenit primul muzician din istorie recompensat cu Nobel-ul pentru
    literatură pentru
    crearea unor noi expresii poetice în marea tradiţie a muzicii
    americane. Premiul va fi însoţit de un cec în valoare de aproape 1 milion
    de dolari.

    Preşedintele secţiei de poezie a Uniunii Scriitorilor din
    România, Dan Mircea Cipariu, explică opţiunea Academiei Suedeze: Acest premiu
    trebuie văzut, citit altfel şi într-o cheie, dacă vreţi, de politică
    metaculturală, pentru că Bob Dylan a reprezentat o figură emblematică a
    generaţiei flower power. Această gândire poetică pe care o propune
    opera lui Bob Dylan transcende genul literar numit poezie şi literatura însăşi.
    Bob Dylan este, aşadar, nu neapărat poetul, ci creatorul unui anume tip de
    gândire poetică, atât de trebuincioasă lumii de astăzi, care are nevoie de o
    suflare spirituală, are nevoie de ceva care să fie peste acest consumerism şi
    această tabloidizare de zi cu zi.

    Viaţa lui Bob Dylan a fost orice, mai
    puţin … vânare de vânt. A lansat aproape 60 de albume în mai bine de cinci
    decenii de activitate. S-a afirmat în anii ’60 prin reflectarea puternică în
    muzica şi poezia sa a crizei de identitate a societăţii americane de după
    războiul din Vietnam. A încarnat ideea de revoltă, de curaj, de denunţare a
    militarismului şi a aventurismului neo-colonial. Nobel-ul pentru literatură
    primit joi încununează seria numeroaselor distincţii pe care Bob Dylan le-a
    obţinut de-a lungul carierei: Grammy, Golden Globe sau Oscar. Numele său a fost
    inclus în Rock&Roll
    Hall of Fame şi în Songwriters Hall of Fame. În 2008, a primit un Pulitzer
    pentru lirismul şi extraordinara putere poetică a compoziţiilor sale, cu impact
    profund în muzica şi cultura americană.

    Dacă au existat şi critici cu privire
    la atribuirea Nobelului pentru literatură, ele privesc faptul că mai mulţi
    scriitori importanţi sunt propuşi de ani de zile, dar fără succes. E cazul şi
    al românului Mircea Cărtărescu, tradus în numeroase limbi ale mapamondului,
    care scrie într-o postare pe Facebook, referindu-se la Bob Dylan: un poet uriaş,
    dar mi-e atât de milă de scriitorii adevăraţi! Ne-a făcut-o Comitetul Nobel de
    data asta.

    La rândul său, poetul român Florin Iaru consideră că acesta
    este un premiu politic, nu literar. Mult mai ironici, alţii spun că, odată
    acordat lui Bob Dylan prestigiosul Nobel pentru literatură, scriitorul japonez
    Haruki Murakami – considerat, iniţial, favoritul din 2016 – ar trebui să primească acum … Balonul de
    Aur al Federaţiei Internaţionale de Fotbal.