Tag: Danemarca

  • Danemarca – nivel epidemic de infecții respiratorii

    Danemarca – nivel epidemic de infecții respiratorii

    Institutul danez pentru prevenirea și tratamentul bolilor infecțioase și amenințărilor biologice, Statens Serum Institut, a emis o avertizare de epidemie de infecții cu Mycoplasma pneumoniae (MP), o bacterie care poate provoca pneumonie, informează Ministerul de Externe de la Bucureşti (MAE).

    Statens Serum Institut monitorizează continuu infecțiile respiratorii, datele fiind actualizate săptămânal Mai multe informaţii se găsesc pe pagina de internet a Institutului: https://www.ssi.dk/sygdomme-beredskab-og-forskning/overvaagning-af-luftvejssygdomme.

    MAE recomandă cetățenilor români care intenționează să călătorească în această perioadă în Regatul Danemarcei să dețină cardul european de sănătate sau să încheie o asigurare de sănătate înainte de plecarea din România. Totodată, este recomandată citirea cu atenție a informațiilor cuprinse în polița de asigurare, informarea cu privire la coordonatele firmei de asigurări, dar și a rudelor cu privire la datele cuprinse în polița de asigurare. Cetățenii care urmează un tratament medical trebuie să se asigure că au suficiente medicamente și rețeta prescrisă de medic. Medicamentele trebuie transportate în ambalaj original.

    Pentru asistență medicală urgentă în cazul unui accident grav sau al unei boli pune viața în pericol pe teritoriul Regatului Danemarcei, poate fi apelat numărul european unic de urgență 112.

    În caz de boală acută sau rănire care NU pune în pericol viața, turiștii și cetățenii care nu au acces la medicul de familie se pot adresa în timpul zilei celui mai apropiat medic generalist, iar în afara programului (16:00-08:00) și în zilele nelucrătoare, pot apela liniile de asistență medicală astfel:

    1. Regiunea Hovedstaden – numărul +45 1813;

    2. Regiunea Sjælland – numărul +45 1818;

    3. Regiunea Syddanmark – numărul +45 70 11 07 07;

    4. Regiunea Midtjylland – numărul +45 70 11 31 31;

    5. Regiunea Nordjylland – numărul +45 70 15 03 00.

    Asistenţă consulară poate fi solicitată la numerele de telefon ale Ambasadei României la Copenhaga: +45 39 46 43 63 sau +45 39 46 47 74, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. Îentru urgenţe, poate fi apelat telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Regatul Danemarcei: + 45 27 35 55 37.

    MAErecomandă consultarea paginii de Internet:

    https://www.ssi.dk/, https://copenhaga.mae.ro, https://www.mae.ro

    şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (http://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.

  • Sport Club RRI: Handbal

    Sport Club RRI: Handbal

    Naţionala României a debutat cu o victorie categorică la
    Campionatul Mondial de handbal feminin care are loc în Danemarca, Norvegia şi
    Suedia, grupa E. În meciul cu Chile, România a învins cu scorul de 44-19, la
    pauză 25-6. Interul Eliza Buceschi a marcat cele mai multe goluri pentru
    România, 6, și a fost aleasă cea mai bună jucătoare a meciului.


    În meciul
    al doilea, România a jucat cu Serbia pe care a învins-o cu scorul de 37-28, la
    pauză 19-13. Cea mai prolifică marcatoare pentru România a fost tot Eliza
    Buceschi, autoare a 8 goluri, și a fost aleasă din nou cea mai bună jucătoare. După
    aceste două prime victorii, România s-a calificat în grupele principale ale
    turneului.


    În meciul
    al treilea al grupei, România a jucat aseară cu Danemarca. Nordicele au învins
    categoric, scor 37-23, la pauză 21-10. Cea mai bună marcatoare a echipei
    României, cu 5 goluri, a fost tânărul inter stânga Diana Lixăndroiu, în vârstă
    de 18 ani, care evoluează în liga secundă. În cele trei partide, România nu a putut
    s-o folosească pe vedeta Cristina Neagu, în continuare accidentată. În
    clasamentul grupei E, pe primul loc s-a situat Danemarca cu 6 puncte, România 4
    puncte, Serbia 2 puncte și Chile 0 puncte.


