Radio România Internațional

Tag: Daniel Rosario

  • Comisia propune sporirea transparenței prețurilor

    Comisia propune sporirea transparenței prețurilor

    Pe întreg lanțul de aprovizionare cu alimente fermierii au rămas cea mai dezavantajată verigă. Comisia și-a propus să rezolve și această problemă printr-o mai mare transparenă a prețurilor, după cum a declarat și purtătorul de cuvânt al Comisiei de agricultură, Daniel Rosario.

    După ce a interzis practicile comerciale neloiale și a îmbunătățit cooperarea dintre producători, Comisia prezintă al treilea element vizând îmbunătățirea echității în lanțul de aprovizionare cu alimente, prin introducerea unui grad mai ridicat de transparență în modul în care sunt raportate prețurile de-a lungul întregului lanț.


    Comisia Europeană a înaintat o propunere în baza căreia vor fi puse la dispoziție informații esențiale despre modul în care se stabilesc prețurile pe măsură ce produsele agroalimentare circulă de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente.

    Diferențele dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare pot oferi informații despre costurile intermediare (cum ar fi transportul, asigurarea, depozitarea, etc.) dintre vânzător și cumpărător. Mai multă transparență poate contribui la decizii mai bune ale întreprinderilor și poate îmbunătăți încrederea în tratamentul echitabil în toate etapele lanțului de aprovizionare cu alimente. Totodată, accesul ușor și în timp util la informații despre evoluțiile pieței este extrem de important pentru a face față în mod eficace concurenței pe piețele mondiale.

    Daniel Rosario, purtător de cuvânt în cadrul Comisiei pentru agricultură, a declarat: Avem o propunere pentru eliminarea practicilor comerciale neloiale, apoi privind cooperarea între producători și acum vrem să clarificăm și cum se stabilesc prețurile pentru că aceasta nu se făcea pâna acum. Deci, ideea este că statele membre trebuie să ne furnizeze informații corecte și în timp util privind diversele elemente ale lanțului, inclusiv privind producătorii care sunt de obicei veriga slabă și atunci toată lumea va putea să vadă ce se întâmplă în fiecare etapă și cum se formează prețul de-a lungul lanțului și cum evoluează.


    Măsurile propuse vor viza sectoarele cărnii, ouălor, produselor lactate, fructelor și legumelor, culturilor arabile, zahărului, precum și sectorul uleiului de măsline. Măsurile se bazează pe sistemele și procedurile existente de colectare a datelor care sunt deja instituite și utilizate de operatori și de statele membre pentru raportarea informațiilor despre piață către Comisie, având acum o sferă mai largă de aplicare. În conformitate cu procedurile din cadrul inițiativei o mai bună reglementare a Comisiei, propunerea este publicată acum în vederea unei perioade de consultare publică de patru săptămâni. Va fi apoi adoptată de Comisia Europeană, iar intrarea sa în vigoare este planificată la șase luni de la adoptare.


  • Negocieri în cadrul OMC privind comerțul electronic

    Negocieri în cadrul OMC privind comerțul electronic

    Uniunea Europeană și alți 48 de membri ai Organizației Mondiale a Comerțului au decis, recent, să deschidă negocierile pentru instituirea unor norme globale privind comerțul electronic.

    Ultimele două decenii au cunoscut o creștere exponențială a comerțului electronic național și transfrontalier. În pofida acestei creșteri rapide a tranzacțiilor electronice, în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului nu există norme multilaterale specifice care să reglementeze acest tip de comerț. În schimb, întreprinderile și consumatorii trebuie să se bazeze pe un set de reguli eterogene, recunoscute de anumite țări prin acorduri comerciale bilaterale sau regionale.

    Comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström, a salutat decizia celor 76 de ţări – Uniunea Europeană și alți 48 de membri ai OMC, de a deschide negocierile pentru instituirea unor norme globale privind comerțul electronic. Negocierile ar trebui să conducă la un cadru juridic multilateral, pe care să se poată baza atât consumatorii, cât și întreprinderile, în special cele mici, pentru a facilita cumpărarea, vânzarea și desfășurarea de activități comerciale online – a apreciat Daniel Rosario, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene: Ceea ce dorim să evidenţiem este importanţa nivelului acestor iniţiative, lansate de un număr absolut semnificativ de ţări, în contextul în care există atât de multe întrebări vizând viitorul şi reformarea OMC. Aşadar, următorii paşi vor fi de a impulsiona acest proces. Cred că acest lucru urmează să fie stabilit la nivel pragmatic şi mă refer la felul în care vor fi conduse mai departe, din punct de vedere practic, aceste negocieri – a spus Daniel Rosario.

