Tag: Dana Ionescu

  • Arbeitsmarkt und Migration: Rumänische Unternehmen importieren vermehrt ausländische Arbeitskraft

    Arbeitsmarkt und Migration: Rumänische Unternehmen importieren vermehrt ausländische Arbeitskraft

    Rumänien belegt den zweiten Platz in der EU unter den Ländern, die Arbeitskräfte von au‎ßerhalb des EU-Raumes importieren. Den ersten Platz nimmt Tschechien ein. Die meisten Ausländer, die in Rumänien 2018 angestellt wurden, kommen aus Vietnam (35%), der Türkei, Nepal, Serbien, Sri Lanka, China und der Moldaurepublik. Der gravierendste Mangel an Arbeitskraft wird in Bereichen wie Gastronomie, Schiffbau, Verkauf von Kleidungsstücken und dem Bausektor registriert. Zahlreiche Rumänen arbeiten seit Jahren in EU-Ländern genau in diesen Bereichen und nicht nur. Die Europaabgeordnete Maria Grapini, selber Geschäftsfrau und Unternehmerin, erklärte, das sei eine Erklärung für den Mangel an Arbeitskraft. Hinzu komme das rumänische Bildungssystem, das nicht genügend Fachkräfte ausbilde:



    Der Mangel an Arbeitskraft kommt auf der Ebene der Arbeiter vor, die keinen Hochschulabschluss brauchen. Leider ist das die Folge der Auflösung der Berufsschulen. In der Zwischenzeit funktioniert der Dualunterricht. Es gibt auch ein Gesetz für die Lehrlinge am Arbeitsplatz. Der Weg ist aber noch lang. Meine Unternehmen sind in der Textilindustrie tätig. In den Berufsschulen gab es vor 30 Jahren Klassen für Weberei und Färberei. Berufe wie Elektriker, Drechsler oder Schwei‎ßer brauchen unbedingt Nachschub.“




    Rumänien importiere besonders unqualifizierte Arbeitskraft, sagen auch Vertreter der Beratungsfirmen. Dana Ionescu, die sich mit Personaleinstellung beschäftigt, meint, der Import von Arbeitskräften sei alles andere als billig. Dana Ionescu, Global-Mobility-Managerin bei ADECCO Rumänien, dazu:



    Es ist gar nicht billiger, ausländische Bürger zu bringen. Es gibt einige Beschränkungen, was die Löhne anbelangt. Ein Ausländer muss den Durchschnittslohn bekommen. Ein Rumäne kann aber auch den Mindestlohn erhalten. Hinzu kommen weitere Kosten wie Übersetzung der Dokumente, notarielle und andere Gebühren usw.“




    Die Zahl der rumänischen Arbeitgeber, die ausländische Arbeitskräfte anstellen, wird immer höher. Mit Einzelheiten kommt Dana Ionescu:



    Im ersten Jahresquartal 2018 wurden 31.464 Arbeitsplätze immer wieder von den Arbeitgebern als frei erklärt. Daher die immer steigende Zahl der Ausländer, die in Rumänien arbeiten. Dieses Kontingent wird durch Regierungserlass am Anfang des Jahres genehmigt. Während des Jahres kann es verändert und auf andere Bereiche ausgeweitet werden.“




    In diesem Jahr stieg das Kontingent um 55% gegenüber dem gleichen Zeitraum 2017. Am Anfang bezifferte sich das Kontingent für 2018 auf 7.000 Arbeiter. Im August aber hat man seine Erhöhung genehmigt. Es geht um eine Rekordzahl. Dana Ionescu dazu:



    Für die ständigen Arbeiter wurde das Kontingent verdoppelt — von 4.000 auf 8.000. Die Zahl der Leiharbeiter stieg um das Vierfache: von 1.200 auf 5.200. Vielleicht muss das Kontingent bis Jahresende noch verdoppelt werden.“




    Abgesehen von einer Anpassung des Ausbildungssystems an den Arbeitsmarkt und der Fortbildung der Lehrlinge am Arbeitsplatz sei es notwendig, die ausgewanderten Rumänen zur Rückkehr in ihre Heimat zu ermutigen, meint die Europaabgeordnete Maria Grapini. Allerdings sei das nicht so leicht, denn viele ausgewanderte Rumänen sehen den rumänischen Arbeitsmarkt als unstabil an:



    Es gibt ein gro‎ßes Misstrauen unter den rumänischen Migranten. Als ich in Spanien war, bin ich mit Vertretern der Rumänen zusammengekommen. Sie vertrauen dem rumänischen System nicht mehr. Sie wünschen sich einen festen Arbeitsplatz. Wer im Ausland arbeitet, will nicht mehr zurück, weil er Angst hat, den Arbeitsplatz immer wieder zu verlieren. Wir brauchen bessere Gesetze, eine bessere öffentliche Politik.“




    Bis dahin bleibe der Import eine vorübergehende Lösung, die meist umgesetzte Ma‎ßnahme. Die Vereinfachung der Gesetze für den Import der ausländischen Arbeitskraft werde ebenfalls anvisiert. Au‎ßerdem sei eine flexible Lohnpolitik notwendig, welche in der Spannbreite vom Mindest- zum Durchschnittslohn eine angemessene Entlohnung der Arbeitnehmer je nach Qualifikation ermöglichen würde. Es bleibe abzuwarten, ob diese Ansätze Anklang beim Gesetzgeber finden, so abschlie‎ßend die Europaabgeordnete Maria Grapini.