    În faza a
    doua a competiției, Danemarca, România și Serbia au fost repartizate în grupa a
    III-a unde vor juca cu Germania, Polonia și Japonia. România a intrat în faza
    secundă a grupelor cu 2 puncte și ocupă poziția a treia din 6 echipe cu un
    golaveraj de minus 7. Grupa este condusă de Danemarca cu 4 puncte. Primele două
    echipe din grupă se califică în sferturile de finală. Pe 7 decembrie, România
    va juca împotriva Germaniei, pe 9 decembrie va întâlni selecționata Japoniei,
    iar pe 11 decembrie se va duela cu echipa Poloniei.

  • Naţionala României a debutat cu o victorie la Campionatul Mondial de handbal feminin

    Naţionala României a debutat cu o victorie la Campionatul Mondial de handbal feminin

    Victorie categorică pentru naţionala României la Campionatul Mondial de handbal feminin care are loc în Danemarca, Norvegia şi Suedia, 44-19 (25-6) cu Chile, vineri seara, la Herning (Danemarca), în Grupa E.

    După o primă repriză încheiată cu un avans de 19 goluri (25-6), formaţia sud-americană a redus, în repriza secundă, din diferenţă.

    România va juca pe 3 decembrie cu Serbia şi pe 4 decembrie cu Danemarca.

    Primele trei clasate în grupe vor obţine calificarea în grupele principale.

    Naţionala României este singura care a participat la toate cele 26 de ediţii ale Campionatului Mondial de handbal feminin.

    România are în palmares un titlul mondial (1962), două medalii de argint (1973, 2005) şi una de bronz (2015). La precedenta ediţie, România s-a clasat pe locul 13. La CM 2023, România are ca obiectiv clasarea pe locurile 1-7, pentru a putea participa la turneul preolimpic.

  • Sport Club RRI: Încep Mondialele de handbal feminin

    Sport Club RRI: Încep Mondialele de handbal feminin

    Danemarca, Suedia şi Norvegia găzduiesc,
    începând de miercuri, cel mai important eveniment al anului din handbalul
    feminin – Campionatele Mondiale.
    Finala va avea loc, pe 17 decembrie, în arena
    Jyske Bank Boxen, din oraşul danez Herning. Tot acolo se vor desfăşura jocurile
    Grupei E, din care face parte echipa României. Elevele antrenorului Florentin
    Pera vor întâlni, pe 1 decembrie, echipa statului Chile. Două zile mai târziu,
    se vor confrunta cu formaţia Serbiei. Meciul cel mai interesant va avea loc
    marţi, împotriva echipei Danemarcei, una dintre favoritele la medalii. Primele
    trei clasate din Grupa E merg în Grupa Principală III, alături de fruntaşele
    din Grupa F. România s-ar putea confrunta aici cu Germania, Polonia, Japonia
    sau cu Iranul, iar partidele vor avea loc tot la Herning. Primele două clasate
    în cele patru grupe principale se vor confrunta apoi în sferturile de finală. Vor
    urma semifinalele şi finalele.


    Obiectivul Naţionalei române la
    Mondiale este clasarea pe unul dintre primele şapte locuri, pentru a-şi putea continua
    drumul către Jocurile Olimpice din 2024. Campioana mondială merge direct la Paris,
    împreună cu echipele campioane continentale. Poziţiile 2, 3, 4, 5, 6 şi 7 de la
    Mondiale vor asigura participarea la turneele preolimpice din aprilie, care vor
    completa lista echipelor participante la Jocurile de anul viitor.


    Echipa României este singura care
    a participat la toate cele 25 de ediţii de până acum ale Campionatului Mondial
    de handbal feminin, începând cu ediţia din 1957, care a avut loc în Iugoslavia.
    În 1962, competiţia a fost găzduită chiar de România, care a şi câştigat
    finala. Handbalistele tricolore au mai fost finaliste în 1973, când au pierdut
    în faţa Iugoslaviei, care era şi ţara gazdă, şi în 2005, învinse de Rusia, tot
    ţară organizatoare.


    Înaintea plecării la Mondiale,
    handbalistele din echipa României au câştigat, săptămâna trecută, la Bistriţa,
    Trofeul Carpaţi. Selecţionata tricoloră a terminat competiţia cu trei victorii:
    33-28 cu Elveţia, 32-22 cu Portugalia şi 41-35 cu Austria.


  • Danemarca: Cod roşu de creştere a nivelului apei, ploi şi vânt puternic

    Danemarca: Cod roşu de creştere a nivelului apei, ploi şi vânt puternic

    Institutul local de meteorologie din Danemarca a emis un cod roșu de creștere a nivelului apei în partea de sud a zonei urbane Lillebælt, partea de vest a Mării Baltice și zona din jurul golfului Køge, informează MAE. Totodată, autoritățile au emis un cod galben de furtună pentru o mare parte a țării, iar prognoza indică un volum de ploi abundente pentru teritoriul întregii țări.



