Radio România Internațional

Tag: David Davis

  • Brexit, din nou în atenţia eurodeputaţilor

    Brexit, din nou în atenţia eurodeputaţilor

    Uniunea Europeană este în continuare nerăbdătoare să primească propuneri precise din partea Londrei cu privire la post-Brexit. Liderii Uniunii au subliniat, zilele trecute, în faţa eurodeputaţilor reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg, că nu vor accepta niciun proiect care nu va fi convenabil pentru guvernul irlandez. Iar poziţia lor nu s-a schimbat câtuşi de puţin în contextul ultimelor evoluţii de la Londra, după plecarea din guvern a ministrului pentru Brexit, David Davis, şi a şefului diplomaţiei Boris Johnson.



    Responsabilii Uniunii Europene fac presiuni asupra Marii Britanii ca aceasta să dezvăluie cât mai repede viziunea sa asupra relaţiilor economice pe care intenţionează să le aibă cu blocul comunitar după Brexit. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a subliniat că europenii nu vor accepta niciun proiect care ar putea leza guvernul irlandez:



    Cu cât mai repede vom avea o propunere britanică precisă asupra frontierei irlandeze, cu atât mai bune vor fi şansele să finalizăm negocierile asupra Brexitului în acest an. Nu putem să avansăm fără ca un backstop solid să fie prezentat de Marea Britanie şi acceptat de prietenii noştri irlandezi. Aşteptăm acum cu nerăbdare Cartea Albă a Marii Britanii şi sperăm foarte mult că aceasta va aduce claritate, realism şi elanul necesar acestor negocieri” – a declarat Donald Tusk, în faţa eurodeputaţilor reuniţi în sesiune plenară la Strasbourg.



    Tusk a făcut referire la un document în care Londra va trebui să detalieze obiectivele guvernamentale pentru viitoarea relaţie comercială pe care executivul britanic vrea să o aibă cu Uniunea Europeană după Brexit, programat pentru sfârşitul lui martie 2019. Termenii acestei noi relaţii vor trebui inclusiv să garanteze că nu va avea loc o revenire la frontiera fizică între provincia britanică Irlanda de Nord şi Republica Irlanda, obiectiv împărtăşit pe fond de Londra şi Bruxelles.



    La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că Bruxellesul aşteaptă de luni de zile Cartea Albă” a guvernului britanic şi a subliniat că susţine revendicările exprimate de Dublin în acest dosar:



    Însă vreau să spun aici că nu vom accepta ca problema irlandeză să fie izolată într-o asemenea măsură, încât să devină singura problemă încă nerezolvată la sfârşitul negocierilor. Suntem cu toţii irlandezi!”



    În timpul summitului desfăşurat la sfârşitul lunii trecute la Bruxelles, liderii celor 27 de ţări ce vor rămâne în Uniunea Europeană după Brexit s-au declarat preocupaţi de faptul că nu s-a înregistrat încă niciun progres substanţial în problema frontierei irlandeze, devenită principalul punct de blocaj în negocierile asupra Brexitului.



  • Acord preliminar privind tranziţia post-Brexit

    Acord preliminar privind tranziţia post-Brexit

    Negociatorul Marii Britanii
    pentru Brexit, David Davis, şi cel al UE, Michel Barnier, au anunţat, luni, că
    au ajuns la un acord privind principiile generale pentru perioada de tranziţie
    post-Brexit, dintre martie 2019 şi decembrie 2020. Aceste principii vor
    reprezenta baza unui viitor parteneriat al UE cu Marea Britanie. Părţile au
    ajuns la un acord de principiu în ceea ce priveşte drepturile celor aproximativ
    4,5 milioane de cetăţeni europeni care trăiesc
    în Regatul Unit şi ale celor 1,2 milioane de britanici din spatiul comunitar.
    În perioada de tranziţie, Marea Britanie va putea să negocieze şi să semneze cu
    Uniunea documente în domeniul comerţului.

