Tag: Dan Nica

  • Stimularea industriei europene a cipurilor

    Stimularea industriei europene a cipurilor

    Parlamentul
    European a adoptat recent o nouă lege pentru asigurarea aprovizionării UE cu
    cipuri, prin stimularea producției și inovării și prin stabilirea unor măsuri
    de urgență pentru combaterea deficitului, atunci când apare.


    Noua lege,
    deja convenită între Parlament și Consiliu, vizează crearea unui mediu
    favorabil pentru investiții în cipuri în Europa, prin accelerarea procedurilor
    de autorizare și recunoașterea importanței critice a cipurilor printr-un
    așa-numit statut cel mai înalt la nivel național. Întreprinderile mici și
    mijlocii vor beneficia, de asemenea, de un sprijin sporit, în special în
    domeniul proiectării cipurilor, pentru a stimula inovarea.


    Raportorul Dan
    Nica a declarat: De ce avem nevoie de o nouă lege a cipurilor? Pandemia a
    dovedit că există vulnerabilităţi în lanţul de producţie şi distribuţie a
    cipurilor şi a semiconductorilor. Dorim să avem mai multă influență și să
    devenim lideri, așa că am asigurat 3,3 miliarde EUR pentru cercetare și
    inovare. Ne propunem să sporim capacitatea tehnologică și punem în aplicare
    măsuri de combatere a eventualelor deficite. Europa este pregătită să facă față
    provocărilor viitoare din industria semiconductorilor, acordând prioritate
    autonomiei strategice, securității și unui mediu de afaceri favorabil.



    Potrivit noii
    legislații, va fi creată o rețea de centre de competență pentru a aborda
    deficitul de competențe în UE și pentru a atrage noi talente pentru cercetare,
    proiectare și producție.


    Totodată, va
    fi instituit un mecanism de răspuns la situații de criză, prin care Comisia va
    evalua riscurile la adresa aprovizionării UE cu semiconductori. Indicatorii de
    avertizare timpurie din statele membre vor fi utilizați pentru a declanșa o
    alertă de deficit la nivelul UE. Acest mecanism va permite Comisiei să pună în
    aplicare măsuri de urgență, cum ar fi prioritizarea aprovizionării cu produse
    afectate în mod special de o penurie sau efectuarea de achiziții comune pentru
    statele membre. Deputații europeni au adus îmbunătățiri mecanismului propus
    prin introducerea unui instrument de cartografiere care va contribui la
    identificarea posibilelor blocaje în aprovizionare. Aceste măsuri vor fi o
    soluție de ultimă instanță în cazul unei crize în sectorul semiconductorilor.


    Parlamentul a
    susținut, de asemenea, dispoziții privind consolidarea cooperării
    internaționale cu partenerii strategici și privind drepturile de proprietate
    intelectuală, pentru a garanta avantajele competitive și protecția sectorului
    UE.




  • Beitritt Rumäniens zum Schengen-Raum rückt in sichtbare Nähe

    Beitritt Rumäniens zum Schengen-Raum rückt in sichtbare Nähe



    Im Rahmen der Debatte sprachen sich die rumänischen Abgeordneten dafür aus, dass die beiden Länder so schnell wie möglich dem Raum der Freizügigkeit beitreten, da sie bereits seit 2011 alle notwendigen technischen Voraussetzungen erfüllen. Seit Beginn der russischen Invasion in der Ukraine hat Rumänien in diesem Jahr mehr als 1 Million ukrainische Flüchtlinge aufgenommen. Rumänien kann die Schengen-Grenze unter allen Bedingungen sichern. Die Einbeziehung der beiden Länder wird die gesamte Europäische Union sicherer machen“, sagte etwa der Europaabgeordnete Siegfried Mureşan (PNL) in seiner Rede.



    Sein Kollege Dan Nica (PSD) bezeichnete die derzeitige Situation als demütigend und unerträglich“ für Bukarest und forderte europäische Solidarität, während der Europaabgeordnete Eugen Tomac (PMP) rhetorisch fragte: Wem dient es, Rumänien und Bulgarien au‎ßerhalb der EU-Grenzen zu halten?“ Vor 11 Jahren kam man zu dem Schluss, dass Rumänien und Bulgarien für Schengen bereit sind, aber im Jahr 2022 führen wir immer noch diese Diskussion“, fügte Cristian Terheş (PNŢCD) hinzu und reagierte damit auf die Äu‎ßerungen des deutschen Europaabgeordneten Guido Reil (AfD), dass Rumänien und Bulgarien nicht in Schengen aufgenommen werden sollten und dass ihr Beitritt zur EU ebenfalls ein Fehler gewesen sei. Auch der ehemalige EU-Kommissar Dacian Cioloş antwortete dem deutschen Abgeordneten, der Rumänien mit dem Wilden Westen“ verglichen hatte, und sagte: Wenn Rumänien die Situation der ukrainischen Flüchtlinge an der Grenze nicht tadellos gehandhabt hätte, dann hätte er wirklich sehen können, was der Wilde Westen“ bedeutet.



    Auch aus Italien gab es einige Vertreter rechtsextremer Parteien, die sich aus Angst vor einer Massenmigration gegen eine Erweiterung des Schengen-Raums aussprachen. Die meisten Abgeordneten, die sich zu Wort meldeten, waren sich jedoch einig, dass Rumänien und Bulgarien die Bedingungen erfüllen und daher Schengen beitreten sollten.



    Die Europäische Kommission sagt das schon seit langem. Die Entscheidung liegt jedoch in den Händen des Rates. Während der Debatte versicherte die tschechische EU-Ratspräsidentschaft, dass sie auf eine Entscheidung über den Beitritt Rumäniens und Bulgariens auf der Wintertagung im Dezember hinarbeiten werde. Nach Ansicht des tschechischen Europaministers Mikuláš Bek wäre die Vollendung der Schengen-Erweiterung ein wichtiger Schritt für die reibungslose Gestaltung des Freizügigkeitsraums. In diesem Zusammenhang kündigte die tschechische Präsidentschaft an, dass sie in der kommenden Woche zusammen mit Vertretern der Kommission einen Expertenbesuch in den beiden Ländern organisieren wird, um die Umsetzung der wichtigsten Teile des Schengen-Rechts zu bewerten. Der für die Förderung der europäischen Lebensweise zuständige Vizepräsident der Europäischen Kommission, Margaritis Schinas, erinnerte auch daran, dass Rumänien und Bulgarien die technischen Kriterien für den Beitritt zum Schengen-Raum seit langem erfüllen.

  • Jurnal românesc – 23.09.2022

    Jurnal românesc – 23.09.2022

    Preşedintele Klaus Iohannis, aflat în Statele Unite ale Americii
    pentru Adunarea Generală a ONU, s-a întâlnit cu membri ai comunităţii româneşti
    de pe Coasta de Vest a SUA. Iohannis a afirmat că deşi România este într-o
    situaţie extrem de complicată din cauza războiului dus de Rusia împotriva
    Ucrainei, administraţia de la Bucureşti se implică, iar economia creşte.
    Avem o situaţie care, pe de o parte, este plină de dificultăţi, pe de
    altă parte, este plină de oportunităţi şi doar ingeniozitatea, inventivitatea
    şi hărnicia românilor face ca în toate aceste crize să avem, totuşi,
    surprinzător, o creştere economică şi, în mod nesurprinzător, această
    inovativitate, ingeniozitate şi hărnicie face ca şi dumneavoastră să o duceţi
    bine aici, le-a spus preşedintele românilor reuniţi la San Francisco. El
    a subliniat importanţa Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA şi a
    apreciat faptul că românii stabiliţi pe continentul nord-american reprezintă o
    punte extraordinar de importantă între cele două ţări. Comunitatea de români
    din SUA este a cincea ca număr după italieni, spanioli, britanici şi germani.