    Precipitaţiile pot duce la inundații în zonele de coastă joase din Sydøstjylland, Sydvest și în Sydfyn. De asemena, vântul va ajunge la rafale de furtună, în special în partea de sud a țării.


    Pentru informații actualizate pot fi consultate paginile de Internet ale Institutul Danez de Meteorologie: https://www.dmi.dk/varsler/.



    Ministerul Afacerilor Externe reamintește cetățenilor români să respecte recomandările autorităților daneze. Aceștia pot apela numărul european unic de urgență 112”.



    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Copenhaga: +4539464363, +4539464774, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatori în regim de permanență.



    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi numărul de telefon de permanență al misiunii diplomatice a României în Regatul Danemarcei: +4527355537.



  • Control în punctele de frontieră ale Danemarcei

    Control în punctele de frontieră ale Danemarcei


    Autoritățile din Danemarca au decis reinstituirea controalelor atât la frontiera terestră, cât și la frontiera maritime cu Germania, inclusive în porturile de legătură cu feribotul către / din R.F. Germania, informează Ministerul Afacerilor Externe. Controalele vor fi efectuate pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, ca urmare a amenințării teroriste a cărui nivel de alertă este de grad 4, pe o scară de la 1 la 5.



    Reamintim că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Copenhaga: (+45)39464363, (+45)39464774, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatori în regim de permanență.



    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție şi numărul de telefon de permanență al misiunii diplomatice a României în Regatul Danemarcei: (+45)27355537. Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români care călătoresc în străinătate consultarea paginilor web https://copenhaga.mae.ro, www.mae.ro şi reamintește faptul că au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță” (www.mae.ro/app_cs), care oferă informații şi sfaturi de călătorie.



  • Români nomazi în Europa

    Români nomazi în Europa

    Peste 5,7 milioane de români se aflau cu
    acte în regulă în străinătate, potrivit datelor furnizate de Ministerul Român
    de Externe, la ultimul recensământ. Neoficial, există şi un număr mare de
    români nedeclarați, aflați la muncă în Vestul Europei. Deci fără acte! Cu o
    situație demografică aflată într-o continuă criză, România îngroașă rândul țărilor
    afectate de dificultăţile economice. Dacă pandemia i-a adus pe mulți înapoi în
    țară, situaţia economică îi trimite de unde au venit. Cu acte sau fără acte-n
    regulă, din ce în ce mai mulți români iau din nou calea autoexilului, pentru
    că, aici, salariile nu țin pasul cu inflația, iar asta se vede în calitatea
    vieții și în lipsa de perspectivă pe termen lung.


    Ce să facă un român în străinătate? Cele
    mai multe dintre țările care caută forță de muncă de la noi sunt, cumva,
    tradiționale: Germania, Olanda, Marea Britanie, Italia, Spania, dar și
    Norvegia, Suedia și Finlanda. Portalul e-jobs observă o tendință descendentă a
    intenției românilor de a pleca, raportându-se la numărul de aplicări. Ana
    Călugăru, Head of Communications la e-jobs:


    De la începutul lui ianuarie și până
    acum, numărul de aplicări pentru străinătate a scăzut. Pentru această perioadă
    am avut aproape 34.000 de aplicări pentru străinătate. Asta înseamnă 1,4% din
    numărul total de aplicări. Țările în care s-a aplicat cel mai mult au fost
    Germania, Olanda, Belgia, Franța, Irlanda, Cipru și Marea Britanie. Spania și
    Italia au scăzut destul de mult în clasament față de acum 6, 7, 8 ani, când
    erau foarte populare.



    Majoritatea candidaților caută joburi pentru care nu e necesară o
    calificare. Acest lucru
    scurtează durata de căutare a unui serviciu și, de asemenea, lărgește aria de oportunități.
    Ana Călugăru:


    Domeniile în care sunt postate cele mai
    multe joburi. Din acest punct de vedere, de la începutul anului și până acum,
    angajatorii din străinătate au postat 55.000 de joburi pentru candidații din
    România. Cele mai multe joburi sunt din Germania, Olanda, Franța Italia,
    Anglia, Spania, Belgia și Danemarca. Domeniile în care sunt cel mai mult
    căutați candidații români sunt transporturi, logistică, naval, aeronautic,
    producție, construcții, turism, servicii, industrie alimentară, retail și
    medicină (sectorul de sănătate, în general).



