Radio România Internațional

Tag: darea in plata

  • Starea economiei româneşti

    Starea economiei româneşti

    România are o evoluţie macroeconomică bună, însă riscurile la adresa
    stabilităţii financiare rămân semnificative. În aceste condiţii, este esenţială
    o conduită prudentă a mixului de politici economice. Informaţiile sunt cuprinse
    în raportul asupra stabilităţii financiare prezentat de viceguvernatorul Băncii Naţionale a României,
    Liviu Voinea. Principalul risc ţine
    de posibilitatea deteriorării rapide a încrederii investitorilor în economiile
    emergente. Însă există şi alte riscuri – cadrul incert şi impredictibil în domeniul
    financiar bancar, incertitudinile privind construcţia bugetară şi cele legate
    de spaţiul comunitar.

    Liviu Voinea: România
    este într-o situaţie macroeconomică favorabilă, iar riscurile s-au diminuat,
    dar ele rămân semnificative şi din acest motiv este importantă o conduită
    prudentă a ministrului de politici macroeconomice. În ce privşte sectorul
    bancar, acesta are capacitatea de a gestiona evoluţii nefavorabile. Rata
    solvabilităţii a rămas la un nivel ridicat, aproape de 19% în septembrie 2016,
    profitabilitatea s-a consolidat, lichiditatea nu reprezintă o constrângere
    pentru bănci – toate acestea pe fondul menţinerii unui grad de acoperire cu
    provizioane peste valoarea medie din UE.

    Potrivit oficialului BNR, economia românească a înregistrat în
    ultima perioadă una dintre cele mai mari rate de creştere la nivel european. Liviu Voinea a explicat că dinamica pozitivă a economiei
    este sustenabilă, deoarece majoritatea excedentului de cerere din perioada
    2011-2016 a fost acoperit de oferta internă.

    O altă concluzie a raportului
    este că riscul privind instabilitatea legislativă din domeniul financiar-bancar
    a scăzut în intensitate în urma deciziei Curţii Constituţionale a României
    privind Legea dării în plată. În luna aprilie,
    iniţiativele legislative pe marginea dării în plată şi a conversiei creditelor
    în franci elveţieni erau considerate un risc sever.

    Liviu Voinea: Pentru
    bănci, pierderile vor fi eşalonate pe mai mulţi ani, în urma deciziei Curţii
    Constituţionale, iar câtă vreme deciziile vor fi individuale, cele două legi,
    în ansamblul lor, nu mai pot fi considerate evenimente cauzatoare de pierderi
    la momentul aprobării acestora, în înţelesul regulamentelor europene privind
    provizioanele.

    Conform Legii dării în plată, cei care nu-şi mai pot plăti datoriile către bancă, în cazul unui credit
    ipotecar sau imobiliar
    de maximum 250.000 de euro, pot
    renunţa definitiv la
    plata ratelor,dar şi la
    dreptul de proprietate asupra bunului respectiv. În ceea ce
    priveşte crediele în franci elveţieni, acestea pot fi plătite în lei, la cursul
    de schimb de la data încheierii contractului.

  • Jurnal românesc – 26.10.2016

    Jurnal românesc – 26.10.2016

    La Bucureşti, continuă manifestările organizate în onoarea
    regelui Mihai care a împlinit, pe 25 octombrie, 95 de ani. Principesa
    Moştenitoare Margareta a afirmat, cu această ocazie, că aniversarea Majestăţii
    Sale are loc în anul împlinirii a 150 de ani în care Coroana Română a servit
    istoria României, identitatea şi continuitatea naţiunii. Joi, Principesa
    Margareta şi Principele Radu vor lua parte, în Aula Bibliotecii Centrale
    Universitare Carol I, la prezentarea publică a emisiunii filatelice Motoarele, pasiune regală, realizată de
    Romfilatelia. Cu acest prilej, Corul Regal va susţine un scurt recital. Unul
    dintre puţinii foşti şefi de stat în viaţă din perioada celui de-al Doilea
    Război Mondial, Mihai I a fost rege al României în două rânduri, între 1927-1930,
    respectiv 1940 – 1947. Fostul suveran a
    trăit în exil, după ce a fost forţat de comunişti să abdice pe 30 decembrie
    1947. După Revoluţia anti-comunistă din 1989, el a revenit în România natală.
    În martie 2016, a fost anunţată retragerea sa din viaţa publică.


    Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, reexaminarea la legea
    cashback, care obligă comercianţii să elibereze clienţilor, la cerere, numerar
    în valoare de cel mult 200 de lei, fiind eliminată această obligativitate şi
    clarificate alte aspecte ale proiectului. În iunie, preşedintele României a
    trimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea
    ordonanţei de urgenţă a guvernului privind introducerea sistemelor moderne de
    plată. Parlamentul a acceptat solicitările preşedintelui şi a eliminat
    obligativitatea ca acei comercianţi care au o cifră de afaceri de peste 10.000
    de euro pe an să elibereze cash, la cerere, clienţilor, textul fiind modificat
    astfel încât eliberarea să se facă la discreţia comerciantului.


    Curtea Constituţională a României a stabilit, marţi, că
    legea dării în plată, contestată de instituţii bancare, este parţial
    neconstituţională. Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în
    vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credit a intrat în vigoare pe 13
    mai. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un împrumut pentru a intra
    sub incidenţa legii sunt: titularul creditului trebuie să fie consumator, nu
    profesionist, creditul la momentul acordării să nu depăşească 250.000 de euro
    sau echivalent, iar imobilul ipotecat să fie cu destinaţia de locuinţă.


    România ar putea scăpa, până la urmă, de Mecanismul de
    Cooperare şi Verificare. Parlamentul European a adoptat o rezoluţie, prin care
    îndeamnă Comisia Europeană să înlocuiască MCV-ul cu un mecanism de raportare a
    situaţiei democraţiei. Parlamentul a cerut Comisiei să prezinte o propunere în
    vederea introducerii acestui instrument până în septembrie 2017. MCV-ul a fost
    instituit în 2006 şi monitorizează progresele României şi Bulgariei, în
    combaterea corupţiei şi reformarea sistemului judiciar. Sofia şi Bucureştiul au
    acceptat MCV-ul ca o condiţie prealabilă aderării lor la UE, pe 1 ianuarie
    2007. Potrivit acestor rapoarte, prezentate anual de CE, România a înregistrat,
    în ultimii ani, rezultate mai bune decât Bulgaria.


    România ocupă locul 36, în coborâre cu o poziţie, în
    clasamentul ‘Doing Business 2017’, elaborat de Banca Mondială. România a făcut
    progrese la capitolul plata taxelor, unde a câştigat patru poziţii faţă de anul
    trecut, însă a pierdut 11 locuri la indicatorul începerea unei afaceri. România
    devansează ţări ca Ungaria, Belgia, Italia si Turcia, dar se află în urma unor
    state precum Noua Zeelandă, aflată pe primul loc, Polonia, Cehia si Kazahstan.
    Raportul BM analizează 190 de economii, pe baza a 11 criterii, cum sunt
    obţinerea unui credit, accesul la reţeaua de electricitate şi tranzacţiile
    transfrontaliere.

  • Jurnal românesc – 13.05.2016

    Jurnal românesc – 13.05.2016

    Scutul antirachetă de la Deveselu este
    activ de joi, când a fost inaugurat în prezenţa secretarului general al NATO,
    Jens Stoltenberg, a premierului Dacian Cioloş şi a altor oficialităţi din ţară
    şi din străinătate. Cei prezenţi la eveniment au subliniat că, prin sistemul
    amplasat în sudul teritoriului său, România contribuie la creşterea capacităţii
    de apărare colectivă a Alianţei Nord-Atlantice. Facilitatea americană de la
    Deveselu reprezintă o componentă strict defensivă şi nu reprezintă o ameninţare
    pentru Rusia, au precizat preşedintele României, Klaus Iohannis, şi secretarul
    general al NATO. Rusia a criticat desfăşurarea scutului antirachetă în Europa
    şi a afirmat că acest lucru reprezintă o ameninţare la adresa intereselor sale
    de securitate. Prin vocea purtătorului de cuvânt al preşedinţiei, Dmitri
    Peskov, Moscova a atras atenţia că va replica prin întărirea propriilor
    capacităţi militare.


    Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Petre
    Guran, a declarat că diaspora face parte din corpul naţiunii, indiferent unde
    se află, precizând că autorităţilor le revine datoria să îi propună un pact
    pentru dezvoltarea României. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului
    Afacerilor Externe, Guran a prezidat, joi, cea de-a XIII-a reuniune a
    Consiliului Consultativ Interinstituţional pentru românii din străinătate,
    organizată de MAE. Secretarul de stat a subliniat importanţa contribuţiei pe
    care românii din diaspora o pot aduce la dezvoltarea generală a ţării şi necesitatea
    cointeresării lor pentru un parteneriat cu statul român care să le ofere
    argumentele unei implicări şi apropieri cât mai accentuate faţă de ţară.
    Participanţii la discuţii au atras atenţia asupra faptului că există numeroase
    programe care se pot adresa şi românilor de pretutindeni, dar care ‘trebuie
    aduse la cunoştinţa acestora printr-o strategie de comunicare eficientă’,
    precum şi numeroase oportunităţi oferite de programele europene şi naţionale
    existente. Consiliul Consultativ Interinstituţional pentru românii din
    străinătate reprezintă un format de dialog şi cooperare interinstituţională, la
    nivel informal, care reuneşte periodic reprezentanţi ai instituţiilor româneşti
    cu atribuţii în domeniul românilor de pretutindeni.


    În România, legea privind darea în plată a unor bunuri
    imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credit a intrat, vineri,
    în vigoare. Potrivit actului normativ, orice persoană fizică, consumator, care
    are un credit garantat cu ipotecă cu o valoare mai mică de 250.000 de euro la
    momentul contractării, poate opta să predea casa băncii în schimbul ştergerii
    creditului rămas de plată, printr-o notificare transmisă instituţiei de credit
    în acest sens. Băncile au anunţat deja că vor contesta Legea la Curtea
    Constituţională, dar, între timp, majorează avansurile pentru creditele
    ipotecare clasice.


    Autorităţile române urmează să revizuiască până la
    sfârşitul acestui an lista cu bunuri şi situri pe care intenţionează să le
    introducă în Patrimoniul Cultural Mondial, după ce o astfel de listă nu a mai
    fost actualizată din 1991. Directorul Institutului Naţional al Patrimoniului,
    Ştefan Bâlici, a declarat că România are obligaţia, ca stat semnatar al
    Convenţiei Patrimoniului Mondial, să-şi revadă priorităţile la cel mult 10 ani.
    El a dat asigurări că autorităţile responsabile se vor implica mai mult, astfel
    încât propunerile României să nu mai fie respinse de UNESCO, aşa cum s-a
    întâmplat cu ansamblul lui Brâncuşi de la Târgu Jiu şi cu Centrul Istoric al
    Sibiului. Pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO se află în acest moment Delta
    Dunării, satele cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu,
    bisericile din nordul Moldovei, cetăţile dacice de la Orăştie, bisericile
    maramureşene din lemn şi centrul istoric al oraşului Sighişoara.