    Românii stabiliţi în Statele Unite ale Americii pot sprijini
    aderarea ţării noastre la Programul Visa Waiver la fel cum au făcut-o în cazul
    integrării în NATO, a declarat ambasadorul României la Washington, Andrei
    Muraru. Credem că Visa Waiver este un moment în care românii din SUA s-ar
    putea aduna. (…) la sfârşitul anilor ’90, începutul anilor 2000, au trimis
    peste 160.000 de scrisori Congresului american, prin care le-au spus
    congresmanilor de ce este important ca România să fie parte a NATO. Credem că
    ar putea să funcţioneze şi acum, a spus diplomatul. El a precizat că
    reprezentanţii bisericilor româneşti vor să sprijine această iniţiativă şi că
    îşi doreşte să îi implice şi pe antreprenorii, profesorii sau cercetătorii
    români din SUA. Aceşti oameni ar putea deschide nişte uşi, ar putea să
    influenţeze oameni care să sprijine România în acest demers, a spus Muraru.

    Potrivit ambasadorului, comunitatea de români de pe Coasta de Vest dispune de
    foarte multe resurse. Avem mulţi români care lucrează în companii de
    tehnologii avansate, avem români care au fondat start-up-uri foarte bine
    cotate, avem români miliardari, avem sute de ingineri care lucrează la Boeing,
    avem foarte mulţi specialişti care lucrează la marile companii care sunt în
    această zonă Silicon Valley şi avem şi profesori de tehnologii avansate, fie la
    Stanford, fie la alte universităţi bine cotate a spus Muraru. El a
    subliniat faptul că cea mai mare problemă pentru comunitatea românească este
    pierderea limbii şi a precizat că Ambasada şi consulatele încearcă să susţină
    şi să promoveze existenţa unei vieţi comunitare româneşti în SUA.




    România este pregătită de 11 ani să intre în Schengen, a declarat
    eurodeputatul Dan Nica, în plenul Parlamentului European. Se împlinesc 11
    ani de când România a solicitat oficial aderarea la Spaţiul Schengen şi, încă
    de atunci, România îndeplineşte toate criteriile tehnice de aderare. Sunt 11
    ani în care România a aplicat şi a respectat toate prevederile acquis-ului
    Schengen, controlând şi protejând graniţele externe ale Uniunii. Cu toate
    acestea, fără niciun motiv obiectiv, Consiliul continuă să evite luarea unei
    decizii. Acest lucru este cu atât mai sfidător în actualul context geopolitic
    şi de securitate, a declarat europarlamentarul român.

    O poziţie similară
    a avut preşedintle Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor si
    Democraților din Legislativul European, Iratxe Garcia Perez. Să ţii
    România şi Bulgaria să aştepte 11 ani la uşă, fără niciun motiv obiectiv, nu e
    demn pentru imaginea Uniunii. (…) Răbdarea are o limită şi prietenii noştri
    români, bulgari şi croaţi au aşteptat destul. Dorim ca Parlamentul European să
    discute acest subiect şi ca Parlamentul European să pună presiune pe statele
    membre pentru a debloca această situaţie injustă, a afirmat aceasta.
    Delegaţiile României, Bulgariei şi Croaţiei au cerut o dezbatere şi un vot pentru
    o rezoluţie în plenul Parlamentului European, privind aderarea celor trei state
    la Spaţiul Schengen. Delegaţiile solicită introducerea acestui punct pe ordinea
    de zi a plenarei europarlamentare programate în perioada 3-6 octombrie.




    Peste 45 de universităţi internaţionale îşi vor prezenta programele
    de licenţă, masterat şi doctorat în cadrul celei de-a 29-a ediţii a Târgului
    Internaţional Universitar, care se va desfăşura în zilele de 1 şi 2 octombrie
    la Sala Palatului din Bucureşti. La eveniment vor participa instituţii de
    învăţământ aflate în top 300 mondial. Cei interesaţi vor avea ocazia să afle ce
    program de studiu li se potriveşte şi să primească informaţii despre admitere,
    burse şi surse de finanţare. De asemenea, participanţii vor putea discuta cu
    studenţi români care au plecat la studii în străinătate pentru a afla cum este
    viaţa de student internaţional. Cei care nu pot ajunge la evenimentul de la
    Bucureşti pot participa la ediţiile programate pe 4 octombrie, la Cluj-Napoca,
    şi pe 6 octombrie, la Iaşi. Detalii se găsesc pe site-ul iuf.ro.


  • Infrastructurile energetice transeuropene

    Infrastructurile energetice transeuropene

    Politica europeană privind rețelele energetice transeuropene este un
    instrument central pentru dezvoltarea unei piețe interne a energiei și necesar
    pentru atingerea obiectivelor Pactului verde european. Pentru reducerea
    emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 și obţinerea neutralităţii
    climatice până în 2050, Europa va avea nevoie de un sistem energetic integrat.
    În acest context, Parlamentul European a adoptat un regulament care stabilește
    liniile directoare privind dezvoltarea și interoperabilitatea coridoarelor și
    domeniilor prioritare privind infrastructurile energetice transeuropene. Despre
    necesitatea înfiinţării reţelelor energetice transeuropene, a vorbit în
    Parlamentul European, eurodeputatul Dan Nica.


    Am
    cerut această revizuire pentru că este important să ne atingem obiectivele
    pentru anul 2030, obiectivele de climă, obiectivele pe care ni le-am propus cu
    toții ca să trăim într-o lume mai bună. Și vreau să vă spun că am cerut aceste
    lucruri pentru câteva motive evidente. Unu: am vrut să avem și vrem să avem o
    piață a energiei care să fie funcțională. Din păcate, această criză a prețului
    a arătat că suntem departe de a avea o piață a energiei funcțională în Uniunea
    Europeană și cred că următoarele măsuri pe care le va anunța Comisia Europeană
    se vor îndrepta în această direcție. Și mai este ceva: securitatea
    aprovizionării. Securitatea înseamnă să avem energia de care avem nevoie să ne
    putem încălzi atunci când este nevoie de ea și mai ales să nu punem niciun
    cetățean european să aleagă între a se încălzi sau a-și cumpăra mâncare sau
    medicamente. Și nu suntem acolo. Nu suntem pe drumul cel bun. Este bine că în
    acest regulament avem un lucru care este legat direct de utilizarea
    hidrogenului și creșterea accesului surselor de energie regenerabilă, în
    special offshore. Dar, în același timp, războiul din Ucraina ne-a arătat că
    este nevoie să avem o siguranță a aprovizionării, o diversificare a surselor de
    aprovizionare și, în absența unor rețele transeuropene, acest obiectiv este
    greu sau imposibil de atins.


    Politica privind rețelele energetice transeuropene sprijină tranziția
    energetică necesară către neutralitatea climatică. De asemenea, aceasta poate
    asigura interconexiunile, securitatea energetică, integrarea piețelor și a
    sistemelor și concurența în beneficiul tuturor statelor membre, precum și
    energie la un preț accesibil pentru gospodării și întreprinderi.