    În ce privește salariile, românii ar pleca
    să muncească în străinătate chiar pentru o mie de euro. În Agricultură,
    salariile variază între 8,45 și 10 euro net pe oră, ceea ce înseamnă că, la
    finalul lunii, se adună de aproximativ 1.000 de euro.


    În Spania, de exemplu, în administrație, se poate
    câștiga un salariu de 1.900 de euro brut, în Agricultură și administrație – aproape
    1.700, în artă/cultură – 1.900, în Construcții – 2.400, în Minerit/Metalurgie -
    2.300, în Sănătate – 2.000 euro. Cel mai mic salariu îl ia un culegător – 1.100
    de euro.


    În Ţătile de Jos, un salariu în agricultură
    ajunge la 2.850 de euro pe lună, dacă vrei să lucrezi în Artă și Cultură, poți
    câștiga circa 3.170 de euro, sau, dacă vrei să lucrezi ca șofer pe tir, poți să
    câștigi între 2.070 și 4.450 de euro. Salariul unui medic variază între 3.000
    și 7.100 de euro.


    În Germania, mare căutare o are personalul pentru îngrijirea
    bătrânilor. Declinul
    demografic face ca această cerere să crească. Germania îi ademenește pe românii
    cu experiență în domeniu cu salarii de 32.500 – 39.000 de euro pe an, plus alte
    beneficii, cum ar fi: ajutor la plata chiriei pentru primele luni, cursuri
    gratuite de limbă, apartamente mobilate și 30 de zile de concediu pe an.


    În Italia, un român fără calificare poate
    să câștige aproximativ 1.250 de euro pe lună, în construcții, de exemplu.


    În Danemarca, să lucrezi la o fermă nu ți
    se cere calificare. Salariul este de 1.600 de euro. Pentru un job în
    construcții sau la abator, salariile oscilează între 2.100 de euro și 2.500 de
    euro.


    Ce alte beneficii mai oferă angajatorii
    din Vestul Europei pentru românii care vor să muncească la ei ne spune Ana
    Călugăru.


    Ce beneficii oferă? Asigurare de
    sănătate, suportă costurile de cazare o lună sau două până când își găsesc
    propria cazare. Pentru anumite poziții, oferă și o primă de relocare.




    Statistic,
    cei mai mulțumiți români sunt cei care lucrează în Spania. Această țară oferă
    un echilibru job – viață foarte atrăgător pentru aceștia. Din acest motiv, tot
    mai mulți români aleg să schimbe Germania cu Spania. În orice caz, sfatul
    specialiştilor este ca
    doritorii să se gândească bine dacă vor să plece în străinătate.


  • Jurnal Românesc – 21.08.2023

    Jurnal Românesc – 21.08.2023

    Ministerul Afacerilor Externe îi informează pe
    cetăţenii români care se află, tranzitează sau intenţionează să se deplaseze în
    Regatul Danemarcei că guvernul de la Copenhaga a decis menţinerea la 4 a
    nivelului de ameninţare teroristă, pe o scară de la 1 la 5, deşi pericolul s-a
    intensificat. Decizia a fost luată pe fondul identificării unor riscuri privind
    potenţiale atacuri teroriste şi are la bază o evaluare strategică, potrivit
    căreia ameninţarea va persista pe o perioadă mai lungă de timp. Cetăţenii
    români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei
    României la Copenhaga +45 3946 43 63 şi +45 3946 47 74. Pentru situaţii de
    urgenţă există linia telefonică specială a misiunii diplomatice +45 2735 55 37.
    MAE precizează că, recent, autorităţile din Suedia au decis ridicarea nivelului
    de ameninţare teroristă de la 3 – ameninţare ridicată la 4 -
    ameninţare mare. Bucureştiul le recomandă românilor care se
    deplasează în străinătate să folosească aplicaţia Călătoreşte în
    siguranţă, care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie actualizate.




