Interviu cu Ambasadoarea României în Belgia, ANDREEA PĂSTÎRNAC; interviu cu Ambasadorul Marocului în România, HASSAN ABOUYOUB; declaraţie fostul Ambasador al Israelului în România, DAVID SARANGA, la final de mandat, despre lansarea cărţii sale bilingve, în română şi engleză, “Întoarcerea la România” (Returning to Romania); actualitatea diplomatică
Preşedintele
Klaus Iohannis a înfiinţat un grup de lucru cu tema Combaterea
schimbărilor climatice: o abordare integrată, a anunţat Administraţia
Prezidenţială. Iniţiativa face parte din angajamentul preşedintelui României de
a se implica în efortul naţional de combatere a schimbărilor climatice şi de
consolidare a politicilor aplicabile acestui domeniu. Grupul de lucru va reuni
experţi naţionali şi internaţionali, membri de prestigiu ai comunităţii
academice din ţară şi din străinătate, reprezentanţi ai instituţiilor publice,
ai mediului non-guvernamental, financiar şi economic, cu experienţă solidă
privind schimbările climatice. Primul obiectiv al grupului de lucru constă în
elaborarea unui cadru de abordare integrată a schimbărilor climatice la nivelul
României. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, vor fi identificate o serie de
priorităţi cheie pentru România în combaterea schimbărilor climatice, pe termen
mediu şi lung. Rezultatele consultărilor din grupul de lucru vor fi
prezentate publicului şi înaintate
Guvernului pentru a contribui la fundamentarea strategiilor şi planurilor
naţionale privind schimbările climatice, care trebuie finalizate de Guvern în
perioada 2022-2023.
Ambasadorul
Israelului la Bucureşti, David Saranga, a condamnat vehement atitudinea
şi afirmaţiile jignitoare ale unor lideri politici care au considerat potrivit
să califice genocidul din timpul Holocaustului drept o temă minoră de abordat
în sistemul educaţional din România. Am susţinut constant că
informarea justă şi obiectivă asupra ororilor care s-au petrecut în timpul
Holocaustului din România este necesară pentru a evita ca astfel de tragedii să
se repete. Noua generaţie trebuie să cunoască în profunzime această pagină
neagră din istoria omenirii, astfel încât să înţeleagă că antisemitismul,
xenofobia şi intoleranţa nu îşi au locul în societatea de astăzi şi că acestea
contravin valorilor democratice şi europene însuşite de România, a spus
ambasadorul. El a apreciat că introducerea disciplinei şcolare Istoria
Evreilor. Holocaustul le oferă elevilor prilejul de a înţelege acest
episod crunt, dar şi importanţa compasiunii. Poziţia ambasadorului
israelian vine după ce Alianţa pentru Unirea Românilor a transmis un comunicat
de presă în care susţinea că, în ultimii ani, se constată o acţiune
sistematică de subminare a calităţii învăţământului din România prin
ridicarea la rangul de materii a unor teme minore sau care pot face obiectul
unor simple lecţii în cadrul materiilor existente (ex. educaţie sexuală,
istoria Holocaustului etc.), în paralel cu reducerea importanţei acordate
materiilor fundamentale pentru formarea noilor generaţii, precum ştiinţele
exacte, Limba şi literatura română sau Istoria naţională.
Turiştii
români au cheltuit de Revelion 45 de milioane de euro pentru destinaţiile
externe şi 30 de milioane de euro pentru cele interne, arată datele Asociaţiei
Naţionale a Agenţiilor de Turism din România. Staţiunile de pe Valea Prahovei
şi Poiana Braşov au atras 20.000 de turişti, iar in altele, precum Păltiniş,
Rânca, Vatra Dornei, Borşa, Slănic Moldova, Semenic au fost 15.000 de turişti.