  • Jurnal românesc – 28.04.2021

    Jurnal românesc – 28.04.2021

    Parlamentul European a adoptat, cu o largă majoritate, un amendament al eurodeputatului Dan Nica la Acordul comercial şi de cooperare dintre UE şi Marea Britanie, prin care se cere stoparea discriminării unor cetăţeni europeni obligaţi după Brexit să plătească o taxă mai mare pentru a obţine viza de lucru sezonieră în Regatul Unit. Amendamentul condamnă tratamentul discriminatoriu aplicat cetăţenilor din Bulgaria, Estonia, Lituania, România şi Slovenia, care nu beneficiază de aceeaşi taxă pentru vize ca cea aplicată de Regatul Unit cetăţenilor din celelalte 22 de state membre ale UE.


    “Este inadmisibil modul în care guvernul britanic a decis această taxă discriminatorie, contrară Cartei Sociale Europene. Pretextul formal stă într-o interpretare restrictivă a Londrei faţă de procedura semnării tratatului respectiv de către ţara noastră şi alte patru state est-europene”, a declarat Dan Nica. Acesta a cerut guvernului de la Bucureşti să acţioneze mult mai ferm pentru eliminarea acestei măsuri pe care o apreciază drept “jignitoare” la adresa românilor. Londra a aplicat o reducere de 55 de lire sterline a costului vizei de muncă pentru 22 de state membre ale UE, semnatare ale Cartei Sociale Europene din 1961. Cetăţenii din ţările care au ratificat ulterior acest document, între care şi România, trebuie însă să achite costul întreg de 244 de lire sterline.



    Curtea Constituţională a României dezaprobă “atacurile concertate” la adresa instituţiei omoloage din Republica Moldova. Judecătorii români apreciază că prin criza constituţională creată în acest stat se urmăreşte “anihilarea eforturilor de a construi, menţine şi consolida o democraţie autentică”. “A îndemna la nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale echivalează, fără echivoc, cu a instiga la nerespectarea legii, a statului de drept, a anula însăşi esenţa democraţiei”, se arată într-un comunicat transmis de instituţia de la Bucureşti.


    CCR apreciază că, de la înfiinţarea sa, Curtea Constituţională a Republicii Moldova şi-a câştigat o bună reputaţie internaţională, fiind expresia unui veritabil constituţionalism european care a şi justificat alegerea sa pentru exercitarea preşedinţiei Conferinţei Curţilor Constituţionale europene în perioada 2021-2024. Curtea Constituţională a Republicii Moldova a declarat neconstituţională hotărârea Parlamentului de la Chişinău, prin care a fost anulată numirea Domnicăi Manole în funcţia de judecător al CCM. Majoritatea parlamentară din stânga Prutului a propus un alt şef, care a depus jurământul în lipsa preşedintelui ţării, Maia Sandu, şi nu a recunoscut avizul Curţii privind existenţa circumstanţelor de dizolvare a Legislativului. Deciziile parlamentarilor au atras critici atât din partea Bucureştiului, cât şi a instituţiilor europene.



    Prima retrospectivă de film documentar românesc contemporan din Marea Britanie, organizată de ICR Londra are loc în perioada 26 aprilie – 31 iulie. Intitulată “Framing the Change”, retrospectiva cuprinde peste 30 de filme și evenimente speciale şi își propune o sondare a temelor actuale pentru societatea românească, precum efectele emigrației masive, intersecția dintre perspectiva religioasă și seculară, relația complicată dintre școală și educația la domiciliu şi reflecția asupra istoriei recente a României. Prima parte a selecţiei, care se desfăşoară până pe 12 iunie, a fost deschisă de o discuţie despre ultimele două decenii de documentar românesc, la care au participat directorii artistici ai festivalurilor Astra Film Sibiu, One World România, Sheffield Doc Fest și Open City Doc, urmată de proiecția filmului “La drum”, în regia lui Dumitru Budrala. Retrospectiva continuă pe 29 aprilie cu filmul “Acasă” de Radu Ciorniciuc şi se reia după Paşte, pe 4 mai cu “Home Alone – A Romanian Tragedy”, regizat de Ionuț Carpatorea. Filmele sunt prezentate pe canalele online ale ICR Londra, cu subtitrare în limba engleză. Programul complet se găseşte pe site-urile ICR şi ICR Londra.



    Reprezentanţa în Portugalia a Institutului Cultural Român transmite online, pe 29 aprilie, un material video în care Gigi Căciuleanu, unul dintre cei mai apreciați coregrafi români, va vorbi despre însemnătatea dansului în cultură și în existența umană în general. Filmul, care va prezenta parcursul pe care coregraful îl străbate de la idee la creație, va fi difuzat pe rețelele de socializare ale ICR Lisabona cu ocazia Zilei Internaționale a Dansului. Gigi Căciuleanu este director de teatru, coregraf, dansator, profesor şi una dintre cele mai originale personalităţi ale dansului contemporan. Deţinător a numeroase premii şi decoraţii internaţionale, acesta a colaborat, de-a lungul anilor, cu artişti faimoşi din lumea dansului şi a muzicii şi este fondator al Companiei Naționale de Balet din Chile. În 2007 a înfiinţat la București Gigi Căciuleanu Romania Dance Company, ale cărei spectacolele “D`ale noastre” și “Folia” s-au bucurat de un succes deosebit în spaţiul lusitan.






  • Jurnal românesc – 12.02.2021

    Jurnal românesc – 12.02.2021

    Europarlamentarul
    Dan Nica anunţă că a mobilizat Grupul Socialiştilor şi Democraţilor din
    Legislativul European în vederea stopării discriminării cetăţenilor europeni
    din cinci state membre de către autorităţile britanice. Într-o scrisoare
    adresată vicepreşedintelui Comisiei Europene Maros Sefcovic, Dan Nica atrage
    atenţia că cinci ţări ale UE – România, Bulgaria, Estonia, Lituania, şi
    Slovenia – nu sunt eligibile pentru taxe de viză reduse pentru Marea
    Britanie.

    Eurodeputatul român subliniază că cetăţenii din 22 de state
    membre UE beneficiază de o reducere de 55 de lire sterline, atunci când
    solicită anumite vize în Marea Britanie, în cadrul programelor destinate
    antreprenorilor, personalului medical, cercetătorilor, lucrătorilor caritabili,
    muncitorilor cu calificare medie şi lucrătorilor temporari. Nu e vorba
    atât de preţ, cât de principiu şi de riscul ca, dacă UE nu acţionează acum, să
    se creeze un precedent şi Marea Britanie să continue să aleagă în mod
    discriminator între statele membre. De aceea, e nevoie acum de solidaritatea
    ţărilor UE,
    a declarat Dan Nica.

    Acesta pledează pentru o acţiune
    imediată a Comisiei Europene, menită să determine Marea Britanie să renunţe la
    tratamentul discriminator. Londra a aplicat reducerea în baza Cartei Sociale
    Europene din 1961, la care Regatul Unit şi 22 de state membre ale UE sunt
    părţi. România s-a alăturat grupului în 1996, atunci când această cartă a fost
    revizuită. Marea Britanie nu a ratificat, însă, noua variantă, astfel că reducerea
    valorii taxei s-a făcut exclusiv pentru grupul ţărilor semnatare ale Cartei din
    1961. În prezent, costul vizei de muncă în Marea Britanie pentru români este de
    244 de lire sterline.




