Tag: date

  • Modernizarea serviciilor de plată

    Modernizarea serviciilor de plată

    Comisia
    Europeană a înaintat propuneri pentru a aduce plățile și sectorul financiar mai
    larg în era digitală, noile reguli urmând să îmbunătățească protecția
    consumatorilor și concurența în plățile electronice. De asemenea, le vor oferi
    consumatorilor posibilitatea de a-și partaja datele într-un mod sigur, astfel
    încât să poată obține o gamă mai largă de produse și servicii financiare mai
    bune și mai ieftine. Decizia survine în condițiile în care piața serviciilor de
    plată s-a schimbat semnificativ în ultimii ani în UE.

    Plățile electronice au
    crescut constant, ajungând la 240 de trilioane de euro în 2021 – comparativ cu
    184,2 trilioane de euro în 2017 – tendință accelerată și de pandemia de COVID-19.
    Noi furnizori, activați de tehnologiile digitale, au pătruns pe piață, în
    special furnizând servicii de open banking – adică partajarea în siguranță a
    datelor financiare între bănci și firmele de tehnologie financiară. Au apărut,
    în același timp, și tipuri mai sofisticate de fraudă, punând consumatorii în
    pericol și afectând încrederea.

    Valdis Dombrovskis: Propunerile de astăzi sunt o parte a strategiei noastre de a stimula
    economia datelor, valorificând la maximum oportunitățile pe care inovația bazată
    pe date le poate oferi în sectorul financiar.

    De exemplu, vrem să promovăm
    partajarea de date în finanțele digitale, vrem să le dăm oamenilor și
    companiilor mai mult control asupra a ceea ce se poate face cu datele lor
    atunci când sunt utilizate și cine le poate accesa. În prezent, aceștia nu pot
    controla adecvat accesul la date și partajarea acestora dincolo de conturile de
    plată. Aceasta înseamnă că nu au un acces pe scară largă la servicii și produse
    financiare bazate pe date. În plus, sunt adesea reticenți în a-și partaja
    datele, deoarece nu au încredere că sunt feriți de riscuri. Avem nevoie de
    reguli clare la nivelul Uniunii pentru a guverna partajarea datelor, permițând
    astfel oamenilor să aibă acces la produse și servicii personalizate pe
    gusturile și nevoile lor. Propunerea are ca scop să permită partajarea datelor
    și accesul părților terțe pentru o gamă largă de servicii din sectorul
    financiar, un concept cunoscut sub numele de finanțare deschisă.

    De asemenea,
    prevede cerințe pentru utilizatorii de date, respectiv companiile care doresc
    să acceseze datele clienților, și să ofere servicii inovatoare. Aceasta
    înseamnă și că instituțiile financiare care colectează, stochează și procesează
    datele clienților trebuie să se conformeze acestor cerințe. De asemenea,
    companiile care au acces la aceste date vor fi
    reglementate și supravegheate. În extinderea accesului la date, trebuie
    să asigurăm un echilibru just între promovarea inovării și gestiunea riscurilor
    pentru clienți. Aceasta înseamnă să protejăm confidențialitatea, securitatea și
    standardele etice. Și, mai presus de toate, partajarea datelor financiare
    trebuie să se bazeze pe permisiunea clienților.


    Setul de măsuri urmărește o protecție sporită a
    consumatorilor care efectuează plăți electronice în UE și criterii îmbunătățite
    pentru prevenirea și remedierea fraudei la plată. Clienții și întreprinderile vor
    beneficia de opțiuni de plată și servicii financiare mai inovatoare, având în
    același timp încredere că acestea sunt oferite într-un mod sigur, transparent
    și securizat.


  • October 26, 2020

    October 26, 2020

    COVID-19 According to the Strategic Communication Group, 2,844 new coronavirus infections were reported in the past 24 hours in Romania, with the total number of cases exceeding 212,000 in 8 months. Another 79 COVID-19 patients died, taking the death toll to 6,470. 823 patients are currently in intensive care. Bucharest reports the highest number of daily new cases, 520. Meanwhile, the National Committee for Emergencies Monday updated the list of COVID-19 high-risk countries. As of October 26, travelers coming into Romania from these countries must isolate for 14 days. The list comprises 30 countries, including Belgium, the Netherlands, Spain, France, the UK, Ireland, Portugal. The US and the R. of Moldova are no longer on the list. Also today, the Committee passed a resolution clarifying that face masks can be taken off outdoors, for brief periods of time, when smoking, eating or drinking, or exercising. As of today, all schools, high schools and kindergartens in the cities of Timişoara, Sibiu and Baia Mare have switched to online classes, as the threshold of 3 COVID-19 infections per thousand inhabitants has been exceeded. Most major cities in Romania operate in the same scenario, including the capital Bucharest. In addition, face masks are compulsory in all indoor or outdoor public areas, and indoor restaurants, cafes, cinema and theatre halls are closed.



