Radio România Internațional

Tag: datorii

  • România, creştere economică record

    România, creştere economică record

    România şi Cipru au
    avut cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru
    din 2015, comparativ cu precedentele trei luni, potrivit estimării preliminare
    publicate, miercuri, de Oficiul european pentru Statistică. În cifre, datorită
    unei creşteri trimestriale de 1,6%, cele două ţări sunt lidere în Uniunea
    Europeană, fiind urmate de Spania şi Bulgaria – ambele cu câte 0,9%, de
    Slovacia – cu 0,8% şi de Franţa şi Ungaria – fiecare cu 0,6%.

    La polul opus se află Lituania,
    Estonia, Grecia şi Finlanda, care au înregistrat scăderi. Şi calculată la nivel
    anual, creşterea economică de 4,2% a României este cea mai mare din Uniunea
    Europeană. Cu toate acestea, contextul geopolitic impune o atenţie particulară.

    Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare susţine că Europa de Est
    trebuie să-şi întărească rezistenţa în faţa şocurilor, statele din regiune riscând să fie afectate de turbulenţele
    politico-economice din Rusia, Ucraina şi Grecia. Ţările din Europa Centrală se
    bucură de o relansare economică susţinută de consumul intern. În schimb,
    persistă creditele neperformante, iar Rusia şi Ucraina rămân în recesiune, ceea
    ce ar putea afecta creşterea din alte părţi – afirmă BERD.

    În plus, este imposibil de estimat ce ar însemna o eventuală ieşire
    a Greciei din zona euro pentru statele vecine, în condiţiile în care bănci
    greceşti sunt prezente în ţări precum Bulgaria şi România. Apoi, într-un alt
    registru, dincolo de declaraţii politicianiste, la Bucureşti este nevoie de
    măsuri socio-economice concrete care să vină în sprijinul, în primul rând, al
    persoanelor defavorizate.

    Potrivit Eurostat, aproape jumătate dintre ei suferă
    din cauza lipsurilor materiale.Oficiul
    european pentru Statistică defineşte o persoană care are lipsuri materiale pe
    baza a nouă criterii: a acumulat datorii la rate sau facturi, nu îşi permite să
    cumpere un televizor color, o maşină, un telefon sau o maşină de spălat, nu îşi
    permite să îşi încălzească locuinţa, nu face faţă unor cheltuieli neaşteptate,
    nu îşi permite să mănânce puţină carne sau peşte măcar o dată la 2 zile sau nu îşi
    permite măcar o săptămână de concediu altundeva decât acasă. Persoanele care nu
    îndeplinesc trei dintre cele nouă criterii suferă de lipsuri materiale, iar cei
    care nu îndeplinesc cel puţin patru criterii suferă de lipsuri materiale grave.
    Or, în România, aproape jumătate din populaţie este afectată de lipsuri
    materiale, în timp ce proporţia celor care suferă de lipsuri materiale severe
    este de 30%.

  • Jurnal românesc – 6.01.2015

    Jurnal românesc – 6.01.2015

    Câteva sute de revoluţionari au protestat luni, în Piaţa Victoriei din Bucureşti, faţă de obligativitatea obţinerii de noi certificate, impusă la sfârşitul anului trecut prin ordonanţă de urgenţă. O delegaţie a protestatarilor a fost primită în sediul Executivului, pentru discuţii privind abrogarea ordonanţei ce face obiectul protestului. Revoluţionarii sunt nemulţumiţi de faptul că vor fi obligaţi să obţină, pentru indemnizaţii, noi certificate prin care să ateste că au avut un rol determinant” în cadrul revoltei din decembrie 1989. Reamintim că Guvernul a decis să amâne pentru următorii doi ani, până în 2017, plata indemnizaţiilor reparatorii la care au dreptul revoluţionarii care au mobilizat şi condus grupuri de oameni împotriva forţelor regimului comunist.




    Doar un cetăţean al României din 100 are venituri suficiente pentru a-şi permite tot ce doreşte, arată un sondaj al Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, realizat la sfârşitul anului 2014. Aproape 40% susţin că abia le ajung banii de la o lună la alta, 29% reuşesc să se descurce cu banii pe care-i au, în timp ce 16% consideră că banii nu le ajung nici pentru strictul necesar. Mai puţin de un sfert dintre romani au reuşit să economisească în cursul anului trecut, peste 40% au datorii neplătite, iar mai mult de jumătate anticipează că vor fi nevoiţi să facă sacrificii financiare şi în acest an. Românii sunt ceva mai optimişti, însă, în ceea ce priveşte evoluţia ţării, peste 60% anticipând că, în acest an, se va înregistra o creştere economică şi o sporire a investiţiilor străine, dar sunt rezervaţi în ceea ce priveşte nivelul lor de trai în 2015.




    În România, elevii s-au întors la ore, după terminarea vacanţei de iarnă, care a început pe 20 decembrie anul trecut. Ei vor avea din nou liber, pe 31 ianuarie, pentru pauza dintre cele două semestre, prevăzută în calendarul anului şcolar 2014- 2015. Elevii vor reveni la cursuri în 9 februarie, pentru semestrul al doilea al acestui an şcolar, iar următoarea vacanţă este programată între 11 şi 19 aprilie. Anul şcolar 2014-2015 se va termina în data de 19 iunie, când elevii vor intra în vacanţa de vară, până în 13 septembrie 2015. Tezele din semestrul al II-lea vor fi date, de regulă, până la 22 mai.




    Anul care tocmai a început se va diferenţia mult de 2014, după cum indică statisticile oficiale, realizate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP). Ritmul de crestere al economiei este de asteptat să încetinească, iar preţurile să crească mai mult decât în 2014. În schimb, şomajul ar putea scădea. Dacă pentru anul trecut, CNP estima o creştere economică de 2,6%, rezultatul din 2015 ar putea fi ceva mai slab, respectiv 2,5%. Se aşteaptă ca un aport important la creşterea economiei să îl aibă consumul românilor, care ar putea înregistra un avans de 2,8% faţă de anul trecut. Şi construcţiile şi serviciile ar urma să aibă o contribuţie mai bună la PIB faţă de 2014. În schimb, aportul industriei s-ar putea reduce la jumătate.