Turismul rural din Bran-Moieciu, Maramureş, Bucovina, Mărginimea Sibiului,
Neamţ, Apuseni şi Oltenia de sub munte a atras 70.000 de turişti, staţiunile
balneare ca Băile Felix, Băile Herculane sau Sovata – 25.000 de turişti, iar
oraşele turistice Braşov, Sibiu, Cluj, Timişoara şi Iaşi – 7.000 de turişti. În
ceea ce priveşte destinaţiile externe, preferate au fost Egipt – 5.000 de
turişti, Dubai – 3.000 de turişti şi zonele exotice precum Zanzibar, Republica
Dominicană, Maldive, Sri Lanka sau America Latină, unde au fost 5.000 de
turişti. 1.000 de turişti români au mers în croaziere în Caraibe sau Oceanul
Indian, în vreme ce 10.000 au ales city break-uri în Europa. Purtătorul de
cuvânt al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, Traian Bădulescu, a
declarat că la finalul lui 2021 s-a observat o dorinţă mare a românilor de a
călători acolo unde au fost restricţii mai mici şi în special în destinaţiile
considerate verzi.
Comisia Europeană
a adoptat o propunere pentru o nouă operaţiune de asistenţă macrofinanciară
pentru Republica Moldova de până la 150 milioane de euro. Executivul comunitar arată că 30 milioane de
euro sunt granturi şi până la 120 milioane de euro sunt împrumuturi pe termen
mediu în condiţii de finanţare favorabile. Asistenţa financiară are la bază
cele două operaţiuni precedente, prin care UE a distribuit în total Republicii
Moldova, din 2017, 160 milioane de euro. Această finanţare va fi condiţionată
de îndeplinirea angajamentelor menite să rezolve unele din cele mai presante
probleme care afectează dezvoltarea economiei ţării, a declarat comisarul
pentru Economie, Paolo Gentiloni. Asistenţa va ajuta Republica Moldova să
acopere o parte din necesităţile sale de finanţare externă în următorii doi ani
şi va contribui la reducerea vulnerabilităţilor fiscale.
Am Dienstag wurden in Rumänien fast 4.000 Neuinfektionen mit Covid-19 gemeldet, mehr als doppelt so viele wie am Montag. Außerdem wurden 52 Todesfälle gemeldet, von denen 5 auf ein früheres Datum zurückgehen. Laut Gesundheitsminister Alexandru Rafila wird die Zahl der Infektionen in dieser fünften Welle der Pandemie voraussichtlich doppelt so hoch sein wie in der vierten Welle, in der es 400 000 bestätigte Fälle gab. Seit Beginn der Pandemie haben sich über 1,8 Millionen Menschen in Rumänien angesteckt, und fast 60 000 sind gestorben. Das Land hat nach Bulgarien die zweitniedrigste Durchimpfungsrate in der EU. Weniger als 7,9 Millionen Rumänen sind vollständig geimpft worden, das sind etwas mehr als 40 % der in Frage kommenden Bevölkerung. Etwa 2 Millionen von ihnen haben auch die Auffrischungsimpfung erhalten.
Ich verurteile aufs Schärfste die Haltung und die beleidigenden Äußerungen einiger politischer Führer, die es für angemessen hielten, den Holocaust-Völkermord als ein untergeordnetes Thema zu bezeichnen“, sagte der israelische Botschafter in Bukarest David Saranga und bezog sich dabei auf Aussagen von den Vertretern der AUR-Partei zur Erforschung des Holocaust. Am Montag hatte AUR eine Pressemitteilung herausgegeben, in der es hieß, dass es eine systematische Maßnahme gibt, um die Qualität der Bildung in Rumänien zu untergraben, indem in den Rang von Fächern erhoben wird, die es als Nebenfächer oder einfache Unterrichtseinheiten in bestehenden Fächern“ bezeichnet, und eines der Beispiele war der Holocaust. Das rumänische Nationalinstitut für das Studium des Holocaust in Rumänien Elie Wiesel verurteilte auch die seiner Meinung nach leugnenden Aussagen der AUR. Das Institut erklärt, dass das Leugnen des Holocaust nichts anderes tut als den antisemitischen Hass aufrechtzuerhalten und die Demokratie zu leugnen. AUR, die von den meisten Analysten als extremistisch bezeichnet wird, zeichnete sich dadurch aus, dass sie die Anti-Impf-Strömung aggressiv förderte und souveräne Positionen gegenüber den europäischen Institutionen einnahm.