    VISIT The PM of Romania Ludovic Orban is on an official visit to France on Monday and Tuesday. According to the Romanian Government, Ludovic Orban will have meetings with his French counterpart Jean Castex, with the speakers of the National Assembly, Richard Ferrand, and the Senate, Gerard Larcher, and with the leader of the centre-right party ‘Les Republicains’, Christian Jacob. The Romanian PM will also take part in a meeting of the Council of the Organisation for Economic Cooperation and Development, and will have official talks with the OECD secretary general Angel Gurria. The visit also includes a meeting with members of the Romanian community in France.



    ELECTIONS The date of the forthcoming parliamentary election in Romania is discussed in Parliament as of today. A bill in this respect, enabling Parliament to set the election date instead of the Government, has been returned to Parliament by president Klaus Iohannis. Most likely the election date will be December 6, as already accepted by president Iohannis and the Liberal Government. The left-of-centre opposition however favours a postponement of the parliamentary election to March 2021, because of the COVID-19 pandemic.



    CORRUPTION The Chamber of Deputies is discussing and voting on Tuesday on a request filed by the National Anti-Corruption Directorate to commence prosecution against Deputy Nicolae Bănicioiu, who is accused of influence peddling and continuing bribe-taking. He denied all accusations and asked the Chamber to vote on the request, which has been already approved by the Judicial Committee. A former health minister, Nicolae Bănicioiu (Social Democratic Party) is probed into in a case involving the sale of medical products to public hospitals in Bucharest and Ilfov County. Prosecutors say Bănicioiu received 2.6 million euros from 2 businessmen in exchange for appointing or keeping in office hospital managers that had signed contracts with the respective companies.



    JUSTICE The Romanian Justice Minister Cătălin Predoiu said on Sunday, the European Day of Justice, that results cannot be secured without constant investments in the judicial system. He added that in the ensuing years, alongside curbing corruption, which is yet to be solved, Romania will focus on fighting organised crime and human trafficking, including child trafficking, by means of thorough investigations and tough penalties in all the cases with enough evidence. Organised crime and human trafficking are incompatible with Romanias EU and NATO membership, minister Predoiu argued. (translated by: Ana-Maria Popescu)

  • C’est le parlement qui fixera la date des élections

    C’est le parlement qui fixera la date des élections

    En Roumanie, la série de différends opposant le gouvernement libéral et le chef de lEtat, dune part, et le parlement dominé par lopposition sociale-démocrate, de lautre, se poursuit, arbitré par la Cour constitutionnelle. Comme beaucoup dautres, la dernière décision en date de la Cour est favorable au Parlement et concerne la loi qui lui permet de fixer la date des élections législatives prévues cette année. La Cour a rejeté la saisine du président Klaus Iohannis et du gouvernement, et a statué que la loi était constitutionnelle. Le président et le gouvernement avaient saisi, entre autres, que la loi avait modifié la compétence de létablissement de la date du vote seulement quelques mois avant les élections, contrairement aux normes constitutionnelles, accordant une prérogative pour le Parlement de fixer cette date de manière discrétionnaire. Le projet adopté par lassemblée législative prévoit que les élections peuvent être organisées au plus tard le 15 mars prochain, mais pas avant le 6 décembre de cette année. Entre temps, lexécutif a déjà décidé que la date des élections législatives serait le 6 décembre et quelques étapes du calendrier électoral ont déjà été parcourues. Que va-t-il se passer ? Le chef de lEtat a maintenant deux options : renvoyer le document au parlement pour réexamen ou le promulguer. Connaissant sa position sur cette question, il est très probable quil choisisse la première possibilité. Compte tenu de ce scénario, lancien président de la Cour, Augustin Zegrean, a déclaré à la Radio publique que jusquà lentrée en vigueur de la loi, le Parlement ne peut pas fixer la date des élections :



    « Je ne crois pas que le parlement pourra modifier cette date, parce que la durée du mandat est fixée par la Constitution et le mandat ne peut être prolongé que dans des situations spéciales. Ainsi, même sil fixe les élections en janvier ou février, le mandat des parlementaires sachève quatre ans jour pour jour après leur prise du pouvoir. Après cela, même si des élections ne sont pas convoquées immédiatement, le parlement reste au pouvoir, mais il ne peut plus adopter de lois organiques, il ne peut plus modifier la Constitution, il ne peut presque plus rien faire. »