    România
    trebuie să ceară urgent Serbiei un tratament egal pentru minoritatea
    românească, așa cum minoritatea sârbă este tratată în România, unde se bucură
    de toate drepturile, finanțare din partea Statului și un reprezentant de drept
    în Parlament,
    a declarat în Legislativul de la Bucureşti deputatul Ringo
    Dămureanu. Acesta a afirmat că românii din Serbia sunt supuși unei
    asimilări etnice fără precedent, sunt lipsiți de elementara educație în limba
    română, de dreptul de a avea biserică și posturi de radio și televiziune în
    limba maternă.

    Politicianul a explicat că în nicio localitate din Timoc,
    limba română nu este folosită în administrația locală sau în
    inscripționarea localităților. Nu există niciun monument care să reprezinte o
    personalitate istorică sau culturală de origine etnică română, iar campaniile
    publice antiromânești sunt tot mai dese și mai agresive.

    Dămureanu
    deplânge faptul că ministerul de Externe român nu-i recunoaște încă pe etnicii
    vlahi sau rumâni ca fiind români de pretutindeni, deşi în Serbia trăiesc peste
    300.000. Deputatul consideră că este necesară o Strategie națională în privința
    comunităților românești din afara granițelor ţării și le-a cerut
    parlamentarilor, indiferent de afiliere, sprijin în a o defini și implementa.




    Ciclul
    de prezentări Cuvântul românesc în spaţiul german a fost lansat de
    reprezentanţa la Berlin a Institutului Cultural Român cu o prelegere despre
    Școala românească din Leipzig, susținută de academicianul Klaus Bochmann,
    profesor emerit pentru limbi romanice în cadrul Institutului de Romanistică al
    Universităţii Leipzig și președinte al Institutului Moldova.
    Programul îşi propune să ofere o platformă cadrelor didactice, autorilor,
    oamenilor de litere, care, fără a fi români sau originari din România, şi-au
    dedicat şi continuă să îşi dedice activitatea cunoaşterii şi promovării limbii,
    culturii şi civilizaţiei românești în spaţiul german.




    Teatrul
    Național Marin Sorescu din Craiova s-a alăturat proiectului
    Hektomeron la care participă 100 de regizori din 100 de țări. Scopul iniţiativei culturale este de a
    reproduce cele 100 de episoade prezentate de Giovanni Boccaccio în opera sa
    Decameronul. Fiecare poveste din cele 100 este transformată într-un
    spectacol de 14 minute difuzat zilnic în regim de live streaming. Spectacolele
    româneşti, jucate în limba română cu subtitrare în engleză, sunt transmise din
    Sala I.D. Sîrbu a teatrului craiovean şi pot fi urmărite pe
    platforma hektomeron.com.

    După difuzare episoadele rămân pe platformă, într-o
    pagina construită pentru fiecare țară participantă, și vor putea fi vizionate
    gratuit. Hektomeron este prezentat și pe canalele de comunicare ale
    reprezentanțelor Institutului Cultural Român până pe 24 aprilie, dată la care
    cele 100 de povești vor fi reunite în Ziua Hektomeronului, sub
    forma unui maraton de 25 de ore de teatru. Programul evenimentului se regăseşte
    atât pe hektomeron.com, cât și pe site-ul Teatrului Național Marin Sorescu
    din Craiova.

  • Jurnal românesc – 25.06.2020

    Jurnal românesc – 25.06.2020

    Toţi cei 41 de români, angajaţi ai unei companii de prelucrare a
    cărnii din localitatea germană Straubing-Bogen, în landul Bavaria, care au fost
    testaţi pozitiv pentru infecţia SARS-CoV-2, au încheiat perioada de carantină.
    Ministerul de Externe precizează că, potrivit datelor primite de la angajator,
    majoritatea românilor şi-au reluat activitatea, însă o parte au revenit în
    ţară. Totodată, românul spitalizat a fost externat, după ce testele efectuate
    au evidenţiat faptul că suferea de alte afecţiuni, nefiind infectat cu
    COVID-19. MAE precizează că la nivelul Consulatului General al României la
    Munchen nu au fost primite solicitări de asistenţă consulară din partea
    conaţionalilor în cauză. Cetăţenii români care se află în Germania şi care au
    nevoie de asistenţă consulară pot contacta Ambasada României la Berlin la
    numerele de telefon: + 49 302 12 39 555, +49 302 12 39 514, +49 302 12 39 516
    şi la numărul de urgenţă +49 160 15 79 938. De asemenea, le stau la dispoziţie
    oficiile consulare ale României la Bonn, Munchen şi Stuttgart ale căror date de
    contact se regăsesc pe paginile de internet bonn.mae.ro, munchen.mae.ro şi
    stuttgart.mae.ro.




    100 de români din oraşul german Magdeburg, în
    landul Saxonia-Anhalt, au fost confirmaţi ca infectaţi cu SARS-CoV-2, transmite
    Ministerul Afacerilor Externe. Autorităţile locale au instituit carantina
    pentru 19 imobile în care locuiesc 523 de persoane şi au apelat la forţele de
    ordine pentru a se asigura că aceasta este respectată. Totodată, începând din
    23 iunie, au pus la punct un sistem de aprovizionare cu alimente şi produse de
    strictă necesitate şi a fost instituită o linie telefonică specială, în limba
    română şi germană, la care persoanele aflate în carantină pot obţine informaţii
    cu privire la reglementările specifice ale acesteia şi pot solicita furnizarea
    de alimente sau alte produse vitale. MAE precizează că, deocamdată, la nivelul
    Ambasadei României la Berlin nu au fost primite solicitări de asistenţă
    consulară, dar că reprezentanţa diplomatică va continua dialogul cu
    autorităţile locale şi este pregătită să le ofere românilor afectaţi ajutorul
    necesar.




    Autorităţile din Austria au emis o alertă de
    călătorie pentru landul german Renania de Nord-Westfalia, ca urmare a focarului
    masiv de coronavirus descoperit la un abator al companiei de prelucrare a
    cărnii Tönnies. Ministerul de Externe austriac a decretat o alertă de nivelul
    5, al doilea cel mai ridicat pe scara de risc, similară celor anunţate lunile
    trecute pentru regiunea italiană Lombardia şi provincia chineză Hubei, când
    acestea erau sever afectate de epidemia de COVID-19. Peste 1.550 de lucrători
    ai companiei Tönnies, care locuiesc din districtul german Gütersloh, au fost
    testaţi pozitiv pentru noul coronavirus, iar conform datelor anunţate de
    autorităţile germane o parte dintre aceştia sunt români. De asemenea, atât
    Gütersloh cât şi districtul învecinat Warendorf au fost plasate în carantină,
    ceea ce, potrivit Deutsche Welle, afectează aproape 640.000 de persoane. Sute
    de poliţişti germani au fost desfăşuraţi în aceste zone pentru a garanta
    respectarea măsurilor de limitare a răspândirii noului coronavirus. Focarul a
    adus din nou în discuţie condiţiile de viaţă şi de lucru pentru lucrătorii din
    industria germană de procesare a cărnii. Majoritatea acestora sunt recrutaţi
    din ţările est-europene, precum România, Bulgaria şi Polonia, şi sunt angajaţi
    prin intermediari.