Der rumänische Premierminister Nicolae Ciuca hielt heute eine Arbeitssitzung mit Mitgliedern seines Kabinetts und Vertretern der Unternehmen Transelectrica, Transgaz und Romgaz ab, um den Stand der Vorbereitungen auf die Wintersaison aus Sicht des Energiesektors zu bewerten. Nach Angaben der Pressestelle der Regierung kam man bei dem Treffen zu dem Schluss, dass die Stromversorgung für die wesentlichen Dienste, die Haushalte und andere Verbraucherkategorien gewährleistet ist. Auch die Erdgasvorräte sind ausreichend, um die Nachfrage zu decken.
Das Bukarester Berufungsgericht hat am Montag die endgültige Entscheidung im Fall der Schuldigen an der Tragödie vom 30. Oktober 2015 in Bukarest, als 65 Menschen bei einem Brand während eines Konzerts im Colectiv Club starben, um zwei Monate auf den 3. März verschoben. Im Dezember 2019 verhängte das Bukarester Gericht, das Gericht erster Instanz, Haftstrafen von bis zu 13 Jahren und die Zahlung von Schadensersatz in Höhe von über 50 Millionen Lei (etwa 10 Millionen Euro) an die Familien der Opfer.
Laut einem Bericht des Nationalen Verbands der Reisebüros haben rumänische Touristen zu Neujahr rund 45 Millionen Euro für Reisen ins Ausland und 30 Millionen Euro für Reisen ins Inland ausgegeben. Die durchschnittliche Aufenthaltsdauer in Rumänien betrug 2 bis 3 Nächte, und die bevorzugten Reiseziele der Touristen waren die Bergorte und die ländlichen Gebiete. Die bevorzugten Ziele der Auslandsreisenden waren Ägypten, Dubai, Sansibar, die Dominikanische Republik, die Malediven, Sri Lanka, Kenia und Lateinamerika. Rund 10 000 Rumänen unternahmen Städtereisen nach Europa, vor allem in Städte wie Athen, Paris, Prag, Rom oder Barcelona.
Die Europäische Kommission hat am Dienstag einen Vorschlag für ein neues Makrofinanzhilfeprogramm von bis zu 150 Millionen Euro für die Republik Moldau angenommen. Laut einer Mitteilung der Europischen Kommission sind etwa 30.000.000 Euro Zuschüsse und der Rest mittelfristige Darlehen zu günstigen Finanzierungsbedingungen. Das Geld wird auf Ersuchen von Chisinau bereitgestellt und für die Wiederbelebung der Wirtschaft verwendet. Die Hilfe wird der Republik Moldau erlauben, einen Teil ihres externen Finanzierungsbedarfs in den nächsten zwei Jahren zu decken und die fiskalische Anfälligkeit des Staates zu verringern. Der Vorschlag für eine gemeinschaftliche Exekutive muss vom Europäischen Parlament und vom Rat der Mitgliedstaaten angenommen werden, bevor er in Kraft treten kann.
Die rumänische Tennisspielerin Sorana Cirstea hat sich heute nach einem leichten Sieg über die Russin Varvara Graceva (6-0, 6-0) für die zweite Runde des Melbourne Summer Set 2 (WTA 250) qualifiziert. Ebenfalls heute, in der ersten Runde des Melbourne Summer Set 1, unterlag die Rumänin Jaqueline Cristian der Estin Kaia Kanepi mit 6:7 (2), 7:6 (7), 6:2. Das rumänische Team Simona Halep/Elena Gabriela Ruse verlor in der ersten Runde des Damendoppels beim Melbourne Summer Set 2 gegen die an Nummer 2 gesetzte amerikanisch-tschechische Paar Bernarda Pera/Katerina Siniakova mit 6-2, 7-6 (2). Im Dameneinzel könnte Ruse in der zweiten Runde auf Simona Halep treffen, wenn diese die Australierin Destanee Aiava besiegt. Alle diese Turniere finden im Vorfeld der Australian Open statt, dem ersten Grand Slam des Jahres, das vom 17. bis 30. Januar in Melbourne ausgetragen wird.
Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, şi ambasadorul Israelului, David Saranga, au discutat despre intensificarea colaborării dintre cele două ţări în domeniul irigaţiilor şi al combaterii deşertificării, sectoare în care Israel are o vastă experienţă. Am alocat fondurile necesare, în bugetul pentru anul 2022, pentru accelerarea investiţiilor în infrastructura de irigaţii, precum şi în sistemul antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor, obiective esenţiale pentru creşterea producţiei agricole, a declarat Chesnoiu. Diplomatul israelian şi-a manifestat disponibilitatea ca, în perioada următoare, să aibă loc schimburi de experienţă şi bune practici la nivel de experţi, prin organizarea unor seminarii on-line şi vizite de lucru în Israel şi în România. Un alt subiect abordat a vizat simplificarea procedurii de acreditare a unor abatoare kosher, pentru a creşte accesul pe piaţa din Israel a cărnii şi produselor agroalimentare provenite din fermele româneşti. România produce mai multă materie primă decât consumă şi consider că este necesară o strategie clară pentru procesare, astfel încât să exportăm mai multe produse finite, de calitate, şi mai puţină materie primă, a punctat ministrul român. În cadrul discuţiei s-a vorbit şi despre colaborarea în cercetarea agricolă şi despre atenuarea efectelor schimbărilor climatice asupra agriculturii şi mediului rural.
66,6% dintre basarabeni susţin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, un procent cu 5% mai mic decât în iunie, potrivit unui sondaj de opinie realizat de iData. Aderarea la blocul NATO a cunoscut un trend similar. Dacă în iunie 33,4% dintre moldoveni susțineau acest deziderat, în decembrie doar 28,7% mai sunt de acord cu acest demers. În scădere este şi sprijinul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Euroasiatică, condusă de Rusia, care a atins cel mai jos nivel, de 32,5 procente. A crescut însă uşor susținerea refacerii URSS la 23,6%, dar și a recunoașterii regiunii transnistrene ca stat independent (22,4%). De asemenea, 39,4% dintre moldoveni ar susține ieșirea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente, organizaţie din care fac parte fostele republici sovietice. Sentimentul unionist în stânga Prutului rămâne ridicat, în ciuda unei mici scăderi înregistrate în ultimele două luni. Astfel, 40,4% dintre cetățenii Republicii Moldova ar vota pentru unirea cu România. Sondajul iData a fost realizat în perioada 12-19 decembrie pe un eșantion reprezentativ de 1.021 de persoane şi are o marjă de eroare +/-3%.
Aproximativ 93.000 de persoane, cetăţeni români şi străini, şi peste 23.700 mijloace de transport au trecut prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări la 28 decembrie, transmite Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră. Graniţa aeriană a fost tranzitată de aproximativ 37.000 de persoane, cea cu Ungaria, de aproape 25.100 de persoane, urmată de cea cu Moldova – aproximativ 14.400 de persoane şi cu Bulgaria – circa 10.000 de persoane. Poliţia de frontieră mai arată că au fost constatate 25 de fapte ilegale, săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini, şi au fost descoperite bunuri în valoare de aproape 153.200 de lei ce urmau să fie introduse ilegal în ţară. Totodată, în cazul a 12 cetăţeni străini nu s-a permis intrarea în România ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege şi de asemenea pentru 4 români a fost dispusă măsura interzicerii ieşirii din ţară din diferite motive legale.