    De asemenea, acordul include
    înţelegerea financiară, drepturile cetăţenilor şi perioada de tranziţie, dar şi
    un compromis provizoriu cu privire la chestiunea frontierei irlandeze
    post-Brexit. Perioada de tranziţie cerută de Regatul Unit va fi un interval de
    timp foarte util pentru ca administraţia şi afacerile din Marea Britanie să se
    pregătească, a declarat Michel Barnier. La sfârşitul acestei săptămâni, textul
    va fi dezbătut de către
    şefii de state şi de guverne, cu ocazia reuniunii Consiliului European. Pe de
    altă parte, coordonatorul Parlamentului
    European pentru Brexit, Guy Verhofstadt, a declarat că instituţia a luat act de
    acordul politic de principiu referitor la perioada
    de tranziţie post-Brexit, însă îşi
    rezervă dreptul de monitorizare a acestuia. Parlamentul European a reiterat că,
    potrivit procedurilor, el este cel care va decide dacă acordul final de
    retragere negociat este acceptabil sau nu. La rându-i, Executivul de la Londra
    susţine că acordul de tranziţie
    cu Uniunea va oferi mai multă certitudine companiilor şi cetăţenilor.

    Anunţul
    privind principiile generale pentru perioada de tranziţie post-Brexit a fost
    făcut după ce, cu doar o zi înainte, Comitetul
    parlamentar britanic care supervizează negocierile pe tema Brexit-ului a
    apreciat, într-un raport, că retragerea din spaţiul comunitar ar putea fi
    întârziată, având în vedere slabele progrese înregistrate în discuţiile dintre
    Londra şi Bruxelles. Marea Britanie urmează să părăsească Uniunea pe 29 martie
    2019, la doi ani după declanşarea procedurii de ieşire, conform Articolului 50
    din Tratatul de la Lisabona, şi la aproape trei ani după votul în favoarea
    Brexit-ului, la referendumul din iunie 2016. Negocierile ar urma să se încheie
    până în octombrie 2018, pentru a permite ratificarea acordului de către
    Parlamentul European şi cel de la Londra.

  • Jurnal românesc – 08.03.2018

    Jurnal românesc – 08.03.2018

    Relaţiile dintre
    România şi Serbia sunt foarte bune şi vor fi şi mai bune, a afirmat, joi,
    preşedintele Klaus Iohannis, care l-a primit la Bucureşti pe omologul său,
    Aleksandar Vucici. Serbia este principalul nostru partener din Balcanii de
    Vest, a mai spus Klaus Iohannis, care a menţionat faptul ca românii din Serbia
    şi sârbii din România au un rol foarte important de a întări puntea între cele
    două ţări. Pe de altă parte, Klaus Iohannis a afirmat că soluţionarea problemei
    Kosovo va însemna un pas enorm în direcţia europeană pentru toată zona
    Balcanilor de Vest. Amintim că România este una dintre cele cinci ţări membre
    UE care nu au recunoscut independenţa, proclamată acum 10 ani, a fostei
    provincii sârbe, cu populaţie majoritar albaneză. La rândul său, Aleksandar
    Vucici a declarat că ţara sa este recunoscătoare pentru sprijinul pe care
    România îl acordă pe calea europeană a Serbiei şi este deschisă spre o
    colaborare în diverse domenii.


    Ministrul
    delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a avut miercuri o întrevedere
    cu ministrul pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, David Davis,
    cu ocazia unei serii de vizite efectuate de acesta în statele membre, în
    perspectiva reuniunii Consiliului European. Potrivit MAE, oficialul român a reiterat
    prioritatea României, şi anume protejarea drepturilor românilor care locuiesc,
    lucrează sau studiază în Regatul Unit. David Davis a confirmat că Marea
    Britanie îşi va onora obligaţiile asumate în prima fază a negocierilor şi a
    subliniat angajamentul Guvernului de la Londra privind abordarea deschisă şi
    transparentă a întregului proces, prin oferirea unor garanţii certe în ceea ce
    priveşte drepturile cetăţenilor europeni şi ale familiilor acestora. MAE
    precizează că discuţiile au reliefat colaborarea foarte bună între cele două
    state în diverse domenii, dar mai ales din perspectiva comunităţii de români
    care trăieşte în Marea Britanie. De asemenea, ei au exprimat dorinţa
    continuării acestei relaţii strânse şi după retragerea Marii Britanii din UE,
    se mai arată în comunicat.


