Radio România Internațional

Tag: datini

  • Jurnal românesc – 27.12.2024

    Jurnal românesc – 27.12.2024

    Teologul, poetul, profesorul şi eseistul român Theodor Damian, stabilit la New York, va fi sărbătorit pe 28 decembrie la împlinirea vârstei de 73 de ani, de Muzeul Cărţii şi Exilului Românesc de la Craiova.

    Colecţia donată muzeului în 2023 reuneşte un fond de carte din domeniul teologic şi literar, care se distinge prin diversitatea materialelor, relevante pentru o viziune complexa asupra exilului românesc.

    În cadrul colecţiei regăsim volume publicate de Theodor Damian atât în ţară, cât şi în strainatate si diverse numere ale revistei ‘Lumină Lină’, înfiinţate de Theodor Damian la New York.

    Născut pe 28 decembrie 1951 la Botoşani, Theodor Damian a urmat Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamţ, apoi Institutul Teologic din Bucureşti şi la 26 de ani a devenit cel mai tânăr protopop din România, la Dorohoi.

    Între 1979 şi 1983 a urmat studii ecumenice şi doctorale in Elveţia, participând împreună cu Daniel Ciobotea, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la conferinţe ecumenice.

    În 1993, a devenit doctor în Teologie la Fordham University, New York şi a fondat Parohia Ortodoxă Română ‘Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel’ din Astoria New York.

    Din 2019, Theodor Damian este profesor emerit al Metropolitan College of NY, Facultatea de Ştiinţe Sociale, Catedra de Filosofie şi Etică.

    Este Preşedinte al Filialei Americane a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România.

    Theodor Damian a publicat peste 40 de volume de teologie, etică, filosofie, poezie, proză, critică şi comentariu literar, eseuri.

    A fost tradus în limbile engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, turcă, albaneză, arabă, chineză.

    Membru al numeroase organizaţii profesionale şi societăţi româneşti şi americane, Theodor Damian a primit o serie de distincţii, printre care premiul de excelenţă şi medalia ‘100 pentru Centenar’ din partea Guvernului României, Premii de Excelenţă acordate de Uniunea Scriitorilor din România şi Republica Moldova si din partea Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România.

     

     

     

    Trilogia cinematografică românească Moromeții va fi prezentată în cadrul celei de-a 54-a ediții a Rotterdam International Film Festival. Festivalul are loc intre 30 ianuarie si 9 februarie 2025, este unul dintre cele mai importante evenimente de gen din Europa si prezintă anual sute de filme în peste 20 de secțiuni. Cele trei filme regizate de Stere Gulea după romanele lui Marin Preda realizate in 1987, 2018 și 2024 au fost selectate în secțiunea specială Harbour. Este pentru prima dată când cele trei filme sunt prezentate împreună într-un festival internațional de calibru. Momentul marchează și premiera internațională a ultimei părți din trilogie – Moromeții 3. Regizorul Stere Gulea, dar și actorii Alex Călin, Olimpia Melinte și Mara Bugarin vor fi prezenți la proiecție. De la înființarea sa în 1972, Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam s-a concentrat pe cinematografia independentă și experimentală, prezentând atât tinere talente, cât și autori consacrați.

     

    O expoziţie internaţională intitulată „Tradiţii populare române şi maghiare” va fi vernisată la începutul anului 2025 în cadrul Săptămânii Culturii Române şi Maghiare, pentru a marca Ziua Artei Fotografice din România (11 ianuarie), respectiv Zilele Culturii Naţionale (15 ianuarie) şi Ziua Culturii Maghiare (22 ianuarie).

    Epozitia este organizata de Asociaţia Euro Foto Art din Oradea (AEFA) cu sprijinul Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică.

    Organizatorii au primit pentru această a XIII-a ediţie a Concursului Internaţional al Artiştilor Fotografi Români şi Maghiari de Pretutindeni 250 de imagini realizate de artişti fotografi români şi maghiari din Israel, Serbia, Slovacia, R, Moldova, România şi Ungaria.

    Juriul româno-ungar a selectat 131 de fotografii pentru expoziţie şi au acordat 19 premii şi medalii. Imaginile pot fi vazute pe site-ul eurofotoart.ro

    Ziua artei fotografice în România se sărbătoreşte începând din 2010, la 11 ianuarie, ziua de naştere a lui Carol Pop de Szathmari, care a trait intre 1812-1887, recunoscut ca primul fotograf al României şi primul fotograf de război din lume.