O conferinţă cu participarea cercetătorilor Academiei Române şi din mediul universitar din ţară şi străinătate va fi organizată în toamna anului viitor de Grupul de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului din cadrul Academiei. Înfiinţat la începutul acestui an, Grupul reuneşte 14 cercetători de la Institutul de Istorie Nicolae Iorga din Bucureşti, Institutul de Istorie A.D. Xenopol din Iaşi, Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca, Institutul de Cercetări Socio-Umane Gheorghe Şincai din Târgu Mureş şi Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului din Bucureşti. Grupul de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului activează în cadrul Secţiei de ştiinţe istorice şi arheologie a Academiei Române şi este coordonat de dr. Viorel Achim, cercetător principal la Institutul de Istorie Nicolae Iorga, specialist în minorităţi etnice în România secolelor 19 şi 20, în politica de populaţie din România anilo 1940-1944, în Holocaust şi în istoria romilor din România şi din sud-estul Europei. Scopul Grupului este de a stimula cercetarea în institutele Academiei Române, astfel încât acestea să devină un loc care să conteze în peisajul cercetării internaţionale cu privire la istoria antisemitismului şi la Holocaust.
Secretarul de stat al Departamentului pentru Românii de
Pretutindeni, Oana Ursache, s-a întâlnit cu ministrul Justiției, Stelian Ion,
cu care a discutat despre stabilirea unei colaborări între cele două instituții
pentru a facilita dialogul cu cetățenii din afara granițelor. Cei doi şi-au
exprimat dorinţa de a transparentiza și eficientiza domeniul Justiției şi de
a-i menţine informaţi pe românii din diaspora în legătură cu progresele
înregistrate. Şefa DRP a avut o întrevedere şi cu ministrul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale, Adrian Oros. În cadrul întâlnirii s-a discutat despre
programul de sprijin financiar adresat tinerilor fermieri care aleg să se
întoarcă în România și să activeze în domeniul agricol. Programul le este adresat
tuturor tinerilor români din afara granițelor țării, cu vârsta de până la 40 de
ani, care doresc să devină șefi sau manageri ai unei exploatații agricole.
Potenţialii beneficiari trebuie să aibă experienţă în sectoarele agricol,
agro-alimentar, veterinar sau al economiei agrare, sau să fi absolvit studii în
oricare dintre aceste domenii. DRP arată că Ghidul Solicitantului este
disponibil pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale,
portal.afir.info.
Parlamentul de la Chişinău a votat instituirea stării de urgenţă
epidemiologică pe teritoriul Republicii Moldova în perioada 1 aprilie-30 mai.
Potrivit Radio Chişinău, proiectul de lege adoptat prevede că pe perioada
stării de urgenţă, Comisia pentru Situaţii Excepţionale va emite dispoziţii
privind instituirea unui regim special de intrare şi ieşire din ţară, a unui
regim special de circulaţie, de carantină şi de lucru în toate instituţiile. De
asemenea, toate întrunirile şi manifestaţiile publice în masă sunt interzise,
iar consumul de alimente şi produse de strictă necesitate este raţionalizat.
Statul are totodată dreptul să efectueze rechiziţii de bunuri şi să introducă
reguli speciale de folosire a mijloacelor de telecomunicaţii. Prim-ministrul
interimar al Republicii Moldova, Aureliu Ciocoi, a declarat că a decis să
propună Parlamentului instituirea stării de urgenţă din cauza situaţiei
epidemiologice grave. Acesta a spus că în prezent nu se are în vedere
instituirea unei carantine totale. Reprezentanţii opoziţiei din Legislativul de
la Chişinău au criticat decizia Parlamentului. Ei apreciază că decretarea
stării de urgenţă este un joc politic în condiţiile în care, spun ei, premierul
interimar nu are un program de acţiuni pentru a lupta cu pandemia de COVID-19.
Totodată, aceştia au criticat faptul că niciunul dintre cele 16 amendamente
propuse de ei nu a fost dezbătut şi votat.
Ambasadorul Israelului la Bucureşti, David Saranga, a efectuat o
vizită la Reprezentanţa Patriarhiei Române de la Ierusalim, în semn de
solidaritate cu biserica românească, recent ţintă a unor atacuri extremiste.
