Tag: daune

  • UE: Impactul roboţilor şi al inteligenţei artificiale

    UE: Impactul roboţilor şi al inteligenţei artificiale

    Eurodeputații nu vor să pună obstacole în calea unei tehnologii cu un amplu potențial, dar cer ca dezvoltarea sa vertiginoasă să se facă într-un cadru normativ care să se preocupe de “securitatea, intimitatea, integritatea, demnitatea, autonomia și proprietatea datelor“, se arată în rezoluția adoptată de eurodeputați.



    Deputații cer Comisiei să aibă în vedere crearea unei agenții europene pentru robotică și inteligență artificială care să ofere autorităților publice expertiză tehnică, etică și regulatorie.



    Există o serie de motive de îngrijorare pentru milioane de oameni care îşi văd ameninţate locurie de muncă, cu atât mai mult cu cât Uniunea Europenă şi-a propus scăderea şi nu creşterea şomajului, subliniază europarlamentarul Renate Weber: “Oare chiar mai avem nevoie de atâta forţă de muncă umană, în următorii ani? Trebuie să ai grijă, inclusiv pentru cei care îţi vin din alte zone ale lumii, imediat să aibă acces la o instruire care să le permită accesul pe această piaţă a muncii. Există o teorie care spune că, cel puţin o perioadă de timp, este normal ca lucrătorii să aibă o participare financiară la aceşti roboţi; deci, să fie coproprietari şi să câştige de pe urma lor. Efectele pot să fie foarte multe şi este, cred, momentul să ne gândim la ele. Ştiu că astăzi poate să pară un pic SF, dar să ştiţi că nu e SF. Toţi cu care am vorbit sunt de acord ca 10 ani este deja termen lung. Dar să ştiţi că am văzut un studiu, care ziceă că în 2050, de profesori n-o să mai fie nevoie căci roboţii chiar vor face treabă bună, medicii…doar ca să comande nişte utilaje, în sistemul de îngrijire la fel, de avocaţi nu va mai fi nevoie, că îi dai robotului tot şi scoate ce trebuie, s-ar putea ca nici sistemul d ejustiţie să nu mai fie cel pe care îl vedem acum… Tot ce a fost SF, acum câteva decenii, vedeţi că a devenit realitate, aşa că…”



    Dincolo de mașinile fără șofer, pentru care se propune o asigurare obligatorie și un fond suplimentar pentru a garanta compensarea victimelor posibilelor accidente, se așteaptă ca impactul inteligenței artificiale să se remarce în dispozitive precum drone, roboți industriali, pentru îngrijirea persoanelor, pentru ferme sau ca jucării.



    Roboții au devenit parte a vieții noastre şi de aceea aşteptăm cu interes legislaţia care să reglementeze utilizarea acestora, mai ales în cazul în care ar putea provoca daune.




  • Agricultura românească, afectată de seceta prelungită

    Agricultura românească, afectată de seceta prelungită

    Precipitaţiile insuficiente, dublate de o vară caniculară, au generat o criză acută în agricultura românească. Seceta a compromis peste un sfert din culturile agricole din acest an – avertizează reprezentanţii fermierilor. Cele mai afectate sunt culturile de porumb, dar mari probleme, spun specialiştii, sunt şi la floarea soarelui sau soia. Moldova (est) este zona cel mai grav calamitată, dar seceta a lovit şi bună parte din Dobrogea (sud-est), Banat (sud-vest) sau Crişana (nord-vest).



    Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu, se aşteaptă la producţii cu 25-30% mai mici decât în 2014 şi la pierderi de circa două miliarde de euro. El spune că, în aceste condiţii, fermierii nu pot pregăti noul an agricol şi deplânge, deopotrivă, lipsa de disponibilitate a bancherilor de a mai credita sectorul agricol şi absenţa de la birou a responsabililor administraţiei, plecaţi în concediu. Autorităţile promit, deocamdată, că vor acorda ajutoare pentru culturile mici. Pentru marile exploataţii, ministerul Agriculturii trebuie să realizeze scheme mai ample de finanţare, pentru care este nevoie de acordul Uniunii Europene. Baciu reclamă şi lentoarea procedurilor de sprijin şi faptul că fermierii nu îşi pot asigura culturile pentru secetă sau îngheţ, iar ajutoarele care le sunt acordate în astfel de situaţii ajung cu mare întârziere. Iar calvarul fermierilor nu pare să se sfârşească prea curând.



    Meteorologii prognozează că şi în zilele următoare vremea va fi călduroasă în cea mai mare parte a ţării şi doar izolat sunt aşteptate ploi slabe, de scurtă durată. Astfel că deficitul de apă din sol se va menţine în regiunile agricole din estul, sud-estul, sudul şi vestul ţării. Deplânsă şi în anii trecuţi, devalizarea sistemului de irigaţii din perioada comunistă a revenit în dezbaterea publică. Reabilitarea unei infrastructuri de irigaţii la nivel naţional costă aproape un miliard de euro.



    În numele Guvernului, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirmă că aceasta ar putea să fie finanţată cu fonduri europene, prin includerea sa în aşa-numitul “plan Juncker”, un proiect de investiţii publice ce poartă numele şefului executivului comunitar şi care va pompa în economiile ţărilor membre peste 300 de miliarde de euro. Constantin adaugă că ia în calcul şi un acord politic parlamentar, prin care să fie promovată o lege privind reabilitarea sistemului de irigaţii în următorii cinci ani.



    Pe vremuri sursa principală de apă pentru sistemul de irigaţii, Dunărea e ea însăşi calamitată. Nivelul fluviului a scăzut atât de mult în ultima perioadă, încât se apropie de cele mai reduse cote înregistrate vreodată. La Baziaş, chiar la intrarea în ţară, debitul e cu 50% mai mic decât media multianuală a perioadei, iar la Galaţi, cel mai mare oraş-port fluvial din România, chiar pe mijlocul albiei a apărut un grup de insule de nisip. Potrivit specialiştilor, în următoarele zile, nivelul Dunării va continua să scadă.