     

     

    Astazi incepe la Sighetu Marmaţiei unul dintre cele mai vechi festivaluri de datini şi obiceiuri de iarnă din România, care se desfăşoară fără întrerupere de 56 de ani.

    Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă ‘Marmaţia’ încânta publicul naţional şi internaţional cu tradiţiile, costumele, colindele şi jocurile cu măşti care se tin în mod traditional in satele maramureşene de la Crăciun până la Bobotează.

    Pe scena festivalului vor urca cete şi trupe de colindători din Maramureş, Suceava, Cluj si Satu Mare.

    Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă „Marmaţia” atrage numeroşi turişti români şi străini aflati în vacanţa de sărbători în Maramureş.

  • Românii de lângă noi

    Românii de lângă noi

    Ansamblul folcloric de datini și obiceiuri din Gâmzova (Bulgaria) – Apă vie.

    Interviu cu prof. Olga Nikova, care, împreună cu soțul său, prof. Simeon Nikov, au pus bazele acestui ansamblu, a cărui activitate este complementară cursurilor de limbă română pe care cei doi profesori (acum pensionari) le pe predau de 20 de ani chiar în casa lor din Gâmzova copiilor cu rădăcini românești.


  • România la ea acasă: EcoCapra

    România la ea acasă: EcoCapra

    În România sărbătorile de iarnă sunt marcate de tradiţii populare precum colindatul cu Ursul sau Capra, aceasta din urmă fiind numită cerb în Hunedoara, ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud sau, în Muntenia şi Oltenia, brezaia, din cauza înfăţişării pestriţe a măştii.



    Astăzi însă vorbim despre o altfel de capră ce a fost scoasă la colindat: eco-capra, un proiect-manifest de activare participativă prin artă, EcoCapra este o capră reciclată, adaptând uratul cu “capra tradiţional la realitatea prezentă, şi anume, nevoia de reciclare responsabilă a plasticului. Am vorbit despre acest proiect cu Alina Tofan, actriţă şi eco-performer: De anul trecut am încercat acest proiect numit eco-capra, este o reacţie şi un manifest împotriva consumerismului exacerbat şi a risipei produse în timpul sărbătorilor. Este făcută din material plastic şi nu numai, anul trecut a fost făcută din resturile pe care noi le aveam de ambalaje consumate…, iar anul acesta am ales să o facem din ambalaj pentru cadourile de sărbători. Cumva este un happening în sine, mergem la colindat la partenerii din proiect, am adaptat textul tradiţional al colindatului cu Capra şi l-am dus într-o zonă mult mai ecologică, ca un fel de manifest împotriva lucrurilor acestora.



    “Asta-i capră reciclată, cu pet-uri înveşmântată…a fost una dintre strpgăturile ce au însoţit colindatul. Alina Tofan ne-a spus mai multe: Anul trecut am făcut şi un video-performance, l-am filmat la Marea Neagră şi a fost foarte interesant că prima zi din an eram la mare, erau foarte mulţi oameni pe faleză în Mamaia şi Constanţa şi ne-au văzut, aşa Capra în sine a devenit un manifest. Mai ales copiii au rezonat foarte mult cu ideea aceasta şi au înţeles. Spuneau: a, uite, e făcută din plastic! Cu alte cuvinte, consumăm cam mult! Iar anul acesta am mers în piaţa Obor (o piaţă mare din capitală) şi ne-am fotografiat în locuri pe care le-am considerat emblematice pentru ce înseamnă risipa şi poluarea de sărbători, adică în locurile unde se vând brazii de Crăciun, care sunt ambalaţi în plastic, ne-am mai pozat în locuri unde se vând foarte multe obiecte din plastic, pe lângă cumpărătorii care mergeau spre Mall sau în piaţă, lângă cei care aveau sacoşele pline. Şi cumva vrem să surprindem exact esenţa aceasta că noi trecem pe lângă toată risipa pe care o lăsăm în urmă fiecare dintre noi, în goana noastră după cumpărături şi nici măcar nu ne dăm seama. Şi lucrul acesta va fi surprins prin fotografie.


