Radio România Internațional

Tag: Daniel Zamfir

  • Senatul plafonează prețurile la energie

    Senatul plafonează prețurile la energie

    În
    România, preţurile la energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii
    casnici vor fi compensate până la sfârşitul lunii martie, potrivit unei Ordonanţe
    de Urgenţă adoptată luni de Senat. În unanimitate, senatorii din toate grupurile
    parlamentare au decis că, în perioada aplicării legii, preţurile la energia
    electrică se vor plafona la cel mult un leu pe kilowatt, iar la gazele naturale
    – la 0,37 lei pe kilowatt-oră. Consumatorii casnici ar urma să beneficieze şi
    de o compensare a facturii la energie electrică de 29 de bani pe kilowatt-oră
    şi o reducere a facturii de gaze cu până la 33% pe lună. De asemenea,
    consumatorii vulnerabili îşi vor putea amâna cu şase luni plata facturilor, la
    cerere. Pentru întreprinderile mici şi mijlocii s-a redus TVA de la 19 la 5% şi
    s-a decis că acestea vor fi exceptate de la plata certificatelor verzi şi a
    contribuţiei pentru cogenerare.

    Senatorul PNL Toma Petcu explică Am mărit nivelul de compensare de la 25 la
    33%, ceea ce înseamnă foarte mult. De asemenea, am mărit plafoanele până la
    care statul poate să acorde aceste subvenţii, până la 1.500 de megawaţi pentru
    energie electrică şi până la 1.000 de megawaţi pentru gaze. Cred că este foarte
    important să dăm posibilitatea consumatorului vulnerabil să îşi amâne la plată
    până la şase luni aceste facturi. Am stabilit cu toţii că avem nevoie de o
    plafonare. Diferenţa dintre ceea ce se plafonează până la preţurile de
    referinţă se compensează şi practic ajungem la acele valori pe care colegii
    noştri de la PSD le-au propus. Cu siguranţă, toate persoanele juridice pot
    accesa această schemă de sprijin.

    Senatorul PSD Daniel Zamfir, deşi s-a
    pronunţat pentru plafonarea preţului la energie, consideră că actul normativ,
    în forma actuală, nu este aplicabil. În cadrul dezbaterilor din plen, el a
    menţionat că propunerile legislative ale social-democraţilor, respinse anterior
    prin vot, ar fi rezolvat mai bine problema creşterii preţurilor la energie Aţi ales, dintr-un orgoliu de
    neînţeles, să omorâţi o iniţiativă bună, cea a noastră, doar pentru că vine de
    la PSD, nu mai aveaţi tăria să recunoaşteţi că acea compensare e una care va fi
    foarte greu de aplicat şi nu vor ajunge oamenii să beneficieze de ea.     România are cea mai mare creştere din UE a preţurilor energiei electrice şi
    gazelor, a mai spus senatorul.


    Preţul gazelor a crescut cu 344%, doar o simplă
    compensare era insuficientă, iar faptul că toate partidele au acceptat
    iniţiativa noastră de plafonare e un lucru bun, dar credem că nivelul acestor
    plafoane este mare şi sperăm ca legea, odată ajunsă în Camera Deputaţilor, să
    sufere modificări la nivelul acestor plafoane, a adăugat Daniel Zamfir. Documentul
    mai prevede că va exista o supraimpozitare a profitului producătorilor din
    energie cu 80%, dar şi plafonarea la 5% din costurile cu transportul şi
    distribuţia a profitului furnizorilor. Elaboratpentru
    a domoli creşterile de preţuri din sectorul energetic, actul normativ merge
    acum la Camera Deputaţilor, pentru votul decizional.