    Lansarea acestor negocieri dovedește că OMC rămâne în continuare centrul de elaborare a normelor internaționale și continuă să fie o platformă în cadrul căreia grupurile de țări interesate sunt de acord să colaboreze pentru a dezvolta noi reglementări într-un mod deschis și favorabil. Procesul de negociere, planificat să înceapă în martie, este deschis și altor membri ai OMC care ar dori să se alăture. Se aşteptă ca noile norme să aibă ca rezultat, de pildă, ameliorarea încrederii consumatorilor în mediul online și combaterea spam-urilor, limitarea barierelor care stau în calea vânzărilor transfrontaliere, garantarea valabilității contractelor electronice și a semnăturilor electronice, interzicerea permanentă a taxelor vamale pentru transmisiile electronice, dar şi punerea în discuţie a cerințelor de localizare forțată a datelor și a divulgării forțate a codului sursă.


  • Statele Unite sunt, în prezent, principalul furnizor al UE de boabe de soia, cu o cotă de 52%

    Statele Unite sunt, în prezent, principalul furnizor al UE de boabe de soia, cu o cotă de 52%

    Având în vedere necesarul de proteină foarte mare pentru zootehnia din UE, la întâlnirea dintre președinții UE-SUA, Junker și Trump, s-a hotărât ca în cadrul schimburilor comerciale să predomine boabele de soia. Pentru aceasta sunt realizate rapoarte de monitorizare a importurilor de soia, rezultatul ultimului raport arătând, fără echivoc, supremația SUA în ceea ce privește piața de soia din UE, confirmarea venind și din declarația purtătorului de cuvânt pe agricultură al Comisiei, Daniel Rosario.

    Comisia Europeană a publicat cele mai
    recente cifre privind importurile UE de boabe de soia, care arată că SUA a
    devenit principalul furnizor al acestui produs pentru Europa    , ajungând la o
    cotă de 52%, față de 25% în aceeași perioadă a anului trecut.


    Președinții Juncker și Trump au emis o
    declarație comună UE-SUA, în urma unei reuniuni care a avut loc la Washington în
    25 iulie, prin care cele două părți au convenit să sporească comerțul într-o
    serie de domenii și cu mai multe produse, în mod special comerțul cu boabe de
    soia.


    Pentru a monitoriza evoluția comerțului
    cu boabe de soia, președintele Juncker a introdus un mecanism de raportare
    conform căruia importurile din Statele Unite au crescut cu 133%, în comparație
    cu aceeași perioadă a anului anterior (iulie-mijlocul lunii septembrie 2017).


    Purtătorul de cuvânt pentru agricultură,
    Daniel Rosario, a declarat: Ce am publicat astăzi este al doilea
    raport de monitorizare, care urmărește rezultatul întâlnirii din iulie dintre
    președintele Comisiei Europene Juncker și președintele SUA, Trump, de a crește
    schimburile comerciale, în special în ceea ce privește boabele de soia.
    Rezultatele publicate astăzi arată că SUA au devenit principalul furnizor de
    boabe de soia pentru UE, acoperind 52% din piață.



    În ceea ce privește importurile totale
    ale UE de boabe de soia, proporția celor din SUA în prezent este de 52%, față
    de 25% în aceeași perioadă a anului trecut. Acest lucru plasează SUA înaintea
    Braziliei (40%), cel de-al doilea principal furnizor al UE, urmată de Canada
    (2,3%), Paraguay (2,3%) și Uruguay (1,7%).


    Datele
    incluse în raportul publicat cu privire la boabele de soia provin din
    Observatorul european al pieței culturilor agricole, pe care Comisia Europeană
    l-a lansat în iulie 2017, în scopul de a pune la dispoziție date privind piața
    și o analiză pe termen scurt, pentru a garanta mai multă transparență.


  • Negocieri comerciale între UE şi SUA

    Negocieri comerciale între UE şi SUA

    Liderii Uniunii Europene au cerut ca preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, să excludă permanent blocul comunitar de la mult-criticatele tarife la importurile de oţel şi aluminiu şi au anunţat că îşi rezervă dreptul de a răspunde într-o manieră adecvată, pentru a proteja interesele comunitare. Taxele – 25% la importurile de oţel şi 10% la cele de aluminiu – au fost introduse pe 23 martie, însă Uniunea a fost exceptată temporar, până la 1 mai 2018, de la plata lor. Între timp, negocierile comerciale între parţi continuă, în contextul în care Uniunea doreşte să fie exclusă permanent de la plata tarifelor impuse de administraţia Donald Trump.