    Ne-am întâlnit, desigur, şi cu colindătorii tradiţionali, adică cu ursul şi cu oameni îmbrăcaţi în port naţional, care urau sau colindau şi a fost foarte interesant că a fost un dialog cu mine şi colega mea care a fotografiat, Diana Păun, şi ei, care erau colindătorii folclorici. A fost un schimb aşa de uite asta e făcută din materiale de plastic, aşa e, că e cam multă risipă. Practic a fost un dialog între două tipuri de performance şi cred că a fost o întâlnire valoroasă.



    În colindatul clasic al caprei aceasta moare şi cere ceva ca să învie de la cei colindaţi. EcoCapra însă cere plasticul (peturile) goale ale oamenilor ca sa învie. Practic, in timpul colindului este şi colectat plasticul de la oamenii la care ajunge căpriţa, după cum ne-a povestit interlocutoarea noastră, care ne-a spus şi cum este primit proiectul: Este apreciat şi foarte încurajat. Adică li se pare o idee inedită. De obicei suntem oprite pe stradă şi suntem întrebate dacă nu avem capră din aceasta şi la vânzare, că e mai interesat de mers la colindat cu eco-capra. Mulţi, din păcate, o consideră doar un trend. Dar e bine că ajunge cumva în conştiinţa noastră colectivă lucrul acesta că poluăm, că consumăm foarte mult şi simplul fapt că vedem că e făcută din plastic, din materiale pe care le consumăm e un semnal de alarmă care ajunge să fie integrat în vieţile tuturor.



    Şi Alina Tofan a adăugat: E doar o parte dintr-un proiect mai mare pe care îl desfăşurăm eu şi Georgiana Vlahbei, colectivul nostru se numeşte Plastic art performance, funcţionăm sub Asociaţia Macaia şi, în general, ne ocupăm cu eco-performanceul, cu eco-artă, cu practici sustenabile în artă şi încercăm să ne aducem cumva contribuţia nu doar în a schimba mentalităţi, cât în a lucra puţin şi la nivelul spiritualităţii, operăm cu concepte precum eco-spiritualitatea, ecotrophy, concepte care ,din păcate, sunt mai mult în engleză, cumva acum încercăm să le traducem şi să le adaptăm spaţiului cultural românesc.



    Proiectul, cofinanţat de AFCN (Administraţia Fondului Cultural Naţional) propune un dialog public și chestionează practici, reprezentări și utilizări ale plasticului, atât individuale, cât și din sfera socială.


    Am selectat un fragment din urarea purtată pe străzile bucureştene de EcoCapră, pentru a nu vă lipsi de culoarea acestul manifest: “Asta-i capră-adevărată/Nu e biodegradată./Asta nu-i capră de munte,/Nu-i plac ierburile multe/Nu e capră de furaj/Mănâncă doar ambalaj./ (…)Hai căpriță să jucăm,/Alarmă lumii să dăm:/Cât plastic la tine-n casă,/Să ai bucate pe masă!


  • Turism de sărbători

    Turism de sărbători

    Comportamentul
    turistului român s-a schimbat, în ultimii ani, în privinţa locurilor alese
    pentru petrecerea Sărbătorilor de iarnă – din ce în ce mai mulţi renunţă la
    obiceiul de a petrece Crăciunul acasă şi aleg sejururi cu activităţi dinamice
    şi diverse. Dintre cei care au ales să-şi petreacă sărbătorile în afara ţării,
    cei mai mulţi s-au îndreptat spre destinaţii calde ca: Maldive, Thailanda,
    Zanzibar, Dubai, Republica Dominicană, Mexic sau Egipt. Căutate au fost şi destinaţiile
    pentru copii, precum Laponia şi Disneyland Paris. În ţară, destinaţiile
    preferate au fost Bucovina, Maramureş, Băile Felix şi Valea
    Prahovei.

    Turiştii mai pretenţioşi, dar şi cei care doresc să simtă
    bucuria Crăciunului de odinioară au ales pensiunile care funcţionează în case
    ţărăneşti, unele vechi de peste 150 ani, spun cei de la Asociaţia Naţională de
    Turism Rural Ecologic şi Cultural din România – ANTREC. Sunt case vechi, case
    care respectă arhitectura tradiţională din lemn şi piatră, clădirile sunt
    neschimbate, doar sunt bine întreţinute şi păstrează patina de arhaic aşa cum
    rar se mai poate întâlni, explică Livia Sima, de la filiala Maramureş. Potrivit
    acesteia, o altă categorie de turişti a optat pentru pensiunile situate în
    vecinătatea domeniilor schiabile din staţiunile montane, chiar dacă anul acesta
    zăpada s-a lăsat aşteptată. Au fost puse, însă, în funcţiune tunurile de zăpadă
    şi există iluminat nocturn.