    Europarlamentarul român Dan Nica a cerut Comisiei
    Europene să intervină pentru a pune capăt tratamentului la care sunt supuşi
    lucrătorii români din sectorul de prelucrare a cărnii din Germania.
    Condiţiile de muncă şi viaţă asigurate de procesatorul de carne Tönnies
    la abatorul din landul Renania de Nord-Westfalia au determinat presa germană să
    le califice drept sclavie modernă, a spus Nica. El
    solicită Executivului European să acţioneze în cooperare cu statele membre şi
    să implementeze prevederile unei rezoluţii adoptate recent de Parlamentul
    European, prin care acestor oameni le sunt respectate drepturile ce le revin în
    calitate de cetăţeni europeni. El a precizat că riscul de infectare sporit din
    abatoarele europene era cunoscut, după ce situaţii similare s-au petrecut în
    Marea Britanie, Franţa şi Olanda. În lipsa unor măsuri ferme şi prompte
    de control şi impunere a igienei necesare, e posibil să ne confruntăm cu noi
    infecţii în masă, a atras atenţia europarlamentarul. Dan Nica a anunţat,
    totodată, că a obţinut angajamentul co-liderului SPD Germania, Norbert
    Walter-Borjans, că social-democraţii din guvernul federal german vor acţiona
    pentru a stopa abuzurile angajatorilor.

  • Mureș şi alte 5 județe,  zonă de investiţii prioritare din Fondul pentru Tranziţie Echitabilă

    Mureș şi alte 5 județe, zonă de investiţii prioritare din Fondul pentru Tranziţie Echitabilă

    Liderul
    Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nica, a declarat că judeţul Mureș,
    împreună cu alte 5 județe din România,
    este considerat de Comisia Europeană ca fiind zonă de investiţii
    prioritare din Fondul pentru Tranziţie Echitabilă, conform analizei preliminare
    a Comisiei privind regiunile eligibile.


    Merită
    reținut că noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen a
    elaborat Pactul ecologic
    european
    -
    o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei UE, prin
    transformarea provocărilor legate de climă și de mediu în oportunități în toate
    domeniile de politică.


    S-a imaginat un mecanism european de
    susţinere a trecerii la economia neutră climatic și constituirea unui fond,
    numit Fondul pentru Tranziţie Echitabilă, care la nivelul UE este de 7,5
    miliarde de euro. România se numără printre cele 3 țări care vor beneficia de
    acest fond după Polonia şi Germania, țării noastre revenindu-i 757 de milioane
    de euro din Fondul pentru Tranziţie Echitabilă.


    Din
    acest fond vor fi finanțate proiecte care vizează susținerea zonelor monoindustriale și a
    celor energointensive, care utilizează combustibili fosili, zone care vor fi
    cele mai afectate de trecerea la o economie nepoluantă.



    Europarlamentarul Dan Nica: Acest fond are menirea de a sprijini întreprinderile
    puternic energointensive și regiunile cu un caracter monoindustrial. Guvernul
    trebuie să adopte o hotărâre prin care zonele pot intra sub incidența acestui
    ajutor, trebuie să întocmească proiectele necesare și să poată să le depună
    pentru momentul în care acest apel de cerere de proiecte este deschis.
    Autoritățile locale vor putea și ele să depună. Ținând cont de faptul că
    anumite state membre UE deja au anunțat că au proiectele pregătite, până la
    sfârșitul lunii iunie aceste proiecte ar trebui să fie gata și la noi. Cine are
    proiectele, va primi și banii.




    După analiza preliminară efectuată de
    Comisia Europeană, din țara noastră
    județele care sunt eligibile sunt: Mureș, Galaţi, Hunedoara, Gorj, Dolj
    și Prahova.

    Europarlamentarul
    Dan Nica a mai precizat că Guvernul României are responsabilitatea de a elabora
    în regim de urgență planuri regionale de tranziție spre economia neutră
    climatic, axate în special pe diversificarea economiei locale, reconversia
    profesională și refacerea ecologică a terenurilor afectate.


  • Ni oui ni non à la proposition pour le poste de commissaire européen

    Ni oui ni non à la proposition pour le poste de commissaire européen

    La Roumanie a jusqu’ici avancé trois propositions pour les fonctions de commissaire européen aux Transports au sein de la future Commission européenne, dirigée par l’Allemande Ursula von der Leyen. C’est le cabinet social-démocrate de Bucarest qui a fait les trois nominations dont aucune ne sera probablement confirmée. La première candidate Rovana Plumb, a été recalée par la commission des Affaires juridiques du Parlement européen en raison des discordances entre sa déclaration de patrimoine roumaine et celle effectuée auprès de l’UE. A l’instar de Rovana Plumb, Dan Nica, ancien ministre social-démocrate, n’est pas parvenu à l’étape des auditions, vu que l’Exécutif de Bucarest qui l’avait nommé a été destitué par motion de censure. Faite à la va-vite par un cabinet destituén la troisième nomination, celle de Victor Negrescu, ex ministre délégué aux Affaires européennes, pose donc un problème de légitimité. Chose soulignée d’ailleurs par le chef de l’Etat, Klaus Iohannis, et confirmée mercredi par la Commission européenne, par la voix de sa porte-parole, Mina Andreeva.


    Selon cette dernière, le fait que la proposition avancée par la première ministre sortante, Viorica Dăncilă, ait été dénoncée par le président du pays amène Bruxelles à émettre des doutes quant à la légitimité de cette démarche. Andreeva a également ajouté qu’à l’heure actuelle il n’était pas question d’acceptation ou de rejet et insisté sur le fait que c’était à la Roumanie de résoudre ce problème. Compte tenu des défis et des opportunités, il est dans l’intérêt de tous que l’Europe puisse avancer sans prendre de retard, a encore affirmé Mina Andreeva. Quel que soit le candidat roumain, il doit également recevoir le feu vert de la présidente élue de la Commission européenne Ursula von der Leyen et s’assurer l’appui nécessaire au sein du Parlement européen, a souligné la porte – parole de l’Exécutif communautaire.La crise politique de Bucarest, soldée par la destitution du cabinet Dăncilă, risque d’affecter l’installation et le fonctionnement de la future Commission européenne.



    Au début, la proposition de la Roumanie n’a pas été la seule à poser des problèmes d’intégrité. Deux autres pays, à savoir la France et la Hongrie, se sont vu repousser les candidats, mais ils en ont proposé d’autres, acceptés par Ursula von der Leyen. Ceux-ci seront auditionnés d’abord par la commission spécialisée en charge des Affaires juridiques, qui va procéder à des vérifications relatives à l’intégrité. Le rejet des candidatures roumaine, hongroise et française, à différents stades du processus d’audition a fait repousser d’un mois, au 1er décembre, la date dentrée en fonction de la nouvelle Commission européenne. C’est la raison pour laquelle Ursula von der Leyen entend faire pression sur la Roumanie pour qu’elle présente une nouvelle candidature, après l’échec de Rovana Plumb.