    România are datoria să sprijine Republica
    Moldova şi o face cu succes, a declarat secretarul de stat în Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. Acesta a participat la finele
    săptămânii trecute la Congresul Diasporei 2023, Moldova sunt EU,
    organizat la Chişinău. El a prezentat activitatea Departamentului şi a vorbit
    despre proiectele care pot fi accesate de cetăţenii români. Marea majoritate
    a cetăţenilor Republicii Moldova sunt şi români de pretutindeni, fie că trăiesc
    în ţară sau în afara graniţelor ţării. Unii au şi cetăţenie română, alţii – nu.
    În egală măsură, sunt români de pretutindeni şi sunt bine-veniţi acasă: la
    Bucureşti sau la Chişinău, a spus Cârciu. Şeful DRP a explicat că
    instituţia pe care o conduce se ocupă de politicile de sprijinire a românilor
    din afara graniţelor ţării şi a arătat că datoria a statului român este să-i
    sprijine pe români acolo unde trăiesc. La Congresul Diasporei au participat
    miniştri ai Guvernului Republicii Moldova, ambasadori şi reprezentanţi ai
    administraţiei publice. Manifestarea face parte din seria de evenimente
    Zilele Diasporei 2023, care s-au desfăşurat pe 18 şi 19 august.




    Preşedintele Alianţei pentru Unirea Românilor,
    George Simion, a susţinut, în weekend, în cadrul lucrărilor Universităţii de
    Vară de la Izvoru Mureşului, că recentele numiri în funcţiile de consuli ai
    României în străinătate ar avea legătură cu un plan pus la punct prin care
    românii de peste hotare să fie împiedicaţi să voteze la alegerile din 2024. El
    a apreciat că România are un corp diplomatic de slabă calitate şi i-a transmis
    ministrului de Externe, Luminiţa Odobescu, să nu fie părtaşă la un asemenea plan.
    Simion a vorbit şi despre problemele cu care se confruntă românii din afara
    graniţelor, atât cei din comunităţile istorice, cât şi cei din diaspora
    economică, şi a criticat autorităţile române pentru lipsa de acţiune în acest
    domeniu. Guvernul de la Bucureşti a adoptat la 18 august 15 hotărâri cu privire
    la numiri în funcţia de consul general, după ce, la 10 august, a numit în
    funcţie alţi 19. Potrivit Executivului, la stabilirea nominalizărilor pentru
    funcţia de consul general au fost avute în vedere criterii specifice acestor
    poziţii, pentru a asigura reprezentarea României în afara graniţelor ţării la
    un standard adecvat.




    Trei români au traversat, cu costume de neopren,
    strâmtoarea Gibraltar, una dintre cele mai dificile zone din lume. Mihai Holban,
    Florin Tomoş şi Cristian Mitrică au parcurs distanţa dintre Spania şi Maroc în
    5 ore şi un minut, potrivit preşedintelui asociaţiei Ice Swimming România, Paul
    Georgescu. Astfel, numărul românilor care au traversat strâmtoarea dintre
    Europa şi Africa a ajuns la şapte, doar doi dintre ei înotând fără costum de
    protecţie, Paul Georgescu şi Şerban Frăţilă. Mihai Holban, avocat şi antrenor
    de înot, este primul român care a traversat în cadru organizat strâmtorile
    Bosfor, în 2015, Dardanele, în 2019, şi Gibraltar. Florin Tomoş, instructor de
    înot, iniţiatorul Seven Lakes România, a traversat în 2019 strâmtoarea Molakai,
    din Hawai, parte din Ocean Seven. Cristian Mitrică, economist de profesie, a
    început înotul la aproape 40 de ani, după un accident la schi. În 2012, el a
    fost în barcă alături de Călin Chiprianov şi Nicolae Leţ, primii doi români
    care, în costum de neopren, au traversat strâmtoarea Gibraltar. Paul Georgescu
    a declarat că, la începutul anului viitor, intenţionează să înoate 23 de
    kilometri în strâmtoarea Cook, din Noua Zeelandă, în cadrul proiectului Oceans
    Seven.


  • Danemarca a ridicat nivelul de alertă teroristă

    Danemarca a ridicat nivelul de alertă teroristă

    Danemarca menţine la 4 nivelul de ameninţare teroristă, pe o scară de la 1 la 5, deşi ameninţarea teroristă s-a intensificat, ca urmare şi a controalelor la frontiere, informează Miisterul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Decizia, luată pe fondul identificării unor riscuri privind potenţiale atacuri teroriste, are la bază o evaluare strategică, potrivit căreia ameninţarea va persista pe o perioadă mai lungă de timp.

    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Copenhaga: (+45) 39 46 43 63, (+45) 39 46 47 74, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatori în regim de permanenţă. În caz de urgenţă, poate fi apelat telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României în Regatul Danemarcei: (+45) 27 35 55 37.