    Datinile şi obiceiurile care asezonează în această
    perioadă mâncărurile tradiţionale au fost completate de plimbări cu căruţa
    trasă de cai pe uliţele satelor sau cu ATV-urile. La polul opus, cei care au
    ales Băile Felix sau obiective similare s-au lăsat răsfăţaţi la SPA sau în
    bazinele cu apă termală. Turismul autohton a avut o evoluţie foarte bună anul
    acesta, nu doar în perioadele de sărbători, potrivit Institutului Naţional de
    Statistică. Numărul de sosiri înregistrate a crescut, în primele 9 luni ale
    anului, cu 4,4%, iar aproximativ 20% dintre turişti au fost străini. Peste două
    milioane de străini au cheltuit aproape 5,5 miliarde de lei (circa 1,15
    miliarde de euro) în România, în primele 9 luni ale acestui an. Aproape
    jumătate dintre ei au făcut deplasări în interes de serviciu, pentru a
    participa la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii, iar ceilalţi
    au venit, în principal, în vacanţă sau în vizită la rude şi prieteni. Din
    totalul cheltuielilor, străinii au dat aproape 50% pe cazare, alegând unităţile
    care oferă mic dejun inclus. Aproximativ 17% din bani au fost cheltuiţi în
    restaurante şi baruri, iar puţin peste 30 de procente au reprezentat cadouri şi
    suveniruri.

  • Cum au petrecut românii de Crăciun?

    Cum au petrecut românii de Crăciun?

    Sărbătoare a
    bucuriei şi a familiei, Crăciunul, care aduce vestea venirii pe lume a lui Isus
    Hristos, înseamnă emoţie, fericirea din ochii copiilor, pace sufletească,
    momente liniştite, magice petrecute alături de cei apropiaţi. Într-un mesaj transmis cu acest prilej, Patriarhul Daniel al Bisericii
    Ortodoxe Române a spus că aceasta sărbătoare este şi una a darurilor, oferite
    copiilor, bătrânilor, orfanilor, celor bolnavi şi singuri, tuturor celor dragi.
    Una dintre cele mai mari sărbători ale creştinităţii, Crăciunul aduce, an de an,
    în familie obiceiuri aşteptate cu drag cum
    ar fi colindatul, care, în România, este o datină răspândită. Colindatul
    este un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri şi gesturi, ia rcolindătorii
    simbolizează îngerii şi păstorii care au fost primii vestitori ai Naşterii lui
    Iisus. Ei transmit urări de sănătate, rod bogat, împlinirea
    dorinţelor şi sunt răsplătiţi de gazde cu fructe, covrigi, dulciuri sau bani.

    Pe de altă parte, mulţi români au profitat de zilele libere, pentru a merge la
    munte, unde staţiunile
    sunt pline de turişti. Peste 18 milioane de euro au cheltuit pentru vacanţa de
    Crăciun cei care au ales să îşi petreacă sărbătorile la hotelurile şi
    pensiunile din ţară. Peste 139 de mii de români au optat pentru pensiuni rurale
    din zone precum Bran, împrejurimile Sibiului, Maramureş,
    Bucovina. Ei au fost întâmpinaţi
    de gazde cu mâncare tradiţională şi obiceiuri româneşti. Primirea
    colindătorilor în jurul focului de tabără, costumele populare, obiceiul tăierii
    porcului, excursiile cu sania au fost doar câteva din atracţiile acestor zone. De
    asemenea, au fost pregătite pârtiile pentru schiorii şi amatorii de snowboard,
    precum şi pentru copiii nerăbdători să se dea cu sania.

    Potrivit datelor
    Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, cheltuiala medie a turiştilor care au
    preferat destinaţiile interne a fost de aproximativ 570 de lei pe sejur, doar pentru cazarea şi mesele incluse în pachetele turistice,
    în creştere cu 14% faţă de anul trecut. Cheltuielile suplimentare, cu drumul şi
    distracţia, au fost în medie, de 500 lei pe sejur, pentru
    fiecare turist. Ca în fiecare an, sunt şi români care au ales să petreacă
    Crăciunul în străinătate, cele mai căutate zone fiind cele cu climă caldă sau
    diverse oraşe europene. În topul preferinţelor se află staţiunile de ski din
    Austria, Bulgaria, Elveţia şi Franţa, unde oamenii au practicat sporturi de
    iarnă şi au vizitat târgurile de Crăciun. În ceea ce priveşte destinaţiile
    exotice, favorite au fost anul acesta Dubai, Egipt sau Maroc. Preţurile pentru
    o vacanţă de acest fel au variat între 500 şi 3.000 de euro de persoană, arată
    datele patronatelor din turism.