    Pour l’instant on ne sait pas trop qui peut faire la nouvelle nomination, vu que le gouvernement social-démocrate a été destitué et que le nouveau cabinet libéral n’a pas encore été validé, le vote du Parlement étant prévu le lundi 4 novembre. (Trad. Mariana Tudose)





  • Rumänien hat neue Kandidatenvorschläge für die Europäische Kommission

    Rumänien hat neue Kandidatenvorschläge für die Europäische Kommission

    Die unerwünschte Entscheidung der Rechtskommission des Europäischen Parlaments (JURI) hat Rumänien in eine schwierige Lage gebracht: Die jüngste Ablehnung von Rovana Plumb, die für das Ressort des EU-Kommissars für Verkehr vorgeschlagen worden war, hat dazu geführt, dass die Bukarester Regierung einen weiteren Vorschlag machen muss.



    Das Nationale Exekutivkomitee der PSD beschloss am Dienstagabend in Bukarest, dass der Europaabgeordnete Dan Nica, ehemaliger Kommunikationsminister, der neue Vorschlag der rumänischen Regierung sein sollte. Die sozialdemokratische Führung hat auch eine zweite Option, die Staatssekretärin im Außenministerium Gabriela Ciot, für den Fall, dass die Europäische Kommission wünscht, eine Frau zur EU-Kommissarin zu ernennen.



    Die Premierministerin Viorica Dăncilă, die die Ankündigung machte, sagte, sie werde auch Präsident Klaus Iohannis informieren, aber erst nachdem sie zusammen mit der Chefin der Europäischen Kommission, Ursula von der Leyen, das Verfahren zur Ernennung des Kandidaten klar festlegen würde:



    Dan Nica bleibt unserer Vorschlag, weil er der Leiter der Delegation der PSD-Europaabgeordneten in der Fraktion der Europäischen Sozialisten und Demokraten ist. Natürlich haben wir auch eine zweite Option, wir schlagen auch eine Frau vor. Wenn dies erwünscht wird, schlagen wir Gabriela Ciot, Staatssekretärin im Ministerium für europäische Angelegenheiten. Wir werden wie Ungarn vorgehen.



    Genauer gesagt: Wenn Ungarn, dessen erster Kandidat auch abgelehnt wurde, zwei neue Vorschläge macht, wird Rumänien auch zwei Vorschläge machen. Wenn Ungarn nur einen Kandidaten vorschlägt, wird Rumänien ebenfalls einen Kandidaten nominieren.



    Die National-Liberalen (von der parlamentarischen Opposition) waren sowohl mit der Kandidatin Rovana Plumb als auch mit den zwei weiteren Vorschlägen unzufrieden und forderten die Premierministerin Viorica Dăncilă auf, keine weiteren Kandidaten vorzuschlagen, bevor sie sie Beratungen mit dem Staatspräsidenten geführt und das Resultat der Abstimmung in den Fachausschüssen des Parlaments erhalten zu haben.



    Wenn dies nicht geschieht, besteht die Gefahr einer erneuten Ablehnung der rumänischen Kandidaten, wodurch das Image Rumäniens im Ausland beeinträchtigt werde, sagte der PNL-Vorsitzende, Ludovic Orban:



    Rumänien muss einen Kandidaten vorschlagen, der unter dem Gesichtspunkt der Integrität einwandfrei ist und auch einen geeigneten Hintergrund für dieses Amt hat. Auch wenn der Kandidat oder die Kandidatin alle Integritätskriterien erfüllt und von der Rechtskommission JURI angenommen wird, folgt dann die Anhörung im Fachausschuss TRAN, und wenn er oder sie nicht den profesionellen Hintergrund hat, werden die EU-Parlamentarier nicht dafür abstimmen.



    Die Premierministerin Viorica Dăncilă widersprach den Liberalen. Der Europaabgeordnete Dan Nica sei eine angesehene Person und Koordinator des Ausschusses für Industrie, Forschung und Energie (ITRE). Und Gabriela Ciot sei eine der rumänischen Beamten, die an den Events anläßlich der turnusmäßigen EU-Ratspräsidentschaft Rumäniens in der ersten Jahreshälfte 2019 aktiv teilgenommen hatte. Sie kenne die Art und Weise, wie in den EU-Institutionen die Dossiers auf der europäischen Agenda bearbeitet werden.


  • Romania’s new proposals for European Commissioner

    Romania’s new proposals for European Commissioner

    The unwanted decision of the European Parliament Legal Affairs Committee JURI placed Romania in a delicate situation: the recent rejection by JURI of Rovana Plumb, nominated for the post of European Commissioner for Transports now obliges Romania to come up with another proposal. Meeting on Tuesday evening in Bucharest, the PSD National Executive Committee decided to nominate MEP Dan Nica, a former communications minister, for the post.



    The Social Democrats also have a backup nomination Gabriela Ciot, a secretary of state with the Foreign Ministry, in case the EC wants a woman to take that post. The PM Viorica Dancila pointed out that she would also inform the president Klaus Iohannis about the nomination, after clarifying with the head of the EC Ursula von der Leyen the procedure for designating Romania’s candidate.



    Viorica Dancila: “Dan Nica remains our proposal, because he is the leader of the delegation of Social Democratic MEPs in the Socialists and Democrats Group in the European Parliament. Of course, we have a backup nomination, a woman, Gabriela Ciot, if the case may be. We will do the same as Hungary.”



    More exactly, if Hungary, whose first candidate was also rejected, makes two new proposals, Romania will do the same. If Hungary makes only one proposal, Romania will also make one proposal.



    Discontented with the nomination of both Rovana Plumb and the other two persons, the Liberals, in opposition, called on the PM to no longer make any nomination without consulting president Iohannis and without the vote of the expert committees in Parliament. The president of the National Liberal Party, Ludovic Orban, has drawn attention that there is the risk of a new rejection, and consequently Romania’s image will be affected.



    Ludovic Orban: “Romania should appoint an impeccable person from the point of view of integrity, who should have the proper background for the post of European Commissioner. If the respective person is accepted by JURI, as he or she meets the integrity criteria, the person will be next heard in the Transport and Tourism Committee TRAN, and he or she may fail to get the vote of MEPs unless having the proper background.”



    However, the PM Dancila contradicts the Liberal leader saying that Dan Nica is a respected person, and the coordinator of the Industry, Research and Energy Committee ITRE. As to Gabriela Ciot, the prime minister says she was one of the Romanian officials who actively participated in the events held during Romania’s successful presidency of the Council of the EU in the first half of 2019, recommending her as an expert in working with the European institutions and in approaching the issues on the European agenda. (translation by L. Simion)

  • Jurnal românesc – 02.10.2019

    Jurnal românesc – 02.10.2019


    Eurodeputatul social-democrat Dan Nica este propunerea României pentru portofoliul de comisar european pentru Transporturi, după respingerea Rovanei Plumb de către Comisia Juridică din Parlamentul European, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă. Conducerea PSD a stabilit şi o variantă de rezervă, în cazul în care Comisia Europeană va dori ca postul să fie ocupat de o femeie, în persoana Gabrielei Ciot, secretar de stat în Ministerul de Externe. Partidele de opoziţie de la Bucureşti au criticat însă nominalizarea. Acestea apreciază că Dan Nica nu are şanse să fie acceptat şi că există riscul ca reprezentantului ţării noastre să nu îi mai revină portofoliul Transporturilor. Fost ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi vice-premier, Dan Nica este membru al legislativului European din 2014. În prezent ocupă funcţia de șef al delegației române în grupul social-democraților din Parlamentul European.