  • Retrospectiva săptămânii 1.05- 7.05.2016

    Retrospectiva săptămânii 1.05- 7.05.2016

    În România a început campania electorală pentru
    alegerile locale



    În România, pe 6 mai s-a dat startul campaniei pentru
    alegerile locale din 5 iunie – primul test electoral din acest an pentru
    formaţiunile politice. Campania se va încheia pe 4 iunie, iar primarii vor fi
    aleşi într-un singur tur. Sunt în competiţie formaţiunile politice consacrate,
    PSD, PNL, UDMR, ALDE, UNPR, PMP, dar şi multe partide nou-înfiinţate, în
    condiţiile în care, conform legii partidelor, începând din 2015 se pot înfiinţa
    partide cu cel puţin 3 membri. Este a treia oară în istoria
    post-decembristă când un guvern tehnocrat organizează alegerile in România,
    după cel condus de Theodor Stolojan, în perioada 1991-1992, şi cel condus de
    Mugur Isărescu, în 1999-2000. Pentru scrutinul de luna viitoare sunt organizate
    peste 18.000 de secţii de votare. Ministrul de interne, Petre Tobă, dă
    asigurări că acţiunile de pregătire a alegerilor se desfăşoară conform
    calendarului.

    Sănătatea din România, în atenţia autorităţilor



    Premierul
    Dacian Cioloş a cerut ministrului sănătăţii, Patriciu Achimaş Cadariu, să
    găsească în cel mai scurt timp posibil soluţia pentru acreditarea unui
    laborator care să verifice substanţele utilizate pentru dezinfectarea în
    spitale, a anunţat purtătorul de cuvânt al guvernului, Dan Suciu. El a precizat
    că este de datoria ministerului şi implicit, a executivului să confirme
    funcţionarea în termeni decenţi a sistemului de sănătate din România.
    Declaraţiile survin după controalele efectuate în spitale din România ca urmare
    a unei investigaţii jurnalistice care a dezvăluit faptul că substanţele principalului producător şi furnizor de dezinfectanţi
    pentru spitalele româneşti ar avea o concentraţie mult mai scăzută decât
    cea de pe etichetă. Verificările autorităţilor în 300 de spitale din România au arătat, însă, că
    în 95 la sută din cazuri dezinfectanţii folosiţi de medici şi asistente sunt
    eficienţi, iar ministrul sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, dă asigurări că
    pacienţii sunt în siguranţă în acest moment. Într-un raport întocmit în 2014 de Centrul European
    de Prevenireşi Control al Bolilor, România se afla pe
    primul în clasamentul rezistenţei bacteriilor intraspitaliceşti la orice
    tratament.



    Nou ministru al Culturii



    Rezolvarea situaţiei de la Opera din Bucureşti şi
    protecţia patrimoniului naţional – sunt câteva dintre priorităţile noului
    ministrul român al culturii. Corina Şuteu spune că va continua în mandatul său
    dialogul cu sectorul independent şi cu societatea civilă şi îşi propune să
    acorde atenţie instituţiilor publice de cultură şi ameliorării legislaţiei. La
    ceremonia de învestitură, preşedintele Klaus Iohannis i-a spus noului ministru
    că preia portofoliul culturii într-o perioadă dificilă în care aşteptările sunt
    foarte mari. Numirea
    Corinei Şuteu vine după ce premierul Dacian Cioloş l-a revocat pe predecesorul
    acesteia, Vlad Alexandrescu, criticat pentru modul în care a gestionat scandalul
    de la Opera Naţională din Bucureşti, unde într-o singură lună au fost schimbaţi
    trei directori. Corina Şuteu a fost secretar de stat în Ministerul Culturii şi
    director al Institutului Cultural Român din New York.


    Decizii în PSD



    Revocarea
    lui Valeriu Zgonea din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor a fost
    amânată, urmând să fie luată în discuţie în şedinţa următoare. Zgonea susţine
    că revocarea sa este ilegală şi îi acuză pe social-democraţi că îşi doresc
    acest post pentru interese personale şi de grup. Valeriu Zgonea a fost exclus
    anterior din PSD, la scurt timp după criticile pe care i le-a adus liderului
    social-democrat, Liviu Dragnea, care a
    refuzat să îşi dea demisia din partid deşi a fost condamnat definitiv la doi
    ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală în dosarul
    privind referendumul din 2012 de demitere a preşedintelui de atunci, Traian
    Băsescu.