  • Turism în Ţara Oaşului

    Turism în Ţara Oaşului

    Ţara
    Oaşului este una dintre cele mai atractive zone turistice din România, unică şi inconfundabilă. Farmecul acestei
    zone situate în nordul României este dat de portul popular, muzica şi dansul
    specific oşenesc. De asemenea, datinile se pătrează aici cu mare sfinţenie, în
    special cu ocazia unor evenimente deosebite: nunţi, hore, şezători sau sâmbre.
    Capitala şi cel mai mare oraş al Ţării Oaşului este Negreşti Oaş -
    una
    dintre cele mai frumoase zone din Transilvania, care impresionează prin
    tradiţie, cultură şi privelişti pitoreşti. Turiştii care trec prin zonă se
    opresc de fiecare dată la Muzeul Ţării Oaşului, înfiinţat în 1966, cu
    case vechi de peste 200 de ani, cu ateliere şi instalaţii
    agricole încă funcţionale. Secţiunea în aer liber a muzeului
    este o reproducere în miniatură a satului oşenesc de altădată, cu exponate
    originale începând din secolul al XVII-lea, care amintesc de liniştea pastorală
    a acelor vremuri. Casele din lemn, construite pe
    fundaţii de piatră masivă şi acoperite cu paie sau şindrilă, anexele pentru
    animale, mirosul de fân proaspăt cosit încântă vizitatorii Aflăm mai
    multe de la primarul oraşului Negreşti Oaş, Aurelia Fedorca: Este situat în apropierea centrului oraşului, pe malul râului
    Tur într-un pitoresc spaţiu colinar. Aici găsiţi o lume plină de obiceiuri
    şi de tradiţii ale părinţilor şi bunicilor noştri. Este lumea în care poveştile nemuritoare prind viaţă şi ne demonstrează
    unicitatea locurilor. Aici au fost aduse din satele din jur monumente
    representative, dar şi de arhitectură ţărănească din secolul XVII până în
    secolul XX. Avem o biserică din lemn din satul Lechinţa care datează din
    prima parte a secolului XVII. De asemenea, putem să remarcăm casele din
    Cămârzana şi Racşa – două case monocelulare, şura din Gherţa Mica, poiata pentru oi
    şi cămara din Bixad. In mod obişnuit, muzeul arată foarte autentic, dar este un
    muzeu viu deoarece muzeul trăieşte, prinde mereu viaţă. Vizitatorii îi pot
    vedea pe localnici venind să-şi macine la moară, să spele la vâltoare, să-şi
    prelucreze ţesăturile de lână la piuă, ori să-şi potcovească caii, să-şi repare
    uneltele agricole la atelierul de fierărie. Tot în cadrul muzeului avem şi
    Centrul de ceramică, un atelier-scoală de olărit care este amenajat într-o
    splendidă casă de lemn ce datează de la începutul secolului XX. Muzeul din
    Negreşti este singurul loc în care se mai produce renumita ceramică de Vama.
    Atelierul este dotat cu 6 roţi electrice de olar, două cuptoare de ars
    ceramică, malaxor şi mobilier. Aici, ultimul olar din Vama, angajat la Muzeului
    Ţării Oaşului, alături de etnografi,
    asigură instruirea copiilor pentru a continua această frumoasă tradiţie de
    olărit.


    Comparativ
    cu actuala situaţie, la începutul secolului XX nu era uliţă de sat pe care să
    nu găseşti măcar un atelier cu roată pentru prelucrat lutul.


