Tag: Dan Stanca

  • Rumänischer Schriftstellerverband zeichnet die besten Autoren aus

    Laut der Internetseite des Schriftstellerverbandes wurde der Romanschriftsteller Mircea Cărtărescu mit dem Nationalpreis für Literatur ausgezeichnet. Mircea Cărtărescu, der am Tag der Auszeichnung sechzig Jahre alt wurde, ist ein bedeutender Theoretiker des rumänischen Postmodernismus, Romancier, Dichter und Essayist, der sowohl im In- als auch im Ausland im Trend liegt. Cărtărescu ist ebenfalls Professor an der Bukarester Universität.



    Eines seiner beliebtesten Werke, De ce iubim femeile“ (Warum wir die Frauen lieben“), wurde raubkopiert und in doppelt so vielen Kopien illegal verkauft als die legale Auflage. Cărtărescus Werke wurden ins Englische, Italienische, Französische, Spanische, Polnische, Schwedische, Bulgarische, Ungarische und anderen Sprachen übersetzt. Sein Name wird oft erwähnt, wenn es um eine virtuelle rumänische Kandidatur für den Nobelpreis geht.



    Der Essayist Horia-Roman Patapievici wurde für sein Buch Partea nevăzută decide totul“ (Das Unsichtbare entscheidet alles“) mit dem Sonderpreis des Schriftstellerverbandes ausgezeichnet. Patapievici, der von Beruf Physiker ist, ist auf dem sogenannten Ideenmarkt einer der einflussreichsten rumänischen Intellektuellen. Sein Stil ist drastisch und fehlerfrei, behaupten seine Verehrer. Die Gegner meinen, er sei trocken und langweilig. In seinen Werken ist der Einfluss des Wissenschaftlers leicht bemerkbar. Die von ihm geförderten Ideen, von den libertären Wirtschaftspolitiken zu der Moral des traditionellen Christentums, lassen ihn als konservativ erscheinen und machen ihm zum Ziel der linksgerichteten Ideologen. Seit einiger Zeit stand Patapievici nicht mehr im Rampenlicht. Kritiker meinen, das hänge mit seiner Treue gegenüber dem ehemaligen Staatschef Traian Băsescu zusammen. Horia-Roman Patapievici leitete in dieser Zeit das Rumänische Kulturinstitut.



    Dan Stanca wurde für sein Werk Ghetsimani 51“ mit dem Preis für Prosa ausgezeichnet. Er schrieb jahrelang für die konservative Zeitung România liberă“ und veröffentlichte mehr als 20 Romane, in denen er die Irrungen der Modernität beklagt. In seinem Werk macht Stanca keinen Hehl daraus, für Land und Leute vor der sowjetischen Besatzung und des Kommunismus Nostalgie hegt. Der Preis für Poesie ging an Vasile Dan für den Band Lentila de contact“ (Kontaktlinse“). Mircea Anghelescu gewann bei der Sektion Literaturkritik und –geschichte mit dem Band Lâna de aur“ (Das goldene Vlies“).



    Die Preisverleihung war eines der wenigsten Momente im öffentlichen Leben des Schriftstellerverbandes, in dem eine scheinbare Eintracht herrschte. Die Tätigkeit des Vorsitzenden Nicolae Manolescu wird von einigen Kollegen vehement kritisiert. Der Literaturkritiker und Schriftsteller Manolescu bekleidet das Amt seit 20 Jahren.

  • Premiile Uniunii Scriitorilor din România

    Nume consacrate, iubite de public şi respectate
    în interiorul breslei figurează pe lista de premii pentru anul 2015 ale Uniunii Scriitorilor
    din România. Potrivit site-ului USR, cea mai prestigioasă dintre distincţii,

    Premiul Naţional pentru Literatură, i-a revenit romancierului Mircea
    Cărtărescu. Devenit sexagenar exact în ziua premierii, acest profesor de la
    facultatea de Litere a Universităţii bucureştene, considerat un teoretician important al
    postmodernismului românesc, poet şi eseist e, de departe, şi cel mai în
    vogă prozator român, deopotrivă în ţarăşi în străinătate. Epuizată imediat ce-a ieşit pe piaţă, una dintre
    cărţile sale, De ce iubim femeile,
    destinată mai degrabă publicului larg, a fost, pur şi simplu, piratată şi vândută într-un
    tiraj care-l dubla pe acela legal. Operele i-au fost traduse într-o sumedenie de limbi -
    engleză, italiană, franceză, spaniolă, poloneză, suedeză, bulgară, maghiară etc
    -, iar numele său e cel mai frecvent citat în dezbaterile asupra unei virtuale
    candidaturi româneşti la Premiul Nobel.

    Laureatul
    Premiului Special al Uniunii Scriitorilor e
    eseistul Horia-Roman Patapievici, pentru volumul ‘Partea nevăzută decide
    totul’. Fizician de formaţie, Patapievici e unul dintre cei mai influenţi
    intelectuali români pe aşa-numita piaţă a ideilor. Riguroasă şi impecabilă
    pentru admiratori, aridă şi plictisitoare pentru adversari, scriitura eseurilor
    sale e evident tributară formaţiei de om de ştiinţă. Valorile pe care le
    promoveză în spaţiul public – de la politicile economice libertariene la morala
    creştinismului tradiţional – aparţin familiei ideologice conservatoare, ceea ce
    l-a transformat în ţinta predilectă a ideologilor de stânga. De ceva timp
    retras din prim-planul scenei, Patapievici decontează, astfel, şi devotamentul
    faţă de fostul preşedinte Traian Băsescu, în mandatele căruia a fost preşedinte
    al Institutului Cultural Român şi căruia i-a cauţionat multe din acţiunile
    discutabile.

    Premiul pentru proză pe 2015 i-a fost acordat lui Dan Stanca,
    pentru volumul ‘Ghetsimani ’51’. Editorialist de cursă lungă în, pe vremuri,
    influentul cotidian de dreapta România
    liberă, Stanca a publicat mai bine de 20 de romane în care deplânge
    rătăcirile modernităţii şi nu-şi ascunde nostalgia faţă de ţara şi oamenii de
    dinaintea ocupaţiei sovietice şi instalării comunismului.

    Vasile Dan, cu
    volumul ‘Lentila de contact’, a obţinut Premiul pentru poezie, iar Mircea
    Anghelescu a fost desemnat câştigător la secţiunea critică şi istorie literară,
    pentru volumul ‘Lâna de aur.

    Anunţarea
    premiilor pentru anul 2015 a fost unul dintre tot mai rarele momente de
    concordie în interiorul Uniunii Scriitorilor, unde prestaţia longevivului
    preşedinte Nicolae Manolescu, în funcţie de mai bine de două decenii, e tot mai
    frecvent şi vehement contestată de unii colegi de breaslă.