  • Clienţii, protejaţi în relaţia cu băncile

    Clienţii, protejaţi în relaţia cu băncile

    Senatorii români au adoptat mai multe proiecte legislative privind protejarea consumatorilor
    în raport cu băncile, iniţiate de preşedintele Comisiei economice, social-democratul
    Daniel Zamfir. Între acestea se numără şi unul care vizează protecţia
    consumatorilor contra riscului valutar în contractele de credit şi prevede că
    un consumator poate solicita băncii conversia creditului la cursul de acordare
    plus 20%. Dacă banca nu acţionează voluntar în 45 de zile, împrumutatul se poate
    adresa instanţei, iar ratele se suspendă de la momentul solicitării până la
    pronunţarea instanţei.

    Senatorul PSD Daniel Zamfir: Această lege face în sfârşit
    dreptate celor care şi-au luat credite în franci elveţieni şi au suportat din
    păcate singuri criza financiară din 2008. Ratele oamenilor au ajuns să fie cu
    mult peste veniturile lor, iar propunerea legislativă nu face altceva decât să
    îndrepte lucrurile în această speţă.

    În schimb, PNL, la guvernare, s-a
    pronunţat împotriva proiectului de lege, arătând că acesta promovează măsuri
    populiste. Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu: Încercăm
    să intervenim, să blocăm regulile economiei de piaţă cu reglementări de genul
    ăsta, populiste, care niciodată n-o să aibă efect pentru că încalcă un
    principiu esenţial al economiei de piaţă, respectiv jocul cererii şi al
    ofertei, nu asta înseamnă protecţia consumatorului.

    Celelalte acte
    normative adoptate de senatori vizează executările silite, dobânzile excesive
    şi limitarea cesiunilor de creanţe. Proiectul privind protecţia consumatorilor
    contra cesiunilor speculative de creanţe interzice transferul de credite. Dacă
    banca transferă creditul, acesta este considerat speculativ, iar împrumutatul
    scapă de datorie după ce plăteşte un preţ, respectiv cel cu care banca a vândut
    mai departe creditul.

    Acelaşi lucru s-ar întâmpla şi în situaţia creditelor
    ajunse la recuperatorii de creanţe, iar legea, în forma actuală, arată că
    aceasta s-ar aplica şi creditelor în derulare, adică inclusiv celor în franci
    elveţieni    , afirmă Zamfir. Un alt proiect adoptat se referă la protecţia
    consumatorilor faţă de executările silite abuzive sau intempestive. Potrivit
    lui Daniel Zamfir, proiectul de lege este o formă de protecţie a locuinţei
    familiale.

    De partea social-democraţilor se află reprezentanţii UDMR, care consideră
    că aceste legi îmbunătăţesc condiţiile de executare silită sau pe cele de
    conversie a creditului şi, deşi nu sunt perfecte, ele merg în camera inferioară
    a Parlamentului unde vor fi îmbunătăţite. Camera Deputaţilor este for decizional.

  • Retrospectiva săptămânii 10.02 – 16.02.2019

    Retrospectiva săptămânii 10.02 – 16.02.2019

    Buget 2019


    Intrată, deja, în a doua jumătate a lui februarie, România are, în
    sfârşit, buget de stat pentru 2019. Majoritatea guvernamentală PSD-ALDE, cu
    sprijinul UDMR, a trecut, vineri, prin Parlament, fără să-l amendeze
    semnificativ, proiectul promovat de Executiv. Construcţia bugetară este realizată pe o
    creştere economică de 5,5%, un deficit de 2,76 procente şi un PIB de peste o
    mie de miliarde de lei (echivalentul a peste 200 de miliarde de euro).
    Privilegiate, afirmă guvernanţii, vor fi sănătatea, educaţia şi investiţiile. Preşedintele Klaus Iohannis susţine, în schimb, că bugetul este
    ‘făcut pe picior si bazat pe estimări economice nerealiste’. Şeful statului a
    atras atenţia că acesta nu este bugetul conducerii social-democrate, ci al
    României şi a denunţat, mai ales, diminuarea bugetelor instituţiilor din
    domeniul securităţii naţionale, pe care o califică drept un demers
    iresponsabil.