  • Criza forţei de muncă şi lucrătorii străini

    Criza forţei de muncă şi lucrătorii străini

    În condițiile scăderii
    demografice și ale emigrării unui număr foarte mare de români, după cum era
    previzibil, pe piața forței de muncă din România a apărut un deficit. Deficitul
    acesta crescând de la an la an, țara noastră a ajuns în situația de a importa
    personal care să ocupe posturile vacante, momentan aflându-se pe locul doi în Uniunea Europeană în rândul ţărilor cu
    cea mai mare cerere pentru muncitori din afara spaţiului UE, după Cehia. Majoritatea
    cetățenilor străini angajați în România în 2018 provin din Vietnam (35%),
    urmează Turcia, Nepal, Serbia, Sri Lanka, China și Moldova. Criza cea mai acută a forței de muncă se resimte în
    următoarele domenii: restaurante, construcția de nave și structuri plutitoare,
    comerț cu ridicata, îmbrăcăminte și încălțăminte și lucrări de construcții ale clădirilor
    rezidențiale și nerezidențiale. Întâmplător sau nu, acestea sunt, și parțial,
    domeniile unde activează românii stabiliți de mai mulți ani în țări ale UE și
    nu numai. Aici s-ar afla și una din explicațiile deficitului, pe lângă altele
    legate de situația învățământului românesc, subliniază eurodeputata S&D
    Maria Grapini
    , la rândul său femeie de afaceri: Trebuie să
    specificăm că această criză a forței de muncă apare la nivelul funcțiilor de
    execuție, nu la nivelul celor care necesită studii superioare. Din nefericire,
    se resimte închiderea școlilor profesionale realizată cu mai mulți ani în urmă,
    deși între timp învățământul dual a început să funcționeze. A fost adoptată și
    legea uceniciilor la locul de muncă. Dar încă nu s-a ajuns la numărul cerut de
    lucrători. Companiile mele activează în domeniul textil, iar acolo e o criză
    extraordinară în activitățile pentru care se formau clase speciale în școlile
    profesionale, cum ar fi țesătoria și vopsitoria. Nu mai vorbesc de meserii
    precum cele de electrician, strungar, sudor etc.



    Importăm, în special, muncă necalificată,
    susțin și reprezentanții firmelor de consultanță și de resurse umane, cum
    este și Dana Ionescu, care precizează că acest import nu e deloc ieftin. Dana
    Ionescu, global mobility manager în cadrul ADECCO România: Nu este deloc mai
    ieftin să aducem cetățeni străini în loc să angajăm cetățeni din România.
    Există niște restricții pentru anumite categorii de lucrători cu privire la
    salariu. Dacă un român poate fi angajat primind salariul minim pe economie, un
    cetățean străin pentru care se obține un aviz de muncă trebuie neapărat să fie
    remunerat cu salariul mediu pe economie. Se adaugă costul formalităților: plata
    firmei de consultanță, traducerea documentelor, taxele notariale și alte taxe.



    Indiferent de cauzele crizei și de costurile ei, angajatori români vor un număr din ce în ce mai mare de
    lucrători străini
    , apelând la guvern pentru eliberarea mai multor avize de
    muncă. Specialista în resurse umane, Dana Ionescu ne oferă detalii: Din datele centralizate ale Agenției Naționale Pentru Ocuparea Forței
    de Muncă a rezultat că din totalul locurilor vacante înregistrate în primul
    trimestru al acestui an, puse la dispoziția persoanelor aflate în căutarea unei
    slujbe și înregistrate ca primind indemnizație de șomaj, 31.464 de locuri de
    muncă au fost declarate în mod repetat ca nefiind ocupate de către angajatori.
    Tocmai datorită acestui deficit a apărut necesitatea majorării considerabile de
    la an la an a contingentului de cetățeni străini care pot fi angajați pe
    teritoriul României. Acest contingent se aprobă prin hotărâre de guvern la
    începutul anului pentru ca pe parcurs, să se mai modifice pentru a se extinde.


    Anul
    acesta, contingentul aprobat de guvern pe tipuri
    de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă a crescut cu 55%
    față de perioada similară din 2017. Inițial, pentru 2018, acest contingent
    fusese de 7.000 de lucrători, în luna august hotărându-se suplimentarea lui
    până la un număr-record, aflăm tot de la Dana Ionescu: Pentru categoria de lucrători permanenți, contingentul a fost dublat de
    la 4.000 la 8.000, iar pentru cei detașați contingentul a fost majorat de mai
    mult de 4 ori: de la 1.200 la 5.200. Rămâne de văzut dacă până la finele anului
    nu va fi nevoie să se majoreze încă o dată acest contingent.


    Pe lângă soluțiile școlarizării corelate cu nevoile pieței și a aplicării
    legii uceniciilor la locul de muncă, încurajarea revenirii în țară a românilor
    plecați e luată în discuție. Aici, însă, apar alte impedimente, consideră
    eurodeputata Maria Grapini: Există o foarte mare neîncredere. Când am
    mers eu în Spania, m-am întâlnit cu reprezentanți ai românilor de acolo. Nu au
    încredere în sustenabilitatea locului de muncă. Nu au ridicat problema
    nivelului salariului, ci în existența pe termen lung a locului de muncă. Cei
    care au plecat nu mai vor să se întoarcă, tocmai pentru că nu au această
    certitudine a stabilității slujbei. Cred că ne trebuie niște politici publice
    mai bine focusate pe acest aspect.



    Până
    atunci, importul de personal e o soluție din ce în ce mai aplicată.
    Simplificarea legislației pentru aducerea forței de muncă din străinătate este
    deja discutată. Se ia în considerare, de asemenea, eliminarea acestei prevederi
    privind salariul mediu pe economie, fiindcă, odată stabilit salariul minim de
    către guvern, piața ar trebui să fie cea care decide nivelul salariului pentru
    angajați în funcție de pregătirea acestora. Rămâne de văzut, dacă aceste
    intenții se vor concretiza prin acte normative.