Dincolo de impunătoarele ziduri ale Muzeului
Național Cotroceni, în interiorul Spațiilor Medievale ale palatului, expoziția
temporară Dispărute, strămutate, salvate își așteaptă vizitatorii. Un proiect
expozițional adresat îndeosebi tinerelor generații, care prezintă opera
plastică monumentală îndepărtată de regimurile totalitare din secolul trecut de
pe teritoriul României. Am stat de vorbă cu Dan Țălnaru, din cadrul Serviciului
Programe Culturale și Educaționale al Muzeului Național Cotroceni, despre
expoziție:
Dispărute, strămutate, salvate
este titlul unei expoziții a Muzeului Național Cotroceni ce și-a propus să
aducă în fața generațiilor mai tinere o mică parte din opera plastică autohtonă
de factură monumentală, necunoscută lor, devenită indezirabilă regimurilor
politice totalitare din secolul trecut. Opera plastică, în special cea
monumentală de for public, spre deosebire de creația literară, nu a avut șansa
unui autoexil ca singură formă de salvare, de supraviețuire, rămânând astfel la
discreția autorităților, care, de multe ori, folosind ideologia ca singură
rațiune, a suprimat-o. Multe creații de certă valoare artistică, unele de
importanță istorică, aflate în patrimoniul național și universal, au căzut sub
furia distructivă a ideologiei, ajungând să fie demolate, topite, sau în rare
situații strămutate sau ascunse.
Dan Țălnaru ne-a descris contextul istoric
care a dat naștere acestei expoziții și ne-a enumerat câteva dintre monumentele
ce pot fi rememorate cu ocazia vizitării acesteia:
Expoziția este structurată în jurul
a trei perioade ale istoriei naționale, perioade ce s-au intersectat cu
ideologiile totalitare căzute peste România în secolul trecut. Prima perioadă
este cea care a urmat anexării Ardealului de Nord (de către Ungaria hortystă),
când pentru noile autorități simbolurile unirii românilor de la 1918 deveniseră
indezirabile. Aici ne referim la statuia lui Vasile Lucaciu, cunoscutul
luptător pentru drepturile românilor ardeleni. Statuia, creație a sculptorului
român Corneliu Medrea, dezvelită în orașul Satu Mare în decembrie 1936 și care,
din păcate la nici patru ani de la inaugurare, în 6 septembrie 1940, își
începea propria sa odisee. Statul național legionar, guvernarea legionară
antonesciană (fascistă) este o altă pagină, o altă perioadă grea din istoria
națională pe care am prezentat-o în expoziția noastră.
Printre monumentele care
au avut de suferit atunci am ales monumentul politicianului liberal ieșean
Gheorghe Mârzescu, cel care în calitate de ministru al Justiției a elaborat o
suită de acte normative care au oferit statului cadrul legal pentru
desființarea partidelor și a organizațiilor extremiste. Printre sutele de
statui și de monumente distruse de furia regimului comunist, în expoziție vă
puteți întâlni cu trei dintre creațiile sculptorului croat Ivan Mestrovici:
statuia ecvestră a Regelui Carol I, ansamblul statuar al Regelui Ferdinand I
Întregitorul, dispărute pentru totdeauna din peisajul bucureștean, și
monumentul marelui om politic român Ion I.C. Brătianu, din fericire recuperat
după căderea comunismului. Un alt monument căzut în perioada Republicii
Populare este Monumentul Independenței din Craiova (sud), distrus și el, așa
cum spuneam, de furia regimului comunist.
Nu doar expoziţia temporară merită vizitată,
ci întregul Muzeu, ne provoacă Dan Țălnaru:
Dincolo de această expoziție
temporară, vizitatorii noștri pot admira Muzeul Național Cotroceni, amenajat în
fostul Palat Regal Cotroceni, monument istoric reprezentativ pentru arhitectura
românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea și care îmbină caracteristicile
unui spațiu memorial cu o istorie de aproape 350 de ani, cu cele ale unui muzeu
de artă decorativă. Vă invităm așadar să vizitați expoziția noastră și acest
minunat edificiu de care și-au legat numele personalități de seamă ale istoriei
naționale.