    Compozitorul belgian Milan Warmoeskerken va prezenta, în premieră la Festivalul Internaţional de Arte Europalia 2019, o compoziţie electroacustică pentru tulnic, instrument tradiţional românesc. Artistul va susţine două concerte pe 3 octombrie, la Sala STUK din Leuven, şi pe 4 octombrie, la capela Les Brigittines din Bruxelles. Proiectul Milan W. & The Tulnic Ensemble of Avram Iancu, curatoriat de Dragoş Rusu, este realizat în colaborare cu The Attic, o revistă online dedicată muzicii, informează Institutul Cultural Român, coordonatorul Festivalului Europalia 2019. Milan Warmoeskerken a făcut parte dintr-o rezidenţă artistică de 10 zile în comuna Avram Iancu, din judeţul Alba, timp în care care a documentat, compus muzică pentru tulnic şi înregistrat alături de un grup de tulnicărese. Festivalul Europalia este organizat o dată la doi ani, în Belgia, Franța, Olanda, Luxemburg, Germania şi Marea Britanie. România este invitată de onoare a celei de-a 27-a ediţii a Festivalului, ce se desfăşoară între 2 octombrie 2019 şi 2 februarie 2020, perioadă în care prezintă peste 250 de evenimente.



    Partidele de opoziţie au depus marţi seara moţiunea de cenzură la adresa guvernului condus de Viorica Dăncilă. 237 de parlamentari ai PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE şi UDMR au semnat iniţiativa. Prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan a declarat că printre semnatari se află şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, dar şi patru membri ai PSD. Semnăturile confirmă angajamentul unei majorităţi parlamentare pentru demiterea acestui guvern, a spus Turcan, care apreciază că menţinerea Guvernului Dăncilă face un rău tot mai mare României. De cealaltă parte, social-democraţii consideră că moţiunea de cenzură nu va fi adoptată de Parlament. Prim-ministrul Viorica Dăncilă a declarat că formaţiunile de opoziţie nu au o viziune, un program de guvernare sau o echipă guvernamentală. Vin fără alternativă şi fără cea mai mică idee despre ce vor face a doua zi, a spus aceasta. Pentru ca moţiunea să fie adoptată de Parlament sunt necesare 233 de voturi. Aceasta este a 4-a moţiune de cenzură depusă de opoziţie la adresa cabinetului condus de Viorica Dăncilă.



    Expoziția Chipul satului românesc, ce reunește creaţiile a 14 fotografi români pasionați de tradițiile și valorile naţionale, va fi deschisă pe 3 octombrie la sediul Institutului Cultural Român de la Stockholm. Manifestarea cuprinde 26 de fotografii prin care își propune să scoată în evidență satul românesc, ca spațiu în care s-au format și păstrat de-a lungul timpului multe dintre valorile spirituale, culturale și identitare ale românilor. Proiectul este organizat de ICR Stockholm și Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, în parteneriat cu agenția de ştiri Basilica și Ambasada României în Suedia. Expoziţia va fi deschisă gratuit publicului în perioada 3 octombrie – 13 decembrie.



    Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, a declarat pentru Agerpres că nu cunoaşte cu exactitate numărul românilor care locuiesc în Regatul Unit, dar că aceştia activează în toate sectoarele economiei. Recent, am spus că avem 1.000 de profesori şi cercetători români în universităţi. Avem 10.000 de studenţi, avem una dintre cele mai bune reprezentări în mediul de afaceri. Cred că sunt peste tot. Sunt şi mulţi muncitori necalificaţi, iar aceştia au un rol esenţial în UK, a declarat diplomatul care a lăudat faptul că românii au o etică a muncii de top.


    Andrew Noble a mai spus că îl bucură faptul că mulţi dintre conaţionalii noştri s-au înscris pentru a obţine statutul de settled sau pre-settled în contextul Brexit. El a dat asigurări că procesul de acordare a noului statut nu este influenţat de pregătirea profesională a solicitanţilor sau de locul de muncă al acestora ci de prezenţa în Regat anterior ieşirii oficiale din UE. Românii din UK se pot înscrie pentru obţinerea statutului până pe 31 decembrie 2020. 189.000 din cei peste 400.000 de români care se estimează că locuiesc în Marea Britanie au solicitat până în prezent noul statut.




  • Noi propuneri ale României pentru Comisia Europeană

    Noi propuneri ale României pentru Comisia Europeană

    Nedorita
    decizie a Comisiei juridice (JURI) a
    Parlamentului European a pus România într-o situaţie delicată: recenta respingere
    a Rovanei Plumb propusă pentru portofoliul de comisar european la Transporturi
    a antrenat de la sine necesitatea ca Bucureştiul să facă o altă propunere.


    Întrunit marţi seară la Bucureşti, Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis
    ca europarlamentarul Dan Nica, fost ministru al Comunicaţiilor, să fie noua
    propunere a formaţiunii la putere. Conducerea social-democrată a stabilit şi o
    variantă de rezervă, în cazul în care Comisia Europeană va dori ca fotoliul să
    fie ocupat de o femeie – Gabriela Ciot, secretar de stat în cadrul Ministerului
    de Externe.


    Premierul Viorica Dăncilă, care a făcut anunţul, a precizat că îl va informa şi pe
    preşedintele Klaus Iohannis, după ce va stabili clar cu şefa Comisiei Europene,
    Ursula von der Leyen, procedura pentru desemnarea candidatului: Dan Nica rămâne propunerea, pentru că este liderul delegaţiei
    europarlamentarilor PSD în Grupul socialiştilor şi democraţilor europeni.
    Bineînţeles, noi am luat o rezervă, propunem şi o femeie. Dacă se va cere acest
    lucru, pe Gabriela Ciot, secretat de stat la Ministerul Afacerilor Europene.
    Vom proceda după modul în care va proceda şi Ungaria.


    Mai precis, în cazul
    în care Ungaria, al cărei candidat iniţial a fost şi el respins, va face două
    noi propuneri, România va face şi ea două. Dacă Ungaria va merge cu una,
    România va avansa tot una. Nemulţumiţi atât de propunerea Rovanei Plumb, cât şi
    de următoarele două, liberalii, în opoziţie parlamentară, i-au cerut premierului
    Viorica Dăncilă să nu mai avanseze niciuna fără consultarea şefului statului şi
    fără votul comisiilor de specialitate din Parlament.


    Preşedintele PNL, Ludovic
    Orban, a atras atenţia că, în caz contrar, există riscul unei noi respingeri,
    iar imaginea României în plan extern va fi afectată. Ludovic Orban: România trebuie să trimită un om care să fie, din punct de vedere al
    integrităţii, impecabil şi, de asemenea, să aibă un background potrivit pentru
    acest portofoliu, pentru că şi, dacă se trece de Comisia juridică şi omul este
    considerat integru şi că respectă criteriile de integritate, va ajunge la
    audierea în comisia de specialitate, în comisie TRAN, iar acolo nu va trece,
    pentru că nu va întruni votul parlamentarilor.


    Dan Nica este o persoană
    respectată şi este coordonator al Comisiei pentru industrie, cercetare și
    energie (ITRE) – îi contrazice pe liberali premierul Viorica Dăncilă. Cât despre Gabriela Ciot, aceasta spune că a
    fost unul din oficialii români ce au participat activ la evenimentele din
    perioada cât Bucureştiul a exercitat, cu succes, preşedinţia rotativă a
    Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului, cunoaşte foarte bine
    modul de lucru în instituţiile europene şi felul în care sunt abordate dosarele
    de pe agenda europeană.