    Statistici economice


    Avansul economiei româneşti a încetinit la 4,1% în 2018, de la 7% în anul
    precedent, potrivit estimărilor semnal publicate, joi, de Institutul Naţional
    de Statistică. Datele arată o creştere a Produsului Intern Brut inferioară
    estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză, care indicau un avans de 4,5%
    pentru economia românească în 2018. Comisia Europeană a arătat, recent, în
    previziunile economice intermediare de iarnă, că boom-ul economic care a
    început în România în anul 2017 s-a temperat în 2018. Creşterea reală a
    Produsului Intern Brut s-a redus de la 7% în 2017 la un nivel estimat la 4% în
    2018, preciza Executivul comunitar.



    Polemici Parlament – BNR


    Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a dat asigurări că
    nu există nicio abatere a indicatorului ROBOR de la nivelul real al pieţei. La
    audierile de marţi din comisiile Economică şi de Buget-finanţe din Senat, el a
    explicat că, acum, nivelul ROBOR – principalul indice în funcţie de care se
    calculează dobânzile variabile la creditele în lei – nu poate varia decât în intervalul 1,5 -
    3,5%, deoarece acestea sunt valorile la care BNR poate atrage depozitele
    băncilor. Pe de altă parte, preşedintele Comisiei economice a Senatului, liberal-democratul
    Daniel Zamfir, a acuzat faptul că sectorul bancar din România are cel mai
    scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană, iar
    profitabilitatea sa e dublă faţă de media continentală. Disputele dintre Zamfir
    şi Isărescu s-au intensificat după ce, în ianuarie, moneda
    naţională, leul, a atins, câteva zile la rând, minime istorice în raport cu
    moneda unică europeană. Tot atunci, ROBOR s-a
    apropiat de trei procente, împovărându-i suplimentar pe românii cu rate la
    bănci.



    Politică şi anticorupţie


    Preşedintele Klaus Iohannis a solicitat Secţiei de investigare a
    infracţiunilor din Justiţie clarificarea rapidă a situaţiei dosarului deschis
    pe numele fostului procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi. Şeful statului
    afirma că aceasta Secţie nu trebuie să fie un instrument politic de anchetă şi
    intimidare a magistraţilor şi procurorilor. La rându-i, opoziţia de
    dreapta a calificat dosarul drept o operaţiune de poliţie politică, orchestrată
    la ordinul Puterii de la Bucureşti. D-na Kovesi a fost ciitată, în
    calitate de suspect, pentru infracţiunea de abuz în serviciu, luare de mită şi
    mărturie mincinoasă. Ea a declarat că este nevinovată şi că nu este o
    coincidenţă faptul că a fost citată chiar înainte de a merge la Bruxelles, în faţa
    eurodeputaţilor, pentru audierea în vederea ocupării funcţiei de procuror-şef
    european, la care presa o creditează drept favorită. Denunţătorul ei e fostul
    parlamentar social-democrat Sebastian Ghiţă, protagonist al câtorva dosare de
    corupţie şi, în prezent, fugar în Serbia vecină.



    Preşedinţia românească a Consiliului UE


    Statele membre ale Uniunii Europene s-au angajat, marţi, să
    consolideze cadrul de supraveghere a instituţiilor financiare, pentru a găsi
    cele mai bune soluţii privind combaterea spălării banilor. Preşedinţia română a
    Consiliului UE a fost invitată să iniţieze, cât mai curând posibil, negocieri
    cu Parlamentul European pentru întregul pachet legislativ pe această temă.
    Potrivit corespondentei Radio România la
    Bruxelles, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, care a prezidat reuniunea
    ECOFIN, a subliniat că regulile privind combaterea spălării banilor vor fi pe
    deplin implementate în toate statele membre ale Uniunii.