    MAE ecomandă cetăţenilor români care călătoresc în străinătate consultarea paginilor web https://cooenhaga.mae.ro, www.mae.ro şi reaminteşte faptul că au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • Danemarca – Întârzieri și anulări ale curselor aeriene operate pe aeroportul din Copenhaga

    Danemarca – Întârzieri și anulări ale curselor aeriene operate pe aeroportul din Copenhaga

    În Danemarca, începând din 4 mai 2023, se pot înregistra întârzieri la plecări / sosiri sau anulări pentru zborurile operate pe aeroportul din Copenhaga, cauzate de lipsa de personal a companiei independente Naviair, care se ocupă de gestionarea zborurilor, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Durata acestor perturbări nu este precizată, fiind în curs negocieri între părți.

    La adresa: https://www.cph.dk/flyinformation/forsinkelser-aflysninger. pot fi obţinute informații suplimentare despre întârzierile și anulările de la aeroportul din Copenhaga.

    Asistență consulară este acordată la numerele de telefon ale Ambasadei României la Copenhaga: +4539407177, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. Cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și numărul de telefon de urgență al misiunii diplomatice a României în Danemarca: +4527355537.


    MAE recomandă consultarea paginilor web https://copenhaga.mae.ro/, https://www.cph.dk/, https://www.mae.ro/ şi reamintește faptul că cetățenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziție aplicația Călătorește în siguranță (https://www.mae.ro/app_cs), care oferă informații și sfaturi de călătorie.

  • Danemarca: Prelungirea perioadei de efectuare a controalelor la frontiera cu R.F. Germania

    Danemarca: Prelungirea perioadei de efectuare a controalelor la frontiera cu R.F. Germania

    Autoritățile daneze au anunțat prelungirea perioadei de efectuare a controalelor la frontiera de stat cu R.F. Germania până la data de 11 noiembrie 2023, informează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Din 12 mai 2023 vor fi sistate controalele la frontieră cu Suedia și vor înceta verificările periodice de intrare în porturi și pe legătura fixă Øresund.

    Românilor li se recomandă să aibă în permanență asupra lor, pe timpul călătoriei, un act de identitate valabil (pașaport sau carte de identitate națională).

    Asistenţă consulară poate fi solicitată la numărul de telefon al Ambasadei României la Copenhaga: +4539407177, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi numărul de telefon de permanență al misiunii diplomatice a României în Regatul Danemarcei: +4527355537.


    MAE recomandă cetățenilor români consultarea paginilor de Internet: http://copenhaga.mae.ro, www.mae.ro. Cetăţenii români care călătoresc în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • Norvegia prelungește perioada de efectuare a controalelor la frontiera de stat

    Norvegia prelungește perioada de efectuare a controalelor la frontiera de stat

    Norvegia extinde, până la data de 11 mai 2023, regimul de control la trecerea frontierei de stat prin punctele de frontieră cu Danemarca, Republica Federală Germania și Suedia – porturile de conexiune cu feribotul, informează Ministerul român de Externe.

    Singurul document de identitate acceptat la controlul trecerii frontierei norvegiene pentru intrările pe rutele maritime este pașaportul valabil. Decizia survine în contextul războiului de agresiune al Federației Ruse asupra Ucrainei, precum și al necesității creșterii securității instalațiilor norvegiene de gaze on-shore și off-shore și al situației la frontiera externă a Spațiului Schengen.

    Românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în Regatul Norvegiei: +4722561237; +4722446951; +4722556832; +4722558227, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. În cazul unei situații urgente poate fi apelat telefonul de permanență al Ambasadei României la Oslo: +4799153137.


    MAE recomandă consultarea paginilor de Internet http://oslo.mae.ro și www.mae.ro şi reaminteşte aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!.

  • Danemarca- Prelungirea perioadei de efectuare a controalelor la frontiere

    Danemarca- Prelungirea perioadei de efectuare a controalelor la frontiere

    Danemarca prelungește perioada de efectuare a controalelor la frontierele de stat până la 12 mai 2023, informează. Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE).

    Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Copenhaga: +4539407177, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. În cazul unei situații urgente, românii au la dispoziţie şi telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Regatul Danemarcei: +4527355537.

    MAE recomandă românilor să se asigure că dețin în permanență asupra lor, pe timpul călătoriei spre și dinspre Regatul Danemarcei, un act de identitate valabil (pașaport sau carte de identitate națională).

    Totodată, MAE reaamintește de consultarea paginilor web: http://copenhaga.mae.ro, www.mae.ro şi de aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.