    Edificiile
    religioase din Ţara Oaşului sunt reperele unui traseu ecumenic ce denotă viaţa
    spirituală a localnicilor. Iată doar câteva dintre obiectivele religioase
    din aceasta zonă, prezentate de Aurelia Fedorca: Avem două biserici care sunt
    monumente istorice atât în Negreşti, cât şi în localitatea Tur. De ademenea,
    invităm turiştii să viziteze şi Catedrala Ortodoxă a oraşului Negreşti. Este o
    construcţie relativ nouă, un edificiu impunător având Hramul Duminica Tuturor Sfinţilor. Este un
    simbol al unităţii spirituale şi culturale a credincioşilor ortodocşi. Marele
    artist Vasile Pop Negreşteanu care a pictat-o a pus în altarul bisericii din
    Negreşti nu doar culori, nu doar figuri de sfinţi, a pictat însăşi sufletul
    Ţării Oaşului. Pictura bisericească respectă întru totul canoanele bisericeşti,
    dar a adăugat şi motive tradiţionale, simbolurile Ţării Oaşului….Vă mai
    recomand să vizitaţi şi cele trei mănăstiri din Tara Oaşului. Primul popas l-aş
    recomanda la Mănăstirea Bixad, altarul Ţării Oaşului, o mănăstire de călugări
    ce poartă Hramul Adormirea Maicii Domnului, situat pe un deal din comuna
    Bixad, la 10 km de oraşul Negreşti. Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului,din 15 august, atrage anual zeci de
    mii de credincioşi. Este cel mai vestit loc de pelerinaj din zonă. Atracţia
    mănăstirii este icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni. Biserica actuală
    construită din piatră şi cărămidă în 1771, a fost restaurată între 1978-1980. Tot la aproximativ 10 km de Negreşti se află
    Mănăstirea Sfânta Treimedin
    Moişeni, o mănăstire de maici, prima şi singura de acest fel de pe întreg
    cuprinsul tărâmului oşenesc. Este o biserică mai nouă în stil
    moldovenesc şi este un loc de refugiu spiritual şi sufletesc cu peisaje în jur
    absolut minunate. Mai avem Mănăstirea Portăriţa, la 16 km de Negreşti, care merită
    să fie vizitată. În biserica recent pictată, creştinii stau aşezaţi după datina
    de aici, femeile în stânga, bărbaţii pe partea dreaptă.


    O
    alt loc care merită vizitat este staţiunea turistică montană Luna Şes,
    proiect care este aproape de finalizare.Traseele
    montane amenajate aici încep din oraşul Negreşti Oaş şi duc până în vârful
    Pietrosu, aflat la o altitudine de 1.201. Pasionaţii de drumeţii au astfel
    ocazia să vadă frumuseţi unice în ţară, precum Sfinxul Oaşului, sau vechile
    case oşeneşti răspândite prin poieni. Aurelia Fedorca: Această staţiune este într-o zonă
    montană numită Luna Şes, un templu în aer liber al Ţării Oaşului. Zona este
    străjuită de pe o parte de vârful Pietrosu, care are în vârf un Sfinx – o rocă
    vulcanică ciudată -, şi de cealaltă parte de
    Muntele Mic, brăzdat de braţele unor râuri line şi de izvoare cu ape minerale.
    Este o staţiune turistică aflată în construcţie, întinsă pe o suprafaţă de 250
    de hectare. La poalele vârfului Pietrosu de la Luna Şes, într-o poiană pe lângă care şerpuieşte drumul ce duce sus pe
    piscuri, tronează schitul Mănăstirii Sfântul Arh. Stefan. Este un schit
    extraordinar de frumos, într-o locaţie minunată. Ne place să spunem că ne-am
    construit prima dată biserică în munţi ca apoi să aducem în jurul ei o
    comunitate întreagă, cea a viitoarei staţiuni Luna Şes. Acolo aveţi
    posibilitatea de a face drumeţii de nenuitat, pe cele 11 trasee turistice
    marcate recent şi să admiraţi peisajul absolut special. În această zonă s-au
    dezvoltat deja mai multe zone de agrement care au spaţii de cazare,
    restaurante, terase, păstravarii şi zone de destindere în aer liber. Amintim aici zona turistică Valea Mariei unde
    sunt celebrele complexe cu apa termală care oferă facilităţi
    moderne de cazare şi masă, piscine acoperite şi alte servicii tip
    SPA. De asemenea, Băile termale sulfuroase de la Purturoasa care au
    proprietatea de a trata mai multe afecţiuni.


    Abia în următoarea iarnă se
    va putea schia la Luna Şes. Până atunci trebuie finalizate instalaţia de
    înzăpezire, nocturna, clădirile administrative şi pârtia de schi care va avea
    1900 metri lungime.