    Performanţă sportivă


    Echipa feminină de tenis a României a urcat trei poziţii şi se
    află pe locul al cincilea în clasamentul FedCup, dat publicităţii de Federaţia
    internaţională (ITF). Saltul survine după victoria din deplasare, în faţa
    Cehiei, deţinătoarea trofeului, care se menţine pe prima poziţie. Franţa,
    viitoarea adversară a României în semifinalele Fed Cup, se află în continuare
    pe 4. Româncele au întrecut Cehia cu 3-2, prin punctele obţinute de Simona
    Halep, victorioasă în ambele partide de simplu, şi de perechea Irina
    Begu/Monica Niculescu. Mihaela Buzărnescu a pierdut cele doua partide disputate
    la simplu. România va întâlni Franţa în deplasare, pe 20 şi 21 aprilie, aceasta
    fiind a doua sa prezenţă în careul de aşi al competiţiei, după ediţia din 1973.

  • Nachrichten 12,02.2019

    Nachrichten 12,02.2019

    Bukarest: Der Chef der rumänischen Nationalbank Mugur Isărescu versicherte am Dienstag, dass der ROBOR-Indikator nicht vom tatsächlichen Marktniveau abweiche. Bei den Anhörungen in den Ausschüssen für Wirtschafts- und Haushaltsfinanzierung des Senats erklärte er, dass das ROBOR-Niveau der Hauptindex, an dem die variablen Zinssätze für ROL-Kredite berechnet werden – derzeit nur zwischen 1,5 und 3,5% liege. Auf der anderen Seite sagte der Vorsitzende des Wirtschaftsausschusses Daniel Zamfir (ALDE, jüngster Regierungspartner), dass der rumänische Bankensektor die niedrigste Bankvermittlung in der Europäischen Union habe. Seine Profitabilität sei doppelt so hoch als der europäische Durchschnitt. Die Auseinandersetzungen zwischen Zamfir und Isarescu verschärften sich, nachdem im Januar die Landeswährung Leu über mehrere Tage historische Mindestwerte gegenüber der europäischen Einheitswährung erreicht hatte.



    Bukarest: Der rumänische Präsident Klaus Iohannis hat am Dienstag erklärt, der von der PSD-ALDE-Regierung entworfene Entwurf des Staatshaushalts für 2019 sei auf der Schnelle verfasst worden und stützt sich auf unrealistische Wirtschaftsprognosen. Der Staatschef hat darauf hingewiesen, dass dies nicht das Budget der Führung der Sozialdemorakten sei, sondern Rumäniens und dass es die Grundlage für Stabilität und Wohlstand in den nächsten Jahren garantieren solle – hieß es in einer Pressemitteilung der Präsidialverwaltung. Klaus Iohannis äußerte sich gegen die Verminderung der Summen für die Institutionen aus dem Bereich der nationalen Sicherheit und nannte diese eine verarntwortungslose Demarche. Zuvor hatten die rechtsorientierten Parteien in der Opposition ähnliche Kritiken ausgeübt. Im Parlament wurden die Debatten über den Entwurf des Haushaltsplans in den Ausschüssen fortgesetzt. Die Abstimmung im Plenum ist für Freitag vorgesehen. Der Haushaltsaufbau beruht auf 5,5% Wirtschaftswachstum, einem Defizit von 2,5% und einem BIP von über ein Tausend Milliarden Lei (über 200 Milliarden Euro).



    Brüssel: Die EU-Mitgliedstaaten haben sich am Dienstag verpflichtet, den Aufsichtsrahmen der Finanzinstitute zu stärken, um die besten Lösungen zur Bekämpfung der Geldwäsche zu finden. Die rumänische EU-Ratspräsidentschaft wurde aufgefordert, so bald wie möglich Verhandlungen mit dem Europäischen Parlament über das gesamte Legislativpaket zu diesem Thema aufzunehmen. Der rumänische Finanzminister Eugen Teodorovici, Vorsitzender des ECOFIN-Treffens, betonte laut der Korrespondentin von Radio Rumänien in Brüssel, dass die Anti-Geldwäsche-Regeln in allen EU-Mitgliedstaaten total umgesetzt werden.