    Legea dării în plată va intra în vigoare pe 13 mai



    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea dării în
    plată, trimisă anterior spre reexaminare în Parlament. Astfel, cei care au
    credite ipotecare mai mici de 250.000 de euro şi dovedesc că nu mai au cum să
    îşi plătească ratele pot cere băncii să preia casa şi creanţa lor să fie
    ştearsă. Zeci de mii de români au restanţe la creditul pentru casă şi mulţi
    dintre ei sunt deja în executare silită. Lor li se adaugă şi cei care au luat
    credite de nevoi personale pentru care au garantat cu o locuinţă. Ultimele date
    ale Băncii Naţionale arată că sunt 300.000 de familii care au semnat un credit
    ipotecar cu una dintre băncile din România. Legea dării în plată nu se aplică
    şi celor care şi-au cumpărat case prin programul Prima Casă. Mai multe bănci au
    anunţat deja majorarea avansului pentru creditele ipotecare.



    Vizita comisarului european Corina Creţu



    Aflată
    într-o vizită în România în aceste zile, comisarul european pentru politică
    regională, Corina Creţu, avertizează că Bucureştiul trebuie să accelereze
    ritmul absorbţiei fondurilor europene, în condiţiile în care nu a cheltuit
    niciun euro din banii alocaţi pentru perioada 2014-2020. Oficialul european a
    atras atenţia şi în ceea ce priveşte folosirea fondurilor de coeziune acordate
    oraşelor din România şi pentru care a fost prelungit termenul până în iunie.
    Este pentru prima dată în istoria UE când o parte din buget va fi gestionat
    direct de oraşe, a precizat Corina Creţu. Potrivit vicepremierului Vasile Dâncu,
    guvernul lucrează la simplificarea procedurilor pentru absorbţia fondurilor
    comunitare, iar în anii următori România ar putea înregistra o explozie în atragerea
    de bani europeni.

  • O lege controversată

    O lege controversată

    Legea dării în plată a fost
    adoptată de Camera Deputaţilor de la Bucureşti, care este for decizional în acest caz. Potrivit actului normativ, persoanele
    care au credite şi care nu mai pot plăti ratele pot ceda băncii locuinţa, fără
    a mai rămâne datori cu alte sume. Legea se va aplica celor care au
    contractat un împrumut cu scopul de a achiziţiona sau a construi o locuinţă,
    precum şi celor care au garantat un credit cu un imobil care are destinaţie de
    locuinţă.

    În urma reexaminării solicitate de către şeful statului, Klaus Iohannis, s-a
    stabilit, de asemenea, aplicarea prevederilor doar pentru creditele care, la
    momentul acordării, nu depăşeau echivalentul a 250.000 de euro.Principala modificare faţă de
    proiectul iniţial constă în exceptarea programului Prima casă, care
    facilita accesul populaţiei la creditele ipotecare.

    Băncile nu vor mai fi la fel de
    inflexibile după adoptarea acestei controversate legi şi vor fi nevoite să
    ajungă la înţelegeri cu clienţii, apreciază reprezentanţii
    celor
    care au contractat credite în valută. Ei susţin însă că nu se aşteaptă ca
    băncile să se grăbească să aplice prevederile dării în plată.

    În opinia unuia dintre
    iniţiatorii proiectului, deputatul
    liberal Daniel Zamfir, legea nu a fost gândită
    împotriva sistemului bancar ci îşi propune să aducă un echilibru între clienţi
    şi bancă. El susţine că cei care au datorii nu sunt
    doar oameni din categorii defavorizate, ci şi cetăţeni activi care au chiar mai
    multe locuri de muncă, dar din cauza clauzelor abuzive nu îşi mai pot plăti
    ratele la bancă.Legea stabileşte clar categoria persoanelor care vor beneficia
    de darea în plată, a explicat, Daniel Zamfir: Beneficiază doar
    persoanele fizice care au calitatea de consumatori, nu şi persoanele fizice
    care au luat credite în vederea derulării unor afaceri. De asemenea, de lege
    vor beneficia şi cei care au fost deja executaţi silit.