  • Jurnal românesc – 26.10.2022

    Jurnal românesc – 26.10.2022

    Minorii care au
    împlinit vârsta de 16 ani vor putea călători în străinătate neînsoţiţi, cu
    acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, se arată într-un proiect de
    lege depus la Parlament. Iniţiată de 88 deputaţi şi senatori, propunerea
    legislativă modifică Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a
    cetăţenilor români în străinătate, precum şi Legea nr. 272/2004 privind
    protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Vor putea ieşi din ţară
    neînsoţiţi minorii cu vârsta de 16 ani care prezintă o declaraţie notarială a
    ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin
    hotărâre judecătorească, a părintelui care exercită singur autoritatea
    părintească, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului legal.
    Declaraţia va cuprinde acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei
    respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în
    care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul acesteia. Iniţiatorii
    proiectului apreciază drept nejustificat faptul că minorii sub 16
    ani şi minorii care au împlinit vârsta de 16 ani sunt trataţi în mod similar,
    cu toate că dezvoltarea psihosocială a unui tânăr de 16 ani este mai
    apropiată de cea a unui major peste 18 ani decât cea a unui minor de 14
    ani. În ţările europene, minorii care au împlinit vârsta de 16 ani
    pot călători singuri, fără a fi însoţiţi de un major, mai susţin
    parlamentarii semnatari. Proiectul va intra în dezbaterea Senatului şi apoi a
    Camerei Deputaţilor, care este for decizional în această speţă.




    Ziua Armatei
    României a fost sărbătorită, la 25 octombrie, printr-o serie de manifestări
    organizate în principalele garnizoane din ţară şi în bazele militare din
    teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români, în ţările în care
    România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în capitalele statelor unde ţara
    noastră are reprezentanţe permanente, transmite Ministerul Apărării Naţionale.
    România are un loc distinct în cadrul NATO şi o calitate incontestabilă
    de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre şi pe Flancul Estic al
    Alianţei Nord-Atlantice, a declarat cu acest prilej preşedintele Klaus
    Iohannis. Acesta a spus că Armata României continuă să se modernizeze şi a
    amintit că, în 2023, bugetul Apărării va creşte la 2,5% din PIB, pentru a spori
    capacitatea Armatei de a-şi îndeplini misiunile încredinţate şi de a conferi
    astfel României şi mai multă credibilitate în exercitarea rolului de pilon
    regional de securitate. Ceremonii de Ziua Armatei României au mai avut loc la
    cimitirele și la monumentele ostașilor români din Austria, Bosnia și
    Herțegovina, Bulgaria, Cehia, Rusia, Polonia, Republica Moldova și Ungaria.




    Comisiile
    parlamentare reunite pentru politică externă şi pentru comunităţile de români
    din afara graniţelor ţării au audiat şi acordat avize favorabile pentru doi
    ambasadori propuşi să preia conducerea reprezentanţelor diplomatice ale
    României în Danemarca şi Islanda şi, respectiv, Slovenia. Este vorba despre
    Mihai Alexandru Grădinar, care va ocupa fotoliul de ambasador în Slovenia, şi
    de Anton Niculescu, noul ambasador în Danemarca şi Islanda. Cei doi au fost
    avizaţi pozitiv cu unanimitate de voturi. Cei doi ambasadori, diplomaţi
    de carieră, sunt profesionişti care şi-au făcut datoria în misiunile
    anterioare, a declarat preşedintele Comisiei de politică externă a
    Senatului, Titus Corlăţean. Anterior, Anton Niculescu a ocupat funcţia de
    ambasador în Slovenia, iar Mihai Alexandru Grădinar pe cea de ambasador în Regatul
    Danemarcei şi în Republica Islanda.




    Documentarul
    Vapniarka, realizat de Olga Ștefan, va fi transmis, prin
    live-streaming, pe pagina oficială a Institutului Cultural Român la Tel Aviv,
    pe 27 octombrie, de la ora 17.00. Reprezentanţa culturală va organiza, cu
    aceasă ocazie, un eveniment de prezentare în limbile română și ebraică, la care
    vor participa Olga Ștefan, arhivista Greta Barak din cadrul Centrului de
    Documentare și Cercetare Ghetto Fighters’ House şi ambasadorul României în
    Israel, Radu Ioanid. Pelicula Vapniarka spune povestea deținuților
    din lagărul de concentrare din localitatea ucraineană cu acelaşi nume, care în
    timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a făcut parte din Guvernământul
    Transnistriei, administrat de autoritățile române. Filmul a fost pus la
    dispoziţie de platforma Viitorul Memoriei, fondată de Olga Ștefan,
    ce are drept scop familiarizarea publicului cu trecutul României și al
    Republicii Moldova. Evenimentul face parte din seria de activităţi dedicate
    marcării Zilei Naționale de Comemorare a Holocaustului din România.