    New York: Der ständige Vertreter Rumäniens bei den Vereinten Nationen, Botschafter Ion Jinga, hat an der Eröffnung der 57-sten Tagung der Kommission für Soziale Entwicklung teilgenommen. Weil Rumanien zur Zeit den EU-Ratsvorsitz innehat, hat Botschafter Jinga im Namen der 28 EU-Mitgliestaaten eine Erklärung über soziale Inklusion durch Steuer-, Gehalts- und Sozialpolitik vorgestellt. Der rumänische Botschafter betonte das Konzept eines europäischen Pfeilers für soziale Rechte und eines sozialen Entwicklungsmodells, das sich auf nachhaltiges wirtschaftliches Wachstum, lebenslanges Lernen und eine Beschäftigungspolitik, die jungen Menschen, Menschen mit Behinderungen und Familie stützt.



    Bukarest: Die Zahl der Todesopfer der Grippe-Epidemie in Rumänien hat 109 erreicht, teilte das Nationale Zentrum für die Überwachung und Kontrolle Ansteckungskrankheiten der Nationalen Gesundheitsbehörde mit. Gesundheitsministerin Sorina Pintea zufolge können wir vorerst noch immer nicht von einer abnehmenden Epidemie sprechen. Letzte Woche sind mehr als 3000 Infektionsfälle bestätigt worden.

  • Încredere în băncile româneşti

    Încredere în băncile româneşti

    Banca Naţională a
    României a dat asigurări, în faţa Comisiei Economice din Senat, că nicio bancă
    din ţară nu se află în pragul falimentului. Prim-viceguvernatorul BNR, Florin
    Georgescu a explicat că mecanismele economice şi legislaţia actuală protejează
    economiile populaţiei în limita a 100.000 de euro, iar capitalul acestor
    instituţii financiare este suficient întrucât a crescut nivelul depozitelor în
    raport cu creditarea.

    Întâlnirea oficialilor BNR cu membrii Senatului a fost
    motivată şi de cuantumul dobânzilor curente şi al dobânzilor penalizatoare care
    sunt impuse de aceste instituţii în momentul întârzierii achitării creditelor.
    Oficialii Băncii Naţionale a României au explicat că decizia de a impune reguli
    mai stricte pentru instituţiile financiare nebancare (IFN) survine după ce
    creditarea prin aceste instituţii a depăşit 10% din totalul împrumuturilor.

    Purtătorul de cuvânt al BNR, economistul Dan Suciu, a declarat că o instituţie
    nebancară care oferă împrumuturi la dobânzi ridicate va trebui să depună şi o
    garanţie suplimentară pentru a asigura pragul de risc în cazul în care aceste
    credite devin neperformante, adică nu mai pot fi plătite de persoana care s-a
    împrumutat. Dan Suciu: Noi nu am plafonat dobânzile, dar prin
    reglementări interne încercăm să descurajăm dobânzile mari. Adică, la orice
    dobândă pe care IFN-ul o aplică şi trece de un anumit plafon, noi cerem cerinţe
    suplimentare de capital, adică IFN-ul vine cu bani de acasă să limiteze riscul
    pentru dobânda aceea mare, pentru că o dobândă mare presupune un risc mare.


    La rândul său, viceguvernatorul Florin Georgescu susţine că persoanele care
    apelează la credite prin IFN-uri trebuie protejate de Autoritatea Naţională
    pentru Protecţia Consumatorilor. Oficialul BNR susţine şi protejarea
    instituţiilor de finanţare nebancară, deoarece în cazul unor incidente în
    piaţă, ar apărea riscul propagării unei instabilităţi la nivelul întregului
    sistem bancar din România. Florin Georgescu: În cazul IFN-urilor, ei nu pot
    atrage depozite de la populaţie. Ei vin cu capitalul propriu, dar care, de
    asemenea, nu este mare, este în jur de 7-8% din total resurse pentru a le
    acorda drept credit. Şi ei atrag de la bănci în general, pentru că multe dintre
    ele sunt filiale, sunt entităţi legate organic de bancă, înfiinţate cu
    acţionariatul băncii mamă, primesc linii de credit. Dacă aceste linii de
    credite sunt prost administrate şi se acordă credite foarte riscante din ele,
    nu se mai întorc banii la IFN. Practic, e o pierdere la bancă.