    Cu detalii despre aceste discuţii, Daniel Rosario, purtător de cuvânt al Comisiei Europene: “Într-adevăr, acest proces (n.red al negocierilor) continuă. Preşedintele Comisiei Europene (n.red Jean-Claude Juncker) şi comisarul pentru Comerţ, Cecilia Malmstrom, au fost foarte clari în privinţa termenului-limită. Uniunea Europeana doreşte o excludere permanentă şi nu negociază sub presiune. Contactele între comisarul Malmstrom şi secretarul american el Comerţului, Wilbur Ross, au început în urmă cu două săptâmâni şi se poartă pe mai multe teme, cum ar fi supraproducţia. Discuţiile vor continua în săptămânile ce urmează, la diferite nivele”.



    Anterior, Comisia Europeană a anunţat că, în cazul în care Uniunea nu va fi scutită de taxe, va răspunde prin introducerea unor tarife vamale pentru o serie de produse din SUA, valoarea acestor exporturi în UE fiind de 6,4 miliarde euro. Executivul comunitar a publicat, deja, două liste cu produsele care vor fi afectate de posibilul răspuns european şi care, potrivit Bruxelles-ului, vor reprezenta echivalentul daunelor provocate de acţiunea Washingtonului.



    Pe de altă parte, într-o declaraţie comună a liderilor celor 28 de state membre ale Uniunii se arată că “aceste măsuri nu pot fi justificate pe motive de securitate naţională, iar protejarea sectorului în SUA este un remediu inadecvat pentru problemele reale privind supracapacităţile de producţie. Cerem ca scutirea vamală să fie permanentă”, se mai arată în declaraţie.



    La rândul său, Consiliul European a anunţat că “sprijină puternic măsurile luate de Comisia Europeană, pentru a se asigura că interesele Uniunii sunt pe deplin protejate şi îşi rezervă dreptul, conform reglementărilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), de a răspunde măsurilor SUA într-o manieră adecvată şi proporţională”.



  • Raport privind acordurile de comerţ liber al UE

    Raport privind acordurile de comerţ liber al UE

    Uniunea Europeană îşi consolidează în mod susţinut
    politica de parteneriate comerciale cu scopul promovării esenţei comunităţii
    europene. Vizând aspecte de filosofie a comerţului şi principii fundamentale
    precum drepturile omului, încheierea de acorduri de comerţ liber cu ţările din
    afara Uniunii Europene creează oportunităţi comerciale, înlăturând barierele
    existente în trecut. În funcţie de conţinutul lor, acordurile comerciale ale
    Uniunii Europene se diferenţiază în trei categorii mari. Astfel, acordurile de
    parteneriat economic sprijină dezvoltarea partenerilor comerciali din ţările
    din Africa, zona Caraibilor şi Pacific. Acordurile de liber schimb permit
    deschiderea reciprocă a pieţelor cu ţările dezvoltate şi cu economiile
    emergente, acordarea accesului la pieţe fiind preferenţială. Acordurile de
    asociere sunt cele care oferă un impuls acordurilor politice ample. De
    asemenea, în cazul acordurilor de parteneriat şi cooperare, accesul la pieţe
    este unul nepreferenţial.

    Daniel Rosario, purtătorul de cuvânt al Comisiei
    Europene pentru comerţ şi agricultură: Comisia face ea însăşi
    o verificare regulată a implementării acordurilor comerciale. Am publicat un
    astfel de raport la finele anului 2017. În acest raport, Executivul semnala
    potenţialul diferitelor acorduri care rămân în aplicare. Chestiunea constă în a
    şti cum se produc aceste puneri în aplicare şi cum îi putem ajuta pe operatorii
    noştri să utilizeze pe deplin posibilităţile oferite de către acordurile
    comerciale care sunt în vigoare. Aceasta este o constatare pe care o facem noi
    înşine prin acest exerciţiu regulat de punere la punct a acordurilor
    comerciale.



    Procesele comerciale în curs dintre Uniunea
    Europeană şi ţările terţe includ negocierile pentru un acord de liber schimb cu
    Japonia, MERCOSUR, ca parte a unui acord de asociere cu Argentina, Brazilia,
    Paraguay şi Uruguay, moderizarea actualului acord global cu Mexicul,
    actualizarea acordului de asociere cu Chile, dar şi negocieri pentru acorduri
    de liber schimb cu Australia şi Noua Zeelandă.


    Acordurile comerciale ale Uniunii Europene sunt de
    o complexitate deosebită, întrucât acoperă o gamă largă de chestiuni, de la
    agricultură la proprietatea intelectuală. Toate aceste acorduri, fără excepţie,
    respectă însă principiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului, între care
    combaterea discriminării, previzibilitatea şi concurenţa loială. Între
    avantajele încheierii de acorduri comerciale se regăsesc deschiderea de pieţe
    noi pentru produsele şi serviciile Uniunii Europene, creşterea oportunităţilor
    de investiţii, eliminarea taxelor vamale şi reducerea birocraţiei, dar şi
    facilitarea tranzitului prin vamă, prin stabilirea de norme comune.