    În
    schimb, nu vor beneficia de sprijin cei care au fost condamnaţi printr-o
    hotărâre definitivă, pentru infracţiuni în legătură cu creditul respectiv.Toate grupurile parlamentare şi-au exprimat susţinerea pentru această
    lege, subliniind că de prevederile ei vor beneficia
    majoritatea celor care au luat împrumuturi cu ipotecă.

    În schimb, bancherii avertizează că aceasta este retroactivă si neconstitutională, iar
    aplicarea ei la portofoliul de credite în derulare încalcă principiul
    constituţional al neretroactivităţii legii, ceea ce ar putea duce la declasarea
    României şi la creşterea costurilor de finanţare.

    Calculele BNR arată că
    aplicarea legii presupune o pierdere de 2,8 miliarde de lei (626 de milioane de
    euro), în condiţiile în care 97.500 de ipoteci s-au devalorizat accentuat în
    perioada de criză şi s-ar califica acum prin darea în plată.

  • Jurnal românesc – 14.04.2016

    Jurnal românesc – 14.04.2016

    Plenul Camerei Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat
    modificările la proiectul legii dării în plată, în urma cererii de reexaminare
    a preşedintelui Klaus Iohannis. Cele mai importante modificări vizează
    eliminarea din lege a programului ‘Prima Casă’ şi ridicarea plafonului celor cu
    credite de nevoi personale cu ipotecă la 250.000 de euro. O altă modificare
    prevede că legea se aplică şi în cazul persoanelor care au fost executate
    silit. Legea dării în plată stipulează că persoanele cu credite de locuinţe îşi
    pot ceda bunurile ipotecate către bănci dacă sunt în incapacitate de plată a
    ratelor împrumuturilor.


    Ministerul de Externe de la Bucuresti şi-a exprimat dezamăgirea după ce
    discuţiile pe tema eliminarii vizelor pentru cetăţenii românii care vizitează
    Canada nu au dus la niciun rezultat. MAE a precizat că menţinerea vizelor
    provoacă dezavantaje evidente şi nejustificate, în comparaţie cu alti cetăţeni
    europeni. Diplomaţia de la Bucureşti a amintit că autorităţile de la
    Ottawa s-au angajat de repetate ori,
    încă din 2008, să relaxeze regimul de vize pentru români, pentru a asigura
    libertatea de mişcare pentru toţi cetăţenii europeni, fără discriminare. Pe de
    altă parte, Comisia Europeană a solicitat Consiliului şi Parlamentului UE să
    iniţieze de urgenţă dezbateri şi să adopte, până cel târziu pe 12 iulie, o
    poziţie privind introducerea regimului de vize pentru cetăţenii americani şi
    canadieni. Reacţia CE intervine pe fondul refuzului SUA şi Canadei de a ridica
    obligativitatea vizelor pentru cetăţenii unor state comunitare, între care şi
    România.


    Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere, de la 3,9 la 4,2%,
    estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, potrivit
    raportului publicat de instituţia financiară. Conform prognozelor FMI, Irlanda
    este singura ţară din Europa care va înregistra în acest an o creştere
    economică mai mare decât cea a României, respectiv de 5 procente. FMI
    avertizează că vârful de creştere economică înregistrat în acest an de România
    va fi urmat anul viitor de o încetinire de până la 3,6%, însă chiar şi aşa ţara
    va avea în 2017 unul din cele mai ridicate ritmuri de creştere economică din
    Europa.