    Primarii și consilierii
    din Republica Moldova care au adoptat Declarațiile de Unire cu România sunt
    așteptați în acest weekend la Iași, unde va avea loc o conferință pentru
    crearea Ligii Aleșilor Locali Unioniști. După întâlnirea din capitala istorică
    a Moldovei, primarii și consilierii vor merge în Ardeal, unde vor avea parte de
    un schimb de experiență cu autoritățile române. Întâlnirea are drept scop
    stabilirea și intensificarea relațiilor de cooperare dintre comunitățile locale
    din Republica Moldova și România în context unionist. De asemenea,
    participanții vor fi familiarizați cu legislația și normele interne și
    internaționale din domeniu și oportunități de investiții, precum și cu o
    platformă prin care
    autoritățile locale să își exprime viziunea privind viitorul cetățenilor de pe
    ambele maluri ale Prutului sub forma Ligii Aleșilor Locali Unioniști din
    Republica Moldova și România.


    Cu ocazia zilei
    de 8 martie, ministrul pentu românii de pretutindeni, Natalia Intotero, a transmis
    un mesaj de susținere tuturor femeilor românce care, indiferent de locul în
    care se află, simt și trăiesc românește și care, prin eforturile lor voluntare,
    asigură continuitatea și prosperitatea identității românești în țară și în
    afara granițelor acesteia. Potrivit ministrului, ‘România înseamnă acasă,
    reprezintă locul în care ne aşteaptă mama, tata, părinții. E locul unde se aude
    limba pe care am învăţat-o crescând şi locul de care suntem legați din
    perspectivă identitară. Însă, pentru cei născuți sau care se mută, din varii
    motive, în afara graniţelor, România este precum o poveste care aşteaptă să
    fie descoperită, iar aici rolul femeilor, mamelor, familiei este crucial’ – mai
    precizează Natalia Intotero în comunicat.

  • Victor Negrescu, întrevedere cu ministrul pentru Brexit al Regatului Unit și Irlandei de Nord

    Victor Negrescu, întrevedere cu ministrul pentru Brexit al Regatului Unit și Irlandei de Nord

    Ministrul delegat pentru afaceri europene, Victor Negrescu, a avut miercuri, 7 martie, o întrevedere cu ministrul pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, David Davis, cu ocazia unei serii de vizite efectuate de acesta în statele membre, în perspectiva reuniunii Consiliului European Art.50.

    În cadrul discuțiilor a fost reconfirmată dorința ambelor părți de a agrea cât mai curând posibil textul Acordului de retragere, pentru a începe negocierile privind cadrul relațiilor viitoare.

    Am reiterat prioritatea României, subliniată și de doamna prim-ministru Viorica Dăncilă, de a proteja drepturile românilor care locuiesc, lucrează sau studiază astăzi în Regatul Unit. Ministrul David Davis a confirmat că Marea Britanie își va onora obligațiile asumate în prima fază a negocierilor și a subliniat angajamentul Guvernului Marii Britanii privind abordarea deschisă și transparentă a întregului proces, prin oferirea unor garanții certe în ceea ce privește drepturile cetățenilor europeni și ale familiilor acestora, a declarat Victor Negrescu.

    Discuțiile au evidențiat, de asemenea, necesitatea unei cooperări aprofundate între Uniunea Europeană și Marea Britanie, care să reflecte legăturile istorice apropiate și valorile comune împărtășite, încheierea unui acord cuprinzător, care să respecte principiile agreate la nivelul UE 27, fiind în interesul ambelor părți.