    Le premier ministre Ludovic Orban a qualifié la décision de la Cour constitutionnelle de « très étrange » et sest demandé ce qui se passerait dans la situation hypothétique où les parlementaires ne souhaitent pas fixer une date des élections. La loi qui prévoit que la date des élections législatives de cette année soit établie par le parlement, et pas par le gouvernement, comme cétait le cas ces 30 dernières années, a été initiée par le PSD, lALDE et lUDMR et a été adoptée en juillet tant par le Sénat que par la Chambre des députés. Avant sa publication au Journal officiel, le processus électoral en vue des législatives a lieu conformément à la législation en vigueur, et la date reste celle qui a été fixée, soit le 6 décembre. Entre temps, les élections locales et la campagne électorale afférente viennent de se terminer en Roumanie ; les gens attendent de voir tant linstallation des nouveaux maires que les effets épidémiologiques du scrutin, dans le contexte de la multiplication des cas dinfection au coronavirus.


    (Trad. : Ligia)

  • 20.06.2020 (mise à jour)

    20.06.2020 (mise à jour)

    Covid-19 en Roumanie – En
    Roumanie, le plus récent bilan officiel indique 16 nouveaux décès à cause de la
    Covid-19 enregistrés, ce qui fait monter le nombre des morts à 1.500, et 330
    nouveaux cas d’infection au nouveau coronavirus dépistés ces dernières 24
    heures, le total des malades étant à présent de 23.730. Sur ce total, 16.735 patients
    ont guéri, tandis que 190 sont hospitalisés en soins intensifs. Quelque 1.330 personnes
    sont placées en quarantaine institutionnalisée et plus de 80.000 sont confinées
    à domicile, sous contrôle médical. Raed Arafat, chef du Département des situations d’urgence, a affirmé,
    samedi, que si le nombre de cas d’infection se maintenait ou partait à la
    hausse, une prolongation de l’état d’alerte en vigueur serait fort probable.
    Quant aux Roumains de l’étranger, 3.531 ont été dépistés positifs au nouveau
    coronavirus et 115 à cause de l’infection.






    Elections – Le premier ministre
    roumain Ludovic Orban a déclaré, samedi, que le gouvernement adopterait, la
    semaine prochaine, le projet de loi qui propose la date du 27 septembre pour la
    tenue d’élections locales en Roumanie. L’Autorité électorale permanente (AEP) avait annoncé, vendredi, avoir élaboré le
    projet de loi sur la date des élections locales de 2020, ainsi qu’un paquet de
    mesures pour leur bon déroulement. Le projet législatif de l’AEP propose que ce
    scrutin ait lieu le 27 septembre. Les élections locales auraient
    dû être organisées en juin, mais cela n’a pas été possible à cause de la
    pandémie de coronavirus.
    Le Parlement a décidé, lundi, de prolonger les mandats des élus locaux jusqu’au
    1-er novembre, cette loi étant promulguée par le chef de l’Etat, Klaus
    Iohannis.

    Réaction – Le
    ministère roumain des affaires étrangères rejette les assertions du chef de la
    diplomatie hongroise Péter Szijjártó à l’égard du président de la Roumanie,
    Klaus Iohannis, des propos jugés non documentés et irrespectueux. Dans un post
    sur les réseaux sociaux, le ministre hongrois avait qualifié le président roumain
    d’homme politique extrémiste anti-hongrois. Le chef de la diplomatie de
    Budapest affirmait qu’en décidant de contester auprès de la Cour
    constitutionnelle roumaine une loi sur l’ouverture d’un nouveau poste-frontière
    entre la Roumanie et la Hongrie, le président roumain entravait volontairement
    le rapprochement des deux pays. Le ministère roumain des affaires étrangères
    explique, via un communiqué de presse, que la contestation formulée par le
    président Klaus Iohannis au sujet de la loi mentionnée faisait référence à la
    violation du principe des séparations des pouvoirs et qu’il ne s’agissait pas
    de prendre une quelconque mesure contre la Hongrie ni contre la minorité
    ethnique magyare de Roumanie, vu que le gouvernement roumain envisage un accord
    avec la partie hongroise pour ouvrir un nouveau poste-frontière. C’est pourquoi
    le MAE a pris note avec surprise de la réaction entièrement injustifiée,
    disproportionnée et hors-contexte du chef de la diplomatie de Budapest.