    Peste 82% dintre români spun că nu ar vota la alegerile locale din iunie
    pentru funcţia de primar o persoană care este cercetată sau judecată pentru
    fapte de corupţie, se arată într-un sondaj INSCOP. De asemenea, opiniile sunt
    relativ împărţite în ceea ce priveşte alegerea edililor într-un singur tur de
    scrutin. 38% dintre respondenţi declară că nu vor vota primarul în funcţie sau
    actualul primar interimar, în timp ce acelaşi procent de oameni spun că da.
    Circa 20% dintre români sunt nehotărâţi, iar 4 procente aleg varianta nu ştiu/
    nu răspund. Întrebaţi cum ar prefera să îşi aleagă primarul din localitatea în
    care domiciliază, 45% dintre respondenţi au declarat că doresc să îşi desemneze
    edilul într-un singur tur de scrutin, în timp ce 39% au optat pentru două
    tururi. 16% din populaţie nu ştie sau nu răspund la această întrebare. Sondajul
    a fost efectuat în perioada 21 – 28 martie, pe un eşantion de 1.063 de persoane
    şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste.


    Guvernul va returna taxele auto încasate între anii 2007 şi 2013, care au
    fost declarate incompatibile cu normele europene. Este vorba despre taxa
    specială, cea pentru poluare şi cea pentru emisii poluante. Până acum,
    persoanele care doreau să-şi recupereze aceste taxe se adresau justiţiei, însă
    acum este suficientă o solicitare la unităţile administraţiei financiare – a
    anunţat ministrul mediului, Cristiana Paşca Palmer. Potrivit acesteia, sumele
    care vor fi restituite vor fi calculate cu dobânzile aferente din ziua plăţii
    taxei până în ziua restituirii integrale, actualizată cu indicele preţului de
    consum. De asemenea, plata va fi făcută eşalonat pe parcursul a cinci ani.

  • Jurnal românesc – 12.04.2016

    Jurnal românesc – 12.04.2016

    Preşedintele Klaus Iohannis, guvernatorul BNR,
    Mugur Isărescu, şi premierul Dacian Cioloş ocupă primele trei poziţii în topul
    încrederii în personalităţile publice, potrivit unui sondaj făcut de INSCOP, la
    comanda publicaţiei ADEVĂRUL. În pofida faptului că se menţine în continuare pe
    prima poziţie în topul încrederii, Klaus Iohannis înregistrează o scădere
    semnificativă a capitalului de încredere de care beneficiază din partea
    românilor. Astfel, în luna martie, 51,2% dintre respondenţi au afirmat că au
    încredere multă şi foarte multă în şeful statului, faţă de 59,8% în noiembrie
    2015. Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 21 – 28 martie.






    Purtătorul de
    cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva, a declarat că România şi
    Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile pentru aderarea la Spaţiul Schengen.
    Acum, va fi necesară o decizie în unanimitate a ţărilor membre, a mai spus
    Andreeva, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Bruxelles. Preşedintele
    Klaus Iohannis a declarat, în mai multe rânduri, că România îşi menţine
    obiectivul aderării la spaţiul Schengen, în ciuda problemelor provocate de
    fenomenul migraţiei.






    Senatul a respins propunerea deputatului
    Remus Cernea ca Statul să nu finanţeze construirea Catedralei Mântuirii
    Neamului. Proiectul lui Cernea prevedea ca fondurile destinate construcţiei să
    fie asigurate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane, fără contribuţii din
    bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, al administraţiei publice locale sau
    al altor instituţii publice. Potrivit lui Cernea, în ultimii 26 de ani a
    existat un exces de resurse publice alocate construcţiei de noi biserici. Pe de
    altă parte, Senatul a adoptat proiectul de lege care prevede introducerea
    cărţii electronice de identitate ca document de călătorie pe baza căruia
    cetăţenii români minori pot călători în statele membre ale Uniunii Europene. O
    altă prevedere se referă la exprimarea unui singur acord al părinţilor pentru
    mai multe călătorii şi pe o perioadă de până la 3 ani, fără menţionarea
    destinaţiilor. În ambele cazuri, Camera Deputaţilor este for decizional.