    Apreciem în mod deosebit contribuția substanțială și expertiza Marii Britanii pe multiple paliere, în special în domeniul apărării și securității. De aceea, ne dorim în continuare o cooperare strânsă între Uniunea Europeană și Marea Britanie, prin încheierea unui viitor acord echilibrat, care să permită îndeplinirea obiectivelor noastre comune, a precizat Victor Negrescu.

    Discuțiile au reliefat colaborarea foarte bună între cele două state în diverse domenii, dar mai ales din perspectiva comunității de români care trăiește în Marea Britanie. Miniștrii au exprimat dorința continuării acestei relații strânse și după retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

  • Europa nach dem Brexit

    Europa nach dem Brexit

    Ein vereintes, friedliches und blühendes Europa ist das Ideal der Schöpfer der Europäischen Union. Die Wirtschaftskrise am Ende des vergangenen Jahrzehntes, die wirtschaftlichen Unterschiede zwischen den Mitgliedsstaaten, die Flüchtlingskrise, das Problem der Sicherheit trugen stufenweise zu einem immer steigenden Euroskeptizismus. Wohin will die EU? In welche Richtung bewegt sie sich? Das sind Fragen, worauf die Beschlüsse der EU-Spitzen eine Antwort geben soll.



    In der letzten Zeitspanne wurde die Kohäsion der EU in Frage gestellt, nachdem die Briten sich 2016 für den Austritt aus der Union äußerten, was vor Jahren unvorstellbar war. Das kann ein Präzendenzfall und ein Beispiel für andere, die unzufrieden sind, sein. Das Unterhaus des britischen Parlaments hat vergangene Woche mit 324 zu 295 Stimmen ein wichtiges Brexit-Gesetz verabschiedet. Der angenommene Entwurf beendet den Vorrang von EU-Recht vor nationalem und ist für das Ausscheiden aus der EU grundlegend. Noch muss das Oberhaus zustimmen. Das Austritts-Gesetz bereitet das Land für ein historisches Moment vor, sagte Brexit-Minister David Davis. Das Austrittsdatum ist der 29. März 2019. ‘Wir verlassen die Europäische Union und nicht Europa’, hatte die britische Premierministerin Theresa May in einem Interview für Bild, das am Samstag veröffentlicht wurde, erklärt. Sie behauptete, die Uberlegung hinsichtlich des Brexits sei keine Option und lehnte ein Angebot der EU-Spitze, dass das Vereinigte Königreich in der Union bleiben soll, ab. Theresa May erklärte, Großbritannien behalte seine Engagements hinsichtlich der Verteidigung und Sicherheit Europas. London wolle seine Beziehungen mit Brüssel nicht abbrechen.



    Der französische Staatschef Emmanuel Macron sagte in einem Gespräch für BBC, nach dem Brexit könnte ein Sonderabkommen zwischen Großbritannien und Frankreich unterzeichnet werden. Er fügte hinzu, dieser Sonderweg müsse mit der Beibehaltung des Binnenmarktes der EU und den kollektiven Interessen kompatibel sein.



    Die deutsche Bundeskanzlerin Angela Merkel und der französische Staatspräsident Emmanuel Macron bereiten sich ebenfalls für die post Brexit Periode vor und haben am Sonntag erneut ihren Beschluss hevorgehoben, die Zusammenarbeit zwischen Paris und Berlin zu vertiefen. Emmanuel Macron hatte vergangene Woche erklärt, Frankreich brauche Deutschland, um Europa zu reformieren. Ihrerseits hatte Angela Merkel in Paris gesagt, die Stabilität der Regierung sei für die europäische Konstruktion wesentlich. Infolge der Abstimmung von Sonntag haben die deutschen Sozialisten beschlossen, Verhandlungen für die Fortsetzung der Großen Koalition neben den Konservativen zu starten.