    Rapatriements – Le ministère des affaires étrangères
    de Bucarest informe que 339 ressortissants roumains, en provenance de France et
    du Royaume Uni, sont rentrés au pays, ce jeudi, suite aux démarches communes des
    ministères des affaires étrangères, des transports et de l’intérieur de
    Roumanie. Il s’agit de personnes affectées par les mesures de limitation du
    transport aérien, adoptées dans le contexte de la pandémie de Covid-19. Les
    démarches des autorités roumaines ont aussi facilité le retour de plusieurs
    ressortissants étrangers résidanten Roumanie – 19 Français, 2 Canadiens, 1 Tunisien et 1 Américain. Dans le
    même temps, plusieurs citoyens britanniques et français, qui se trouvaient en
    Roumanie, ont pu regagner leurs pays d’origine.














    Déclaration – Les voyageurs, qui arrivent en Roumanie à
    l’Aéroport international Henri Coandă de Bucarest, ont la possibilité, depuis vendredi,
    de remplir en ligne la déclaration épidémiologique, nécessaire pour entrer sur
    le territoire national. Cela réduit le temps d’attente, fluidifie le flux des
    passagers en provenance de l’étranger et diminue le risque de transmission du
    virus SARS-CoV-2. L’application est disponible sur le site www.bucharestairports.ro.

    Plages – La Roumanie
    a de nouveau quatre plages certifiées « Pavillon bleu », après avoir
    eu, l’année dernière, seulement trois qui remplissaient les critères de qualité
    de l’eau de la mer, de sécurité et de propreté. Dans la Bulgarie voisine, les
    plages à la mer Noire qui se sont vu délivrer le certificat « Pavillon
    bleu » sont en nombre de 15, cette saison. A l’échelle internationale,
    plus de 4.500 plages ont été ainsi certifiées, l’Espagne en ayant le plus grand
    nombre – 590 ; elle est suivie par la Grèce, la Turquie, l’Italie et la France.

    Météo – La météo reste instable en Roumanie, dans les prochaines
    24 heures, avec des maximales de l’air entre 20° et 29°. Une alerte jaune aux
    pluies fortes concerne l’ensemble du pays jusqu’à mardi matin. Bucarest passera
    un dimanche pluvieux, avec une température autour de 28° dimanche à la
    mi-journée. L’instabilité météo forte de ces derniers jours a provoqué des
    inondations dans plusieurs régions de Roumanie. Plus de 24.000
    fonctionnaires du ministère de l’intérieur ont prêté main forte à la population
    pour faire face aux intempéries et pour limiter les dégâts. Les secouristes ont
    agi dans 155 localités de 22 départements.

  • Catholic Easter Customs and Traditions in Romania

    Catholic Easter Customs and Traditions in Romania

    This year, Catholic Christians across the world celebrate Easter on April 21st. The date of the biggest Christian celebration of the year rarely coincides for the Catholic and Orthodox denominations. Since the big Schism of 1054, the two have usually been one week apart. This gap is explained by the fact that, since 1582, the Orthodox Church has used the Julian calendar, while the Catholics have divided the year in keeping with the Gregorian calendar. They say that, in the same year, Pope Gregory VIII discovered a two-week gap between the real time and the one set in keeping with Julius Caesars calendar, dating back to the year 46 BC. So, Catholic Easter does not have a fixed date, and it is calculated depending on the ecclesiastic full moon, based on tables drawn up by the Church, in direct relation with the spring equinox. Sabina Ispas, head of the ‘Constantin Brailoiu Ethnography and Folklore Institute, explains:



    Sabina Ispas: “There were talks, and decisions were made to reverse the situation, but eventually the Ecumenical councils decided to recalculate the Easter date. Its a mobile date, because it is calculated in keeping with the phases of the moon. This is actually the old system used for the ancient Passover, the historical period in which the events related to the Christian Easter seem to have actually occurred. That is why Palm Sunday doesnt have a fixed date either. Generally speaking, there are some limits. What we are interested in is the maximum date, which is early May.



    In certain parts of Romania, Transylvania and Banat in particular, the Roman–Catholic Easter is celebrated by the ethnic Germans and Hungarians in keeping with centuries-old traditions. Besides traditional dishes, such as painted eggs, lamb dishes, Easter cake and red wine, the Roman Catholics here have preserved other specific customs, as Delia Suiogan, an ethnologist with the North University of Baia Mare explains:



    Delia Suiogan: “We have the candle, the Light that we get on Saturday at midnight. We also have the lamb, symbolizing the supreme sacrifice of Jesus Christ. This ritualistic gesture actually symbolizes the rebirth of man and his right to resurrection. The same is true for the egg, Christs tomb; through its symbolic capacity to symbolize food and the primary seed, the egg stands for peoples right to start over a new cycle and thus be part of the cosmic cycle.