  • Festivalul “Am venit să colindăm”

    Festivalul “Am venit să colindăm”

    În prag de
    sărbatoare, gospodăriile tradiţionale româneşti îmbie cu mirosul de iarnă,
    aroma cozonacului cald şi al vinului fiert, iar aerul îngheţat se umple de voia bună transmisă de cetele de
    colindători. În multe zone din ţară datinile strămoşeşti sunt păstrate cu sfinţenie.


    Capra,
    Turcul, Irodul, Mareşalul, Ţiganii, Fanarioţii, Baba şi Moşneagul, Dracul,
    Moartea, Moşoaiele, Căiuţii şi Plugul mare sunt obiceiuri ce pot fi întâlnite în diferite zone din ţară sau în
    muzeele satului organizate pentru a aminti celor de la oraş despre stilul de
    viaţă tradiţional şi despre frumuseţea lui.


    Un regal de muzică şi culoare s-a desfăşurat la jumătatea lunii
    decembrie la Muzeul naţional al satului, Dimitrie Gusti, din Bucureşti: Festivalul
    de datini şi obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou Am venit să colindăm. Florile
    Dalbe.


    Aici, cete de colindători şi de mascaţi din importante zone
    etnografice ale ţării, păstrătoare de valoroase obiceiuri, tineri interpreţi de
    muzică populară şi meşteri populari s-au adunat pe uliţele Muzeului Satului şi
    i-au transpus pe vizitatori în minunata atmosferă a sărbătorilor de iarnă în
    spirit tradiţional. Aceştia au impresionat prin frumoasele lor costume, bogăţia
    recuzitei, colindele şi urăturile prezentate, zurgălăi şi jocurile cu măşti.Pentru
    prima dată la muzeu s-au aflat Grupul de colindători Cercănelul din Maramureş,
    Grupul de tradiţii Mărişana – Mărişel, Cluj, Ansamblul de datini Străjerii din
    Dolheşti – Suceava, Urşii de la Preuteşti – Suceava. Şi grupuri cunoscute s-au
    alăturat cetei de urători: Grupul folcloric Ciobănaşul – Gura Teghii, Buzău,
    Ansamblul Drumul baltagului -
    Borca, jud. Neamţ, Ansamblul Tradiţii
    luncaviţene – Luncaviţa, jud. Tulcea, Grupul folcloric Marin Cotoanţă -
    Măldăeni, jud. Teleorman.


    Urările
    cetei de Moşoaie din Tulcea, s-au făcut auzite în ritmul clopeţeilor stârniţi
    de mersul săltat al tinerilor colindători. Ionuţ, un tânăr colindător ne-a
    mărturisit că: Nu uităm niciodată aceste tradiţii Şi alungă
    strigoii a adaugat Daniela Puia, colega
    lui. Moşoaiele, în Luncăviţa de Tulcea au o mare importanţă. Începând
    de pe 6 decembrie, de la Sf.Neculai şi până pe 24, la Luncăviţa se desfăşoară
    Tradiţiile Luncăviţene: Moşoaiele. Aceste Moşoaie au o costumaţie specifică,
    care în seara de ajun vesteşte gospodarul că vin sărbătorile şi alungă
    spiritele rele, ca să rămână curtea curată, pentru când vine Crăciunul. Când
    aud clopotele gospodarii au poarta deschisă. Dacă un gospodar nu primeşte o
    ceată de colindători, atunci nu se simte mulţumit că vine Crăciunul. Gospodarul
    primeşte o ceată, doua, trei. Sunt foarte multe cete. Avem aproape 50, de asta
    e sărbătoare!, ne-a spus profesor maistru Ion Trandafir, îndrumătorul
    mai în vârstă al colindătorilor.


    Şi cum în
    Dobrogea trăiesc pe lângă români, haholi, ucrainieni şi turci, care au
    împrumutat unii de la alţii obicieiurile, am aflat de la oamenii locului că de Crăciun, din cele mai vechi timpuri, turcii îi
    primeau pe moşoi în case, iar românii făceau baclavale.


