Radio România Internațional

Tag: date biometrice

Noi reguli pentru documentele de identitate

Uniunea Europeană introduce reguli
de securitate mai stricte pentru documentele de identitate în scopul reducerii
falsificării acestora. Reunit sub preşedinţia României, Consiliul Justiţie şi
Afaceri Interne a adoptat în această
lună un regulament care îmbunătăţeşte măsurile de securitate ale cărţilor de identitate
şi ale documentelor de şedere în Uniunea Europeană. De menţionat că în Uniune există
peste 80 de tipuri diferite de cărţi de identitate emise de statele membre,
unele dintre ele pe suport de hârtie, ceea ce reprezintă un ridicat risc de
securitate, deoarece pot fi uşor falsificate şi apoi utilizate de infractori
sau terorişti.

Noile reguli introduc standarde minime atât pentru informaţiile conţinute
de acestea, cât şi caracteristici comune tuturor statelor membre. Această
iniţiativă face parte din pachetul referitor la securitatea Uniunii Europene,
propus de Comisie în primăvara anului trecut. Între timp, Regulamentul privind
cărţile de identitate a trecut prin trialog şi prin Parlamentul European, care
s-a exprimat prin vot în favoarea acestuia. Introducerea unor cărţi de
identitate cu elemente suplimentare de siguranţă, între care date biometrice ale
titularului, a generat multe dezbateri şi îngrijorări legate de stocarea unor
informaţii personale în baze de date naţionale.

Referitor la acest subiect,
comisarul european pentru justiţie, consumatori şi egalitate de gen, Vera
Jourova, a spus: Noile norme privind cardurile de identitate nu pot
servi drept temei juridic pentru a introduce baze de date naționale care conțin
date biometrice ale cetățenilor. În ceea ce privește datele biometrice, știu că
au existat discuții intense cu privire la faptul dacă cardurile de identitate
ar trebui să conțină un cip cu amprentele titularului și dacă acest lucru ar
trebui să fie obligatoriu pentru toate statele membre care emit cărți de
identitate. Am susținut în mod constant că amprentele digitale reprezintă o
caracteristică de securitate necesară. Includerea identificatorilor biometrici
și, în special, includerea amprentelor digitale, face ca documentele să fie mai
fiabile și mai sigure, iar cardurile de identitate sigure și fiabile să fie în
interesul cetățenilor. Amprentele de pe cardurile de identitate sunt, de
asemenea, conforme cu abordarea pentru pașapoarte.

Conform estimărilor, 80 de milioane de cetăţeni europeni deţin cărţi de
identitate care nu pot fi citite automat şi care nu sunt prevăzute cu elemente
biometrice de identificare. Toate documentele de identitate trebuie să se
alinieze în temen de doi ani noilor reguli, iar cele existente, dar lipsite de elemente
de siguranţă, vor înceta să fie valabile după 10 ani de la aplicarea noilor
reguli. Noile cărţi de identitate vor avea mărimea unui card bancar, vor include
o fotografie și două amprente ale deținătorului de card, stocate într-un format
digital şi vor indica un cod al statului membru care le eliberează, în
interiorul unui drapel al UE. Noile Carduri de identitate vor avea o perioadă
minimă de valabilitate de 5 ani și o perioadă maximă de valabilitate de 10 ani.
Pentru persoanele cu vârsta de minim 70 de ani pot avea avea o valabilitate mai
mare de 10 ani, iar pentru minori o valabilitate mai mică de 5 ani.

27 June 2019
Noi măsuri împotriva terorismului

Comisia Europeană ia noi măsuri pentru a restrânge și mai mult spațiul de manevră al teroriștilor și infractorilor, lipsindu-i de mijloacele necesare pentru planificarea, finanțarea și săvârșirea infracțiunilor.

La şase luni după ce a prezentat pachetul antiterorism, Comisia Europeană ia noi măsuri pentru a priva teroriştii şi infractorii de mijloacele de acţiune şi de spaţiul de manevră. Comisia doreşte să impună obligativitatea includerii datelor biometrice în cărţile de identitate eliberate de statele membre, cum ar fi amprentele digitale, o măsură cuprinsă într-un pachet de propuneri privind securitatea UE. Potrivit estimărilor, 80 de milioane de europeni deţin în prezent carţi de identitate care nu pot fi citite automat şi nu sunt prevăzute cu elemente biometrice de identificare. In aceste condiţii, Comisia încearcă să contracareze contrafacerea de documente pe care teroriştii şi infractorii le pot folosi pentru a intra în UE dintr-o ţară terţă.

Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos: Granițe externe mai puternice și mai bine gestionate, facilitarea schimbului de informații, consolidarea rezistenței și protecția spațiilor publice, protejarea cetățenilorîn spaţiul online,intensificarea cooperării judiciare şi în domeniul aplicării legii. Astăzi adoptăm un alt set de reguli concrete pentru afi cu un pas înainte. Propunem ca, în decurs de 2 ani, toate documentele de identitate de hârtie să fie eliminate și ,în decurs de 5 ani, toate cardurile de identitate naționale să conțină un cip care să stocheaze o imagine biometrică și două amprente digitale. Niciun criminal sau terorist nu ar trebui să se poată ascunde în spatele cardurilor de identitate false.

Comisia propune, printre altele, şi interzicerea noilor substanţe chimice susceptibile să fie utilizate la fabricarea explozivilor artizanali şi întărirea controlului asupra celor care achiziţionează acest tip de produs. La capitolul combaterea finanţării terorismului, Comisia urmăreşte să autorizeze instituţiile de aplicare a legii şi birourile de recuperare a activelor (să aibă) acces direct, de la caz la caz, la informaţii bancare din registrele naţionale centralizate, care să permită autorităţilor să identifice băncile în care un suspect deţine unul sau mai multe conturi. În cele din urmă, se are în vedere actualizarea normelor UE privind exportul şi importul de arme de foc de uz civil, îmbunătăţind procedurile de control şi consolidând schimbul de informaţii.

10 May 2018
Noi măsuri pentru o Uniune a securităţii

Comisia pune accentul în noul pachet de măsuri de contracarare a teroriștilor și infractorilor pe necesitatea îmbunătățirii elementelor de securitate cu care sunt prevăzute cărțile de identitate ale cetățenilor europeni, dar și documentele de ședere ale membrilor de familie ai acestora din afara Uniunii.

Nici un infractor sau terrorist nu ar trebui să fie capabil să se ascundă în spatele unei identități false, spune comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos.

Iar pentru a împiedica utilizarea documentelor în mod fraudulos, Comisia Europeană consideră că este nevoie de stabilirea unor standarde comune de securitate și de instituirea obligativității datelor biometrice în cazul țărilor care eliberează cărți de identitate. Este vorba de amprente digitale și imagini faciale care vor fi stocate pe cipul documentului.

Noile prevederi ar urma să fie puse în aplicare treptat în următorii 5 ani.

Potrivit estimărilor, 80 de milioane de europeni dețin în momentul de față cărți de identitate care nu pot fi citite automat și nu sunt prevăzute cu elemente biometrice de identificare.

Pe de altă parte, Comisia Europeană vrea și o înăsprire a normelor privind substanțele chimice care pot fi folosite la fabricarea de explozivi artizanali.

După atacurile de la Paris, Bruxelles, Manchester, Munchen sau Londra a devenit clar că trebuie să luăm măsuri împotriva dispozitivelor explozive artizanale. Dispozitive care conțin substanțe chimice pe care orice le poate cumpăra din orice magazin de bricolaj sau de pe internet. Vorbim despre acid sulfuric, acetonă sau amoniac, ingrediente suficiente pentru a putea găti un exploziv acasă, în garaj, atrage atenția comisarul Dimitris Avramopulos.

Iar executivul comunitar pledează pentru adăugarea de noi substanțe pe lista materialelor interzise şi pentru întărirea controlului asupra celor care achiziţionează acest tip de produse.

Comisia Europeană vrea totodată o actualizare a normelor europene privind exportul şi importul de arme de foc de uz civil prin îmbunătireaprocedurilor de control şi consolidarea schimbului de informaţii.

La capitolul ‘finanţarea terorismului‘, Comisia propune un acces direct la informațiile privind conturile bancare pentru instituțiile de aplicare a legii și birourile de recuperare a activelor. În felul acesta autoritățile ar putea identifica băncile în care un suspect de terorism deține conturi.