    For Easter, the Catholic Christians in Transylvania decorate fir-trees at the gates of unmarried girls, and sprinkle girls with water or perfume, just like in pre-Christian times. In Mures County, in central Romania, there are groups of boys who walk around and sprinkle the girls, and then, on the third day of Easter, its their turn to be given the same treatment. However, Easter becomes a solemn event during the religious service.



    Delia Suiogan: “There is this custom, sprinkling, a ritual that the Orthodox believers in Transylvania have taken over too. As the different cultural specificities always influence the evolution of any civilization, a beautiful blend has taken shape. All the Catholic Christians in the traditional communities observe this custom, which has been introduced by ethnic Germans. On the first and second day of Easter, there is this sprinkling ritual that takes place. It originates in the pre-Christian period, when there was a ritual praising Ostera, the goddess of fertility and rebirth. So, on such celebration days, everybody had to be sprinkled with water, as a ritual of purification but also of fertility. In modern times, the Catholics sprinkle one another with perfume, making an extension from fertility towards spiritual rebirth, as perfume is viewed as annihilating the ugly, the rotten, and reinstating a state of order, by restoring cosmic harmony.



    The Catholics were also the ones who, more recently, introduced chocolate figurines as Easter symbols. The chocolate bunnies and eggs given to children on Easter are also fertility allegories.



    Delia Suiogan: “Another ritual, which is a Catholic tradition, is that of the Easter Bunny. These days, all shops are full of chocolate bunnies and eggs. This is another remnant of the ritual celebrating goddess Ostera. Legend has it that this goddess, while on a stroll in the fields, meets a bird with broken wings. Moved by this image, the goddess wants to help the bird stay alive. A divine voice tells her that, if she manages to turn it into an animal that needs not fly, then the bird will survive. So, the goddess turns her into a rabbit. What is interesting is that this rabbit keeps its ability to lay eggs. So, once a year, the bird-turned-rabbit offers painted eggs to the goddess, as a sign of rebirth into a different form, of the right to live again. They say that, ever since, eggs have been painted and are to be found in the grass, following the trails of the rabbit. So, here it is, the symbol of rebirth; the painting of the eggs is interpreted as a gift rewarding kindness.



    The significance of the red eggs and of the other dishes on the Easter table, such as lamb dishes or Ester cakes, is related to the spirit of sacrifice. It also provides a guarantee for continuity to all those who believe in the miracle of resurrection.


    (translated by: Mihaela Ignatescu)

  • “Roam like at home” – volum de date mai mare în roaming, fără taxe suplimentare

    “Roam like at home” – volum de date mai mare în roaming, fără taxe suplimentare

    Din prima zi a anului 2018, abonaţii la internetul mobil vor putea beneficia de un volum crescut de date (MB/GB) ce pot fi consumate în roaming în UE/SEE, fără aplicarea unor taxe suplimentare.


    Motivul acestui fapt îl reprezintă scăderea tarifului reglementat la nivel de gros, anunţă Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).


    Totodată, în cazul depăşirii limitelor utilizării rezonabile a unor servicii în roaming în UE/SEE, scad şi suprataxele care pot fi aplicate consumului ulterior, după cum urmează:


    • – de la 1 ianuarie 2018, scade cu 22% suprataxa pentru date, de la 7,7 la 6 Euro/GB;
    • – de la 3 ianuarie 2018, scade cu 16% suprataxa pentru apelurile primite, de la 1,08 la 0,91 Eurocenţi/minut.


    Când se aplică suprataxe datelor în roaming



    Din data de 15 iunie 2017, datele consumate în roaming în UE/SEE se tarifează, în principiu, la fel ca în România. Totuşi, în cazul celor mai multe dintre planurile tarifare, furnizorii pot stabili un volum de date care pot fi consumate în roaming în UE/SEE fără costuri suplimentare într-o perioadă de facturare (volum de consum rezonabil). Începand cu 1 ianuarie 2018, volumul de consum rezonabil va creşte cu aproximativ 22% faţă de cel aplicat în perioada 15 iunie — 31 decembrie 2017.