    Şi colindătorii din zona Clujului sunt mândri de obiceiurile lor. Îmbrăcată
    în straie tradiţionale bogat brodate, Maria Ana Mariş ne-a spus: Suntem
    de la Măricel, judetul Cluj, din munţii Apuseni şi am venit la Bucureşti la
    colindat. Vă arătăm obiceiurile de sărbători de la noi, colindatul junilor sau
    Ceata Junilor şi colindele specifice din zona noastră. La noi se colindă de
    Naşterea Mântuitorului şi avem si colinde precreştine. La noi colindătorii nu
    se costumează, nu se maschează, doar se îmbracă în costume tradiţionale
    româneşti. Şi e musai să primeşti colindători cu mare drag.


    Pe Eugen Amaria, care conduce ceata care colindă cu Ursul, l-am întrebat
    cu ce joc au venit bucovinenii: Cu jocul Ursului din
    comuna Preuteşti, judeţul Suceava. Jocul Ursului este în felul următor: intră
    în scenă oamenii îmbrăcaţi în urs, urşii, pe coate şi în genunchi, se ridică
    sus (pe două picioare), mor, apoi se descântă ursul, învie şi apoi dansează şi
    iese din scenă. Suntem 13 oameni, alături de cei care fac muzica. Costumele
    sunt cusute de noi din piei de oaie, fiecare participant îşi face costumul lui
    cum vrea, iar muzicanţii sunt în costume populare tradiţionale. La noi se
    colindă din 31 decembrie până în anul nou, Se alungă spiritele rele sperând să
    vină altele mai bune, marcând trecerea dintr-un an în celălalt.


    Cosmin Rusu, membru al grupului Străjerii dinDolheşti – Suceava, reprezintă un ţigan într-o altă ceată de colindatori
    din Bucovina şi ne-a explicat: Am venit cu Capra, Dansul
    măştilor, Dansul urşilor, Dansul Ţiganilor, pe care îl prezint eu, un dans
    tradiţional românesc pe care îl păstrăm încă din străbuni. Este un dans al
    sărbătorilor de iarnă şi întâmpină venirea iernii. Odată cu venirea ţiganilor,
    vin şi sărbătorile.


    Cei
    prezenţi la muzeu s-au putut bucura şi oferta de cadouri tradiţionale realizate
    de meşteri populari, produse gustoase şi aromate din gastronomia tradiţională,
    cozonaci, covrigi, colaci, ceaiuri, vin şi produse bio, ca în gospodăriile
    românilor.


    Fie ca
    spiritul sărbătorilor de iarnă să vă umple inimile de bucurie!

  • Ziua Crucii. Crâstovul viilor 10-11 septembrie 2016

    Ziua Crucii. Crâstovul viilor 10-11 septembrie 2016

    Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti, organizează în perioada 10 – 11 septembrie 2016, Crâstovul viilor, eveniment cultural ce marchează conform calendarului popular viticol începutul culesului viilor la români. Ca în fiecare an, prin diversitatea activităţilor propuse, evenimentul reprezintă un bun prilej de a petreceun sfârşit de săptămână relaxant pe uliţele Satului de la Şosea şide a redescoperi frumuseţea datinilor şi obiceiurilor româneşti.

    În deschiderea oficială a evenimentului ce va avea loc sâmbătă, începând cu ora 13.00, vă invităm laun veritabil spectacol de muzică şi dansuri tradiţionale româneşti oferit de Ansamblul Tradiţii luncaviţene din Luncaviţa, Tulcea, iar între orele14.00 – 15.00, cei mici sunt aşteptaţi să îşi exploreze creativitatea şi să îşi exerseze abilităţile practice în cadrul celor două ateliere de creaţie organizate special pentru ei -icoane pe sticlă şi împletituri textile, ateliere coordonate de Vladimir Baciu şi Eugenia Tudor.

    Dumincă, începând cu ora 14.00, vom redescoperi datinile şi obiceiurile viticole româneşti, alături de Ansamblul folcloric Ţara Vrancei, iar actorul Alexandrul Nicolae ne va dezvălui prin intermediul poeziei şi snoavelor populare tainele viţei-de-vie şi a vinului. De la ora15.00, Ion Creţeanu, Gheorghiţa Nicolae şi Florin Mihalache ne vor oferi cele mai frumoase cântece populare româneşti, într-un cadru tradiţional ce recreează atmosfera sărbătorilor de altă dată. Iubitorii de artă tradiţională vor putea achiziţiona diverse obiecte confecţionate de meşterii populari invitaţi special la târgul organizat cu acest prilej ce va fi deschis zilnic între orele 9.00 – 19.00.