Înainte de a fi puse în aplicare, măsurile trebuie discutate de executivul comunitar cu Parlamentul European şi statele membre.

20 April 2018
Jurnal românesc – 18.04.2018

La Muzeul
Naţional de Artă al Moldovei din Chişinău are loc, de astăzi până pe 20
aprilie, a III-a ediţie a conferinţei Patrimoniul cultural românesc – Centenar
2018. Potrivit unui comunicat al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru
Românii de Pretutindeni, conferinţa îşi propune crearea unui cadru de discuţii
între specialiştii din domeniul culturii din România, Republica Moldova, din
comunităţile româneşti din jurul graniţelor ţării şi diaspora, în vederea
sprijinirii unor viitoare acţiuni de cooperare culturală, dar şi pentru
identificarea şi difuzarea elementelor culturale ale spaţiului românesc. La
eveniment participă specialişti şi personalităţi din România, Republica
Moldova, Bulgaria, Serbia, Ucraina şi diaspora. Proiectul se înscrie în
Programul strategic al Institutului pe anul 2018 – Spaţiul cultural comun
românesc – Centenar Marea Unire 1918 – 2018.

Comisia Europeană
propune obligativitatea introducerii datelor biometrice pe cărţile de
identitate din Uniunea Europeană si adoptarea, astfel, a unor standarde comune de securitate la nivel
comunitar. În prezent, aproximativ 80 de milioane de europeni nu au cărţi de
identitate care să poată fi scanate deoarece nu au elemente biometrice de
identificare. Obiectivul este blocarea utilizării documentelor false de către
terorişti şi infractori de drept comun care vor să ajungă din state
extracomunitare în spaţiul UE. Potrivit Comisiei, România este pe primul loc în clasamentul falsificărilor. In plus,
unele state membre, cum este Grecia, au în continuare carti
de identitate pe hârtie.

Românii au un rol
pozitiv în dezvoltarea economiei Emiratelor Arabe Unite, iar contribuția lor a
fost recunoscută și marţi, în cadrul lucrărilor Comisiei Mixte de Cooperare
româno-emirateze reunite la București, la Palatul Parlamentului, în scopul
dezvoltării relațiilor bilaterale dintre cele două state. Potrivit unui
comunicat al ministerului pentru Romanii de Pretutindeni, ministrul de resort,
Natalia Intotero, a salutat colaborarea tot mai strânsă dintre România și EAU. Multe
dintre sectoarele de interes pentru partenerii emiratezi – inginerie,
sistemul medical, finanțe, IT, industrie hotelieră, aviația civilă – sunt
și zone unde românii din Emirate își desfășoară activitățiile. Sunt domenii de
înalta specializare, domenii foarte tehnice în care românii și-au dovedit din
plin expertiza și competențele, a apreciat ministrul Natalia Intotero.La
randul sau, conducătorul delegației emirateze, ministrul de stat în Cabinetul
Emiratelor Arabe Unite, Sultan Bin Ahmad Sultan Al Jaber, a spus că este direct
familiarizat cu expertiza și calitățile românilor din EAU. Numărul cetățenilor
români din EAU se ridică la aproximativ 10.000, dintre care circa 6.500 – 7.000
în Emiratul Dubai.

Ramura executivă a UE a alocat 12 milioane de euro pentru a
furniza între 20.000 şi 30.000 de permise Interrail pentru tinerii europeni
care împlinesc 18 ani anul acesta, care le permite utilizatorilor să circule aproape
cu orice tren din Europa, potrivit Deutsche
Welle, citat de Radio Chisinau. Potrivit execuţiei bugetare, iniţitativa
ţinteşte să le ofere tinerilor europeni oportunitatea de a explora Europa, dar
şi de a se conecta mai bine cu identitatea europeană pentru a înţelege valorile
de bază ale Uniunii Europene. Propunerea pentru acordarea unui bilet de tren
gratuit, valabil 30 de zile, tinerilor care au împlinit 18 ani, pentru a
călători în Uniune, a fost făcută, în martie, de europarlamentarul român
Siegfried Muresan, negociator-şef al Parlamentului European pe bugetul UE
pentru 2019.

18 April 2018