  • Jurnal Românesc – 14.07.2022

    Jurnal Românesc – 14.07.2022

    Un minor român faţă de care autorităţile din Danemarca au dispus, la 31 ianuarie, o măsură de protecţie, a fost repatriat, transmite Ministerul de Externe de la Bucureşti. MAE arată că, în februarie, Ambasadei României la Copenhaga a fost notificată de familia din România cu privire la reţinerea de către autorităţile daneze a părinţilor români ai copilului, preluarea acestuia de către serviciile sociale şi plasarea în grija unei familii substitutive din acest stat. Cu sprijinul Ministerului Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie şi a instituţiilor omoloage din Danemarca, reprezentanţa diplomatică a reuşit să încheie cu succes procesul de repatriere.


    Odată ajuns în România, copilul va rămâne în grija bunicilor materni, iar situaţia sa va fi monitorizată, în continuare, de autorităţile competente. Ministerul de Externe precizează că acordă o atenţie deosebită cazurilor de cetăţeni români minori aflaţi în afara graniţelor faţă de care autorităţile străine dispun măsuri speciale de protecţie. Potrivit MAE, cazuri similare din Germania şi Finlanda au fost finalizate cu succes, ceea ce reconfirmă determinarea statului român de a-şi proteja cetăţenii aflaţi în situaţii deosebite în străinătate.



    Guvernul a aprobat suplimentarea cu 50 de milioane de lei a bugetului Ministerului Afacerilor Externe în vederea acordării unui sprijin direct Republicii Moldova, pentru a răspunde nevoilor urgente cu care se confruntă statul vecin. “Acordarea de asistenţă financiară reconfirmă, în relaţia cu Republica Moldova, rolul esenţial al României în asigurarea stabilităţii şi dezvoltării acestei ţări şi este de natură să genereze un efect multiplicator prin încurajarea suplimentării asistenţei din partea partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova”, precizează Executivul de la Bucureşti. Acesta arată că România şi-a asumat un rol central în lansarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova cu prilejul Conferinţei internaţionale desfăşurate, în aprilie, la Berlin, eveniment co-organizat de ţara noastră împreună cu Germania şi Franţa, unde a fost anunţat un ajutor bugetar de 10 milioane de euro pentru administraţia de la Chişinău.



    Aproximativ 1.300 de elevi şi profesori din ţară şi străinătate ajung în acest weekend la Focşani pentru a participa la Galele celei de-a 7-a ediţii a Festivalului – concurs de book-trailere Boovie, care au loc în perioada 15-17 iulie. Competiţia a fost deschisă anul acesta, în luna martie, când peste 4.300 de participanţi din România şi din diaspora, organizaţi în 426 de echipe, s-au aliniat la start. Dintre echipele înscrise la start, 343 au trimis spre jurizare book-trailerul cărţii pentru care au optat. Organizatorii, Asociaţia Grow Up Project şi Consiliile Judeţean şi Municipal Focşani, transmit că Galele Boovie vor cuprinde 28 de micro-evenimente care vor îmbina cartea, lectura, filmul şi muzica. Festivalul a pornit de la ideea profesorului de limbă română, Carmen Ion, de la Colegiul Naţional Pedagogic “Spiru Haret” din Focşani, de a-i motiva pe elevi să citească. Printre cei care vor susţine ateliere şi printre membrii juriului se numără Aida Economu, Valeriu Nicolae, Crăiţa Nanu, Anghel Damian, Bogdan Iancu şi Pavel Bartoş.



    Expoziția “Cocoși”, a artistului craiovean Marius Ghica, va fi deschisă la14 iulie la Galeria Macadam a Institutului Cultural Român de la Paris. Cu prilejul Zilei Naţionale a Franţei, sunt expuse, pentru prima dată în străinătate, aproximativ 30 de lucrări în ulei pe pânză și tehnică mixtă, toate portrete de cocoși, pasăre simbol al Franţei. Picturile au mai fost expuse la Muzeul Național al Literaturii Române din București, la Galeria de Artă din Craiova şi la Muzeul de Artă “Casa Simian” din Râmnicu Vâlcea.