  • Brexit-Verhandlungen in Brüssel gestartet

    Brexit-Verhandlungen in Brüssel gestartet

    Ein Jahr nach dem Brexit-Votum am 23 Juni 2016 begannen am Montag in Brüssel die Verhandlungen über den Austritt des Vereinigten Königreichs aus der Europäischen Union. Zu Beginn der Brexit-Verhandlungen geben sich Briten und EU-Europäer betont freundlich. Michel Barnier, der für die EU verhandelt und David Davis, der Brexit-Minister der britischen Regierung bildeten drei Arbeitsgruppen und einigten sich darauf, ein Mal im Monat zusammenzukommen. Zum Start betonte der EU-Chefunterhändler Michel Barnier die Schwerpunkte, die bei den Verhandlungen berücksichtigt werden sollen: Wir starteten heute die Verhandlungen zu den drei Schlüsselthemen. Wir müssen uns gemeinsam für das Interesse beider Seiten verpflichten, den EU-Bürgern wie den Bürgern Gro‎ßbritanniens garantieren, dass, sie ihr Leben wie bisher weiter führen werden.



    Zuerst müssen wir die Unsicherheiten beseitigen, die der Brexit verursacht – für die betroffenen Bürger, für die neue EU-Au‎ßengrenze zwischen Irland und Nordirland und für die finanziellen Verpflichtungen, die Gro‎ßbritannien als EU-Mitglied eingegangen ist und die über den Austrittstermin hinausgehen. Wir müssen das Vertruen ausbauen, um später eine solide Partnersschaftsbeziehung zwischen der EU und dem Vereinigten Königreich eingehen zu können. Die 27 bleibenden EU-Länder würden mit einer Stimme sprechen. Sie wünschen sich, ein Abkommen über eine gütliche Trennung zustande zu bringen, so der europäische Amtsräger. Der britische Chef-Unterhändler, David Davis, betonte, die Rechte, der durch den Brexit betroffenen Bürger seien schwerpunktmä‎ßig zu berücksichtigen. Dazu, David Davis: “Nach dem Referendum im vergangenen Jahr betonte ich immer wieder, dass mir viel daran liegt, die Sicherheit den europäischen Bürgern in Gro‎ßbritannien sowie den Briten innerhalb der EU zu garantieren. Ich weiss, Michel Barnier teilt meine Ansichten diesbezüglich. Die Verhandlungen sind gestartet, wir müssen uns bemühen, den Bürgern in Europa diese Sicherheit zu bieten.”



    Premierminister Theresa May werde beim Eu-Gipfel in Brüssel, Ende nächste Woche, einen Verhandlunsvorschlag in Bezug auf die Rechte der Bürger unterbreiten, verkündete David Davis. Die Hauptpunkte des Vorschlags sollen im Nachhinein in London zusammengefasst und veröffentlicht werden. Gleichzeitig zum Start der Brexit-Verhandlungen in Brüssel, kam auch die interministerielle Arbeitsgruppe der Rumänischen Regierung zum Thema Brexit zusammen. Bei der Aussprache ging es um die Verhandlungen zwischen den 27 EU-Mitgliedern und Gro‎ßbritannien. Die stellvertretende Ministerin für auswärtige Angelegenheiten, Ana Birchall, erklärte, Rumänien werde sich aktiv zur Konsolidierung der EU-Position bei den Verhandlungen einbringen. Das Verhandlungsmandat der Europäischen Kommission berücksichtige gleicherma‎ßen das Hauptanliegen Rumäniens, nämlich die Beachtung der Rechte rumänischer Bürger, die im Vereinigten Königreich leben. Die Arbeitsgruppe sprach auch über die Europäische Agentur für Arzneimittel, die derzeit in London untergebracht ist. Nach dem EU-Aussteig Gro‎ßbritanniens soll ihr Sitz verlegt werden. Rumänien bereitet diesbezüglich seine Kandidatur vor.