    Proiectul legii dării în plată,
    aflat pentru reexaminare în Parlament, va intra, săptămâna aceasta, în dezbaterea
    plenului Camerei Deputaţilor. În
    forma aprobată de deputaţii jurişti, actul normativ nu se aplică programului
    Prima casă şi nici creditelor care au depăşit, la momentul acordării, 250 de
    mii de euro. Vor putea apela la darea în plată cei care au contractat un
    împrumut pentru achiziţionarea sau construirea unei locuinţe, precum şi cei
    care au garantat creditul cu un imobil care are destinaţie de locuinţă. Legea se aplică şi celor aflaţi în executare silită, însă
    nu vor beneficia de sprijin cei care au fost condamnaţi printr-o hotărâre
    definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul respectiv. Şi în acest
    caz, Camera Deputaţilor este for decizional.

  • O nouă sesiune parlamentară

    O nouă sesiune parlamentară

    Deputaţii şi senatorii români s-au întors, de luni, la lucru, în prima sesiune parlamentară pe 2016 şi penultima din mandat. Se va desfăşura sub semnul alegerilor locale din iunie şi al parlamentarelor de la sfârşitul anului. Demisia, în noiembrie trecut, a guvernului de coaliţie dominat de social-democraţi şi învestirea unuia tehnocrat au fost văzute de mulţi drept un respiro pentru ca politicienii doritori de funcţii să-şi pregătească cele două întâlniri cu electoratul, pe zi ce trece tot mai dezamăgit de prestaţia aleşilor lor.



    Nu puţini sunt cei fie acuzaţi în cel mai bun caz de indolenţă, fie aduşi în faţa justiţiei pentru fapte de corupţie sau învinuiţi că, profitând de fotoliul confortabil pe care îl ocupă, îşi urmăresc interesele personale, în defavoarea celor ale comunităţilor pe care au fost votaţi să le reprezinte. Din această perspectivă, sesiunea Parlamentului de la Bucureşti va debuta sub semnul controverselor, de altfel extrem de vocale, legate de alegerea, în luna iunie, într-un singur tur, a primarilor.



    Cu doar mai puţin de o jumătate de an înainte de scrutinul local, Partidul Naţional Liberal insistă asupra modificării Legii electorale astfel încât să se revină la două tururi, în condiţiile în care acest demers mai este susţinut doar de micul partid Mişcarea Populară. O altă lege importantă, prioritară pe agenda parlamentarilor, este cea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, trimisă spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis la finalul anului trecut. Partidul Social Democrat susţine că actul normativ trebuie să sprijine cetăţenii aflaţi în incapacitatea de a-şi plăti creditele lunare pentru achiziţionarea unei locuinţe dar, în acelaşi timp, să nu afecteze major sistemul bancar.



    Social-democraţii doresc, totodată, punerea de acord a legislaţiei cu deciziile Curţii Constituţionale şi reluarea dezbaterilor pentru modificarea legii Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală, motivată de criticile aduse de Comisia Europeană la adresa României în ultimul raport al Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Numai elaborarea unui pachet legislativ coerent ar da un semnal puternic la Bruxelles că Parlamentul susţine activitatea justiţiei, inclusiv prin avize favorabile la solicitările procurorilor anti-corupţie de începere a urmăririi penale împotriva acelor aleşi suspectaţi de corupţie.



    Un aviz în acest sens – care va fi dat încă de la începutul acestei sesiuni parlamentare – a fost cerut la adresa senatorului Gabriel Oprea, fost vice-premier şi ministru de Interne, bănuit de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Vedete ale sezonului parlamentar de primăvară 2016 vor fi şi legile cu impact social şi bugetar, unele cu posibil iz electoral. De interes sunt şi discuţiile despre privilegiile pe care aleşii înşişi şi le-au acordat: majorarea salariilor unor categorii de demnitari, precum şi pensii speciale pentru actuali şi foşti membri ai Legislativului şi pentru aleşii locali.