    După depăşirea volumului de consum rezonabil, furnizorii pot să aplice o suprataxă, chiar şi în cazul în care traficul inclus nu a fost complet epuizat. În prezent, suprataxa este de maxim 7,7 Euro/GB (0,77 Eurocenţi/MB), dar începând cu 1 ianuarie 2018 aceasta va scădea la maxim 6 Euro/GB (0,6 Eurocenţi/MB), fără TVA.


    Mai multe detalii despre modalitatea de aplicare a limitelor de utilizare rezonabilă a datelor în roaming (UE/SEE), inclusiv modele de calcul, sunt disponibile pe site-ul ANCOM.


    Calculator limită date Roam like at home”: aplicaţie ANCOM


    Pentru a uşura estimarea volumului de date pe care utilizatorii le pot consuma în roaming în UE/SEE fără suprataxă, ANCOM a dezvoltat o aplicaţie de calcul:



  • FMI şi problema corupţiei

    FMI şi problema corupţiei

    Miniştrii de finanţe din G
    20, grupul celor mai importante economii ale lumii, aflaţi, la sfârşitul
    săptămânii trecute, în capitala SUA,
    pentru reuniunile de primăvară ale FMI şi BM, au făcut front comun în
    scandalul Panama Papers.

    Pentru prima dată la un asemenea nivel şi într-o
    asemenea unanimitate, s-a reafirmat că doar transparentizarea finanţelor
    internaţionale poate să împiedice utilizarea paradisurilor fiscale pentru
    corupţie, evaziune fiscală, finanţarea terorismului sau spălarea banilor.

    Amintim că o anchetă realizată de circa o sută de publicaţii din întreaga lume
    a dus la dezvăluirea unor conturi în
    paradisuri fiscale aparţinând unor
    responsabili politici sau personalităţi. Documentele au fost regrupate sub denumirea de Panama Papers.
    Luând poziţie în acest scandal, ţările
    din G 20 au cerut înlăturarea secretului legat de companiile
    off-shore şi stabilirea unei liste negre a paradisurilor fiscale. Ele au cerut
    Forumului Mondial pentru Transparenţă al Organizaţiei pentru Cooperare şi
    Dezvoltare Economică să ia, până în luna octombrie, masuri care să permită statelor un mai bun
    acces la informaţiile despre cei care se ascund în spatele companiilor-paravan
    din paradisurile fiscale.

    Iniţiativa a fost salutată de
    directorul general al FMI, Christine Lagarde, care a declarat că eforturile la
    nivel internaţional de a combate evaziunea fiscală datează de mai mulţi ani,
    dar ca acum trebuie folosit momentul prielnic şi trebuie stabilite reguli
    clare, la nivel global: Problema, a spus Lagarde, este că toate ţările trebuie să participe la
    un asemenea sistem de reguli de transparenţă, pentru că, dacă există mici
    scăpări în sistem, atunci diverse minţi creative vor găsi căi pentru a exploata
    aceste scăpări.

    Organizaţii neguvernamentale şi presa afirmă că sumele ascunse
    în paradisurile fiscale, între 2008-2014, ar fi
    mai mari decat PIB-ul Spaniei, Rusiei şi Coreei de Sud, laolaltă.

    Şi în
    România, Fiscul a decis sa verifice, oficial, informaţiile apărute în legatură
    cu cetăţenii români ale căror nume apar în scandalul Panama Papers. Au fost
    alocate resurse pentru analiza datelor provenite din surse deschise, referitor
    la identitatea a peste 100 de persoane
    fizice şi juridice despre care se crede că ar fi implicate în acest
    scandal internaţional. Anonimizarea şi parcarea activelor în shell
    companies din jurisdicţii fiscale cu regim de offshore nu este, în sine,
    ilegală; întrebarea care se pune este, însă, de ce şi-ar asuma cineva riscurile
    şi costurile asociate cu această operaţiune, dacă nu pentru a ascunde provenienţa ilegală a acestor active?

  • Jurnal românesc – 19.01.2015

    Jurnal românesc – 19.01.2015

    Cel mai mare excedent comercial de produse agroalimentare din istoria post decembristă a României s-a înregistrat în primele 10 luni ale anului 2014, a declarat, la Berlin, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. El a participat la deschiderea celei de-a 80-a ediţii a Expoziţiei internaţionale ”Săptămâna Verde” cel mai mare eveniment din domeniul alimentar, agricol şi horticol din Europa, care se va încheia la sfârşitul săptămânii. Potrivit ministrului, valoarea exporturilor a urcat la 4,48 miliarde euro, depăşind cu 496 milioane de euro valoarea importurilor, ceea ce arată că agricultura României se dezvoltă constant. Reprezentată de peste 30 de producători, Romania expune la Berlin de la miere de albine, magiunuri şi sucuri naturale din fructe până la brânzeturi şi produse de carmangerie. La editia din acest an participă producători din 70 de ţări.