    Pe de altă parte, preşedintele Comisiei Economice din Senatul României, Daniel
    Zamfir, susţine impunerea unui prag al dobânzii penalizatoare. El spune că mai
    ales instituţiile de finanţare nebancare recurg la dobânzi enorme, care devin
    imposibil de rambursat. În acest sens, senatorul PNL a iniţiat un proiect de
    lege care să stabilească un raport între dobânda de restituire a creditului şi
    dobânda plătită în cazul unor întârzieri ale achitării ratelor.

  • Controverse privind conversia creditelor în franci elveţieni

    Controverse privind conversia creditelor în franci elveţieni

    Mulţi români care au decis să ia credite în
    franci elveţieni s-au trezit peste noapte, în ianuarie 2015, cu ratele dublate
    exclusiv din cauza fluctuaţiilor de schimb valutar.

    La ora actuală, cursul francului este
    de circa 4,15 lei, faţă de 2 – 2,5 lei în perioada 2007-2008, când s-au acordat
    cele mai multe împrumuturi în această valută. Or, marţi, Camera Deputaţilor -
    for decizional – a adoptat, în unanimitate, legea conversiei în monedă
    naţională, la cursul din momentul împrumutului, a creditelor în franci
    elveţieni. Iniţial, s-a dorit ca proiectul de lege să aibă impact social, fiind
    menit să ii ajute pe cei cu venituri mici, care nu mai fac faţă ratelor la
    bancă. Însă din lege au fost eliminate prevederile privind gradul de îndatorare
    de 50% şi pragul de 250.000 de franci elveţieni. Aşa încât de actualul act
    normativ pot beneficia şi cei care au
    luat împrumuturi foarte mari şi care nu au probleme cu ratele.

    Liderul PSD,
    Liviu Dragnea, a subliniat că decizia Camerei Deputaţilor repară o nedreptate
    şi că băncile ar trebui să-şi regândească abordarea în relaţiile cu clienţii: Nu suntem dispuşi să stăm indiferenţi la atitudinea «profit cu orice
    preţ». Cred că trebuie să fie un echilibru în asumarea riscului între bancă şi
    client.

    Deputatul liberal, Daniel Zamfir, a precizat, la rândul său, că
    legea nu asigură protecţie socială, ci are rolul de a face dreptate: Legea aceasta, pe de o parte, repară nedreptatea făcută acestor oameni,
    dar are şi un efect de sancţiune pentru acele bănci care şi-au permis să acorde
    într-un mod cu totul iresponsabil acest tip de credit.

    Legea mai trebuie
    promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, care a declarat că o va analiza, în
    prealabil, cu experţi din domeniu: Împreună cu echipa mea, vom analiza, vom
    cere opinia şi celorlalte părţi implicate, când vorbim despre conversia
    francilor cu siguranţă voi cere din zona bancară o opinie şi în momentul în
    care avem o analiză completă, pe care o considerăm corectă, voi face aprecieri.


    Banca Naţională a României este de părere că legea votată, marţi, de deputaţi e
    discriminatorie, pentru că îi favorizează numai pe cei aproximativ 50.000 de
    români cu credite în franci. Actul normativ ar putea crea un precedent
    periculos, pentru că, de pildă, românii cu credite în euro, mult mai numeroşi,
    ar putea cere şi ei să beneficieze de aceleaşi drepturi, ceea ce ar crea
    probleme majore sistemului bancar.


    Potrivit BNR, o conversie din franci în lei
    ar duce două bănci sub solvabilitatea minimă, iar şase vor fi sub nivelul
    prudenţial. În plus, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, vorbeşte de
    curente populiste ale căror soluţii pot genera euforie în rândul beneficiarilor
    pe termen scurt, dar costuri economice deloc neglijabile pentru societate pe
    termen mediu şi lung. Principalul risc, în viziunea lui Mugur Isărescu, este
    disciplina contractuală care, prin legi de natură similară, ar putea deveni
    irelevantă.