  • 100 de miliarde de euro pentru cercetare și inovare

    100 de miliarde de euro pentru cercetare și inovare

    Alocarea bugetară propusă de 100 de miliarde EUR pentru perioada 2021-2027 include 97,6 miliarde EUR pentru programul Orizont Europa. Un acord rapid privind bugetul general pe termen lung al UE și propunerile sale sectoriale este esențial pentru a se asigura faptul că fondurile UE vor genera rezultate pe teren cât mai curând posibil. Întârzierile ar obliga cercetătorii cei mai străluciți din Europa să caute oportunități în altă parte. Acest lucru ar însemna pierderea a mii de locuri de muncă în domeniul cercetării și ar afecta competitivitatea Europei. Evaluarea intermediară a programului Orizont 2020 a arătat că programul este pe calea cea bună pentru a contribui la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică, a aborda provocările majore cu care se confruntă societatea și a îmbunătăți viețile cetățenilor eurodeputatul Dan Nica.

    Dan Nica: Dacă nu ai pe cineva aici să se zbată pentru țara ta, atunci să nu ne mai plângem sau să nu ne întrebăm de ce anumite lucruri care se întâmplă. Anumite legi europene, pentru că legea acționează la fel pentru toate statele membre, evident afectează mai mult pe unul și mai puțin pe altul. Dacă nu ai oamenii care se bat, astfel încât legea sa te ajute mai mult pe tine în România și să te afecteze negativ cât mai puțin atunci lucrurile sunt rele, foarte rele. Eu sunt raportorul pe cercetare. Este un raport cu privire la cercetare Orizont Europa 2020 – 2027 cu adevărat important la care se pot decide lucruri importante și în special pentru cercetarea din România și acolo am introdus și chestii în care nu au înțeles.

    Coeziune interpretată altfel în sensul că această discriminare și această situație de factum în care cei din vest nu prea vor să facă consorții cu cei din est din diverse motive care nu au legătură cu pata de excelență a cercetării, nu au legătură cu partea de profesionalism a celor din România cum poți s-o depășești? Simplu. Dacă intri într-un consorțiu vii cu banii din … astfel încât cei din vest sa nu spună ce din banii mei să-ți dau ție? Nu. Eu vin cu banii mei. Este foarte inteligent. Și am propus și am obținut un vot unanim al gupurilor politice, 4 miliarde de euro pentru acest mecanism de … pentru țările care încă nu sunt foarte prezente în Orizont 2020. Cumva numărul foarte important este cel de plată.

    Într-un proiect de pildă dacă ar fi un cercetător român, un cercetător belgian, unul german și unul francez, cercetătorul român este plătit cam de două ori și jumătate mai puțin decât un muncitor. Este inacceptabil. Și am pus acolo o creștere cu 25 % față de cel mai bine plătit cercetător într-un proiect național ceea ce va face ca această diferență în continuare să existe dar s-o micșorăm. Mai am să conving Ministerul Sănătății să facă același lucru pentru că există apeluri deschise unde ar trebui să fie de exemplu pentru rețeaua de boli rare unde se acordă foarte mulți bani. Culmea este de exemplu ca noi avem foarte multe centre care tratează cancerul dar nu sunt parte a rețelei și nu pot să ia bani.

    Progresul României este indisolubil legat de dezvoltarea părții de cercetare. Nu ai o parte de cercetare care să fie bună, semnificativă și bine finanțată ai și probleme ca dezvoltare economică sustenabilă. Sustenabilă înseamnă cu noi tehnologii, cu noi lucruri care să te facă mai competitiv și până la urmă și viața fiecărui român depinde de ceea ce se întâmplă în cercetare. Și pe parte de sănătate și pe parte de eficientă energetică și pe partea de confort urban.

    De la cercetarea fundamentală la inovații creatoare de piețe s-ar încetinii o serie de progrese importante de exemplu în materie de sănătate combaterea schimbărilor climatice, transportul ecologic și agricultura durabilă iar soluțiile pentru tratarea cancerului, emisiile de gaze cu efect de seră, autovehiculele inteligente și dietele sănătoase ar întârzia să apară.

  • La Roumanie, à nouveau sous la loupe du Parlement européen

    La Roumanie, à nouveau sous la loupe du Parlement européen

    En novembre 2018, le Législatif communautaire adoptait une résolution exprimant sa préoccupation à légard des récents changements opérés dans le système judiciaire de Roumanie, promus par le majorité de gauche Parti social-démocrate – Alliance des libéraux et des démocrates. Des changements qui risquent de mettre en danger la séparation des pouvoirs dans lEtat et de miner la lutte contre la corruption, est-il dit dans la résolution mentionnée.



    Six mois après, un nouveau débat des partenaires européens sur lEtat de droit en Roumanie na rien apporté de neuf ni de bon. Au contraire, ils ont renouvelé leur avertissement: le pouvoir en place à Bucarest se doit de revenir urgemment sur la voie des réformes et de poursuivre la lutte contre la corruption. Voici ce que déclarait la commissaire européenne à la Justice, Věra Jourová: Le processus de réforme doit vite avancer et non pas reculer. Si besoin est, la Commission usera de tous les moyens dont elle dispose. La situation actuelle en Roumanie risque sérieusement de régresser en ce qui concerne lEtat de droit, notamment en matière dindependence du pouvoir judiciaire et de lutte contre la corruption. Ce qui sest passé à loccasion du processus de désignation du procureur en chef du futur Parquet européen na pas été de nature à clarifier les choses .



    La commissaire Jurova faisait référence au cas de lex cheffe de la Direction nationale anticorruption de Roumanie, Laura Codruţa Kovesi, dont la candidature à la tête du futur Parquet européen est fortement appuyée par le Législatif communautaire, mais entravée, dans une égale mesure, par les autorités de Bucarest, y compris par le biais de ce que daucuns appellent des chicanes judiciaires, qui nont pas échappées à lœil vigilant de Bruxelles.



    Le député européen social – démocrate Dan Nica a tenu à expliquer pourquoi Mme Kovesi naurait pas été digne doccuper cette haute fonction dans la magistrature européenne. Dan Nica: En 2009, le procureur général de la Roumanie a signé le premier protocole secret avec les services de renseignement. Ce procureur général nétait autre que Mme Kövesi. Cela fait deux ans que lon assiste au dévoilement dune longue série de protocoles secrets conclus avec les services de renseignement. Les Roumains ont pu apprendre que ces protocoles ont mené à des abus et à des injustices abominables.



    Cristian Preda, député européen issu de lopposition, a accusé le pouvoir en place davoir commis des abus en matière de Justice. Cristian Preda: Le régime de Bucarest nest plus un Etat de droit, parce que la coalition majoritaire, au pouvoir depuis 2016, met une pression énorme sur les juges, les procureurs, sur tous les magistrats, pour les obliger à revenir sur les décisions définitives et à ne pas poursuivre les faits de corruption.



    Certains députés européens de létranger ont critiqué labsence dun représentant de lExécutif roumain lors du débat au Parlement européen, dautant plus que la Roumanie exerce la présidence tournante du Conseil de lUE. A la différence du précédent débat sur ce même sujet, ce dernier na pas débouché sur ladoption dune résolution. (Trad. Mariana Tudose)