    Peste jumătate de milion de cetăţeni germani au vizitat România, în 2014, beneficiind de serviciile turistice oferite de operatorii economici din domeniu, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT), Simona Man. Prezentă la deschiderea oficială a Târgului Internaţional de turism de la Stuttgart, la care România este ţară parteneră, Simona Man a lansat o invitatie de a descoperi România balneo, România cultural-istorică, România eco şi, nu în ultimul rând, România destinaţiilor unicat, a pădurilor virgine. Pâna pe 25 ianuarie in cadrul Târgului de la Stuttgart vor avea loc o serie de evenimente care prezintă România şi atracţiile ei, respectiv dansul căluşarilor, încondeiere de ouă, păpuşi în port popular, olărit, sculptură în lemn. În premieră, femeile pot să plece de la târg cu părul împletit în codiţe tradiţionale româneşti.



    2014 va intra în istoria Dacia, deoarece compania a vândut peste 500 de mii de unităţi, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, Jan Ptacek, director comercial Dacia. Potrivit acestuia, trendul angajat de Dacia este pozitiv, cu o creştere de 19%, faţă de 2013. Cel mai vândut model a fost Sandero, cu 169 de mii de unităţi, din care 80% în Europa Occidentală. Pe locul 2 se află Duster, cu 160 de mii unităţi vândute, lideri fiind pieţele din România, Franţa şi Spania. Dacia a vândut, de asemenea, 100 de mii de modele Logan, cel mai multe în România, dar şi alte ţări din Europa de Est.



    Premierul Victor Ponta consideră că soluţia votului în afara graniţelor ţării, pentru viitor, o reprezintă organizarea procesului de votare, ca şi în ţară, de către Autoritatea Electorală Permanentă şi nu de Guvern. Ponta a admis că Guvernul a organizat defectuos votul din diaspora, la algerile prezidentiale din noiembrie 2014, dar a precizat ca acest lucru s-a întâmplat nu din rea-voinţă, ci dintr-un calcul greşit, pentru că s-a păstrat acelaşi număr de secţii de vot in străinătate ca la scrutinul din 2009.



    Românii cred că este nevoie de demararea unui nou proiect de ţară, în care rolul de iniţiator să-i revină preşedintelui Klaus Iohannis, relevă un sondaj IRES, efectuat la începutul anului şi publicat de gândul.info. Nouă români din zece au aprobat ideea unui nou proiect de ţară, iar peste 90% dintre aceştia susţin că acest proiect trebuie demarat rapid chiar de. Doar 20% îl văd pe premier în postura iniţiatorului unui astfel de proiect de ţară. O treime dintre respondenţi consideră că România va avea o creştere economică importantă în următorii 25 de ani, principala zonă de creştere fiind industria.

  • Raportul „Guvernare deschisă și date publice deschise în România”

    Raportul „Guvernare deschisă și date publice deschise în România”

    In ultimul timp, se vorbește tot mai mult despre guvernare deschisă și date publice deschise. Este vorba despre un drept al cetățenilor de a avea acces la informații de interes public puse la dispoziție de instituții și autorități. Publicarea seturilor de date publice în format deschis reprezintă deja un standard în țările dezvoltate și contribuie la creșterea transparenței guvernării, la limitarea corupției și la dezvoltarea economică.



    Fundația pentru o Societate Deschisă a lansat, recent, raportul Guvernare deschisă și date publice deschise”, o trecere în revistă a principalelor evoluții în implementarea politicilor publice pentru deschiderea guvernării în raport cu cetăţeanul. Raportul arată că în România, guvernarea deschisă nu este respinsă de nimeni, dar nici nu este cu adevărat promovată. Andra Bucur, reprezentanta Fundației pentru o Societate Deschisă: “Raportul ne arată că există premisele unei guvernări deschise în România, dar că lipsesc voința poltică și o cultură a deschiderii, iar recomandările cu care se finalizează acest Raport sunt menite tocmai pentru a consolida guvernarea deschisă în Romănia și pentru a remedia aceste probleme. In cadrul Raportului am definit guvernarea deschisă din perspectiva a trei principii fundamentale după modelul american. Astfel am definit guvernarea deschisă după principiul transparenței care reprezintă accesul la informațiile de interes public. Un al doilea pilon al guvernării deschise este participarea publicului la luarea deciziilor la nivel local și central. Iar un al treilea pilon este colaborarea între instituții publice și cetățeni pentru implementarea măsurilor și a politicilor publice care se poate concretiza prin acorduri și parteneriate public private”.



    România și-a luat angajamentul unei guvernări deschise în noiembrie 2011 cînd a devenit, alături de alte 46 de țări, membră a Parteneriaului pentru o Guvernare Deschisă, o inițiativă internaţională care vizează să pună la dispoziția cetățenilor cât mai multe informații de inters public în mod gratuit, utilizând noile tehnologii. Astfel a fost adoptat primul Plan Național de Acțiune pentru implementarea acestui Parteneriat și a fost introdus conceptul de “date deschise” în Strategia Natională Anticoruptie. În 2013-2014 s-a înființat Departamentul de Servicii Online și Design care e devenit structura responsabilă de implementarea Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă în România, menit să introducă noile tehnologii în activitățile desfășurate de administrația publică. Cu toate acestea, autorii Raportului avertizează că nu există un buget publicat și nu este clar care sunt resursele alocate pentru implementarea acestor activități. De asemenea, a fost lansată platforma data.gov.ro pe care sunt încărcate seturile de date în format deschis de către instituțiile publice pentru reutilizare, doar că nu există încă o procedură de actualizare a datelor sau o obligație de publicare constantă, iar multe dintre date conțin erori, se mai arată în Raportul Fundației pentru o Societate Deschisă. In prezent, în portal sunt publicate aproximativ 158 de seturi de date, de către 29 de instituții publice, cele mai multe fiind publicate de Ministerul Sănătății, urmat de Ministerul de Justiție și apoi de Institutul Național pentru Patrimoniu. Andra Bucur ne dă un exemplu a ceea ce înseamnă accesul la informații: “Primul exemplu pe care l-am ales este o aplicație care agregă date în Londra de la mai multe agenții guvernamentale (Agenția de mediu, Agenția pentru ocuparea forței de muncă) pentru a le arăta cetățenilor care vor să se mute într-o anumită zonă din Londra, care este calitatea vieții acolo, care sunt prețurile apartamentelor, care este rata criminalității, câte școli sau grădinițe există, s.a.m.d. Astfel eu pot să mă duc într-un singur loc unde să văd toate detaliile în momentul în care vreau să mă mut într-un anumit cartier. Această aplicație a putut fi realizată prin reutilizarea seturilor de date disponibile și publicate de autoritățile publice. Acesta este un exemplu de reutilizare a datelor de care beneficiază cetățeanul.”



    Radu Puchiu, secretar de stat la Cancelaria Primului Ministru, coordonatorul Departamentului de Servicii Online și Design, este optimist în privința guvernării deschise în România: “Eu cred că se poate, adică există posibilitatea asta.. Nu cred că orice guvern care ar veni la putere va ignora subiecul “date deschise” (open data). Nu cred. Si nu cred că va ignora conceptul de “guvernare deschisă” pentru că e un curent în care ne-am înscris, suntem în el și am făcut progrese…Referitor la sprijinul politic, eu mi-aș dori, bineînțeles, ca factorii politic cei mai înalţi din țara asta să îmbrățișeze acest lucru. Cred că suntem pe o cale bună”.



    In 2007, 84% dintre proiectele de lege au fost adoptate la nivel local în ședintele publice, iar participarea a fost în medie de 69 de cetățeni. In 2009, 65% dintre companiile europene au accesat website-urile instituțiilor publice pentru informații sau pentru descărcarea unor formulare. In 2013, 5% dintre români au folosit servicii de guvernare electronică în condițiile în care media europeană este de 41%. Pentru 2013 au existat 18.222 de cereri de acces la informații la MAPN și peste 50 de mii de vizite la punctele de informare. Din aceste statistici specialiștii Raportului au dedus că participarea publică este scăzută și că nevoia de informare este tot mai mare.

  • Europa noastră – 23.08.2014

    Europa noastră – 23.08.2014

    Vacanţa europarlamentarilor este la final, motiv pentru care luna septembrie va aduce noi teme importante pe agenda europeană. Stabilirea bugetului pentru 2015 este una din priorităţi. Şi reconfigurarea legislaţiei europene pentru protejarea datelor este o temă importantă. Problemele legate de energia necesară Europei ocupă, de asemenea, pagini importante din agenda de lucru a instituţiilor comunitare.