Diplomatul şi-a exprimat susţinerea faţă de lăcaşul de cult şi a condamnat din
nou actele de vandalism ale fanaticilor anticreştini, despre care a spus că au
fost identificaţi şi arestaţi de forţele de ordine israeliene. Astfel de
acţiuni pline de ură nu vor fi nicicând tolerate, iar pentru Israel, libertatea
religioasă este una dintre valorile cele mai importante, a declarat David
Saranga în carul întâlnirii pe care a avut-o cu preotul Arhimandrit Teofil
Anastasoaie, reprezentantul Patriarhiei Române în Israel. Ambasada Israelului
în România a transmis că cei doi oficiali au discutat şi despre posibilitatea
reluării călătoriilor între cele două state în viitorul apropiat, iar
diplomatul a amintit că în prezent se desfăşoară negocieri guvernamentale între
cele două părţi în vederea semnării unui acord privind turismul.
Romanul Omulețul roșu de Doina Ruști a apărut într-o
nouă ediție la editura Sandro Teti din Roma, în traducerea profesorului Roberto
Merlo. Volumul a apărut inițial în 2012 prin programul de finanţare a
editorilor străini pentru traducerea autorilor români, al Centrului Naţional al
Cărţii. Lansarea noii ediții a prilejuit și o serie de ateliere și de discuții
organizate de Liga Studenților Români din Străinătate, precum și cu studenții
italieni înscriși la cursurile Accademiei di Romania la Roma. De asemenea,
Doina Ruști şi Roberto Merlo au participat la o dezbatere cu studenții
Universităţii Sapienza din Roma, care a avut ca temă cum să scrii un o poveste
bună. Reeditarea romanului Omulețul roșu va fi mai marcată atât pe
14 aprilie, în cadrul unui eveniment organizat de Accademia di Romania la Roma
în colaborare cu Institutul Cultural Român, cât şi pe 15 aprilie cu ocazia unui
eveniment care va avea loc la Universitatea Padova.
***Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a actualizat lista ţărilor şi regiunilor care prezintă risc epidemiologic ridicat şi pentru care, la revenirea în România, se impune carantina. Din document au fost eliminate Republica Moldova, Rusia, Belarus, Macedonia de Nord, Turcia, Liban, Polinezia Franceză şi Namibia, însă au fost adăugate Canada, Emiratele Arabe Unite, Argentina, Brazilia, Insulele Bonaire, Saint Eustatius şi Saba şi Arhipelagul Seychelles. În prezent, 48 de state şi teritorii se află în zona galbenă, între care Marea Britanie, Croaţia, Austria, Portugalia, Olanda, Cehia, Suedia, Danemarca, Israel, Polonia şi Statele Unite ale Americii.
CNSU a decis, totodată, ca persoanele care au primit şi a doua doză de vaccin anti-COVID-19 să fie exceptate de la măsura carantinării, dacă intră în România la mai mult de 10 zile de la inoculare. Acelaşi regim se aplică şi în cazul celor intră în contact direct cu o persoană pozitivă la mai mult de 10 zile de la ciclul complet de vaccinare. Oamenii pot ieşi din carantină înainte de termen, dacă în a 8-a zi efectuează un test al cărui rezultat este negativ. Bucureştiul a mai decis că persoanele care sosesc din Marea Britanie şi au fost depistate pozitiv la testul COVID-19 sunt exceptate de la carantinarea obligatorie în cazul în care, de la momentul confirmării infecţiei au trecut cel puţin 14 zile, dar nu mai mult de 90. CNSU actualizează săptămânal lista ţărilor din zona galbenă de risc în funcţie de rata de incidenţă a COVID-19 cumulată la 100.000 locuitori.
***Ambasadorul
Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Adrian Zuckerman, a fost decorat de
preşedintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional Steaua României în
grad de Mare Cruce, în semn de înaltă apreciere pentru întreaga
activitate desfăşurată pe parcursul mandatului său în România, precum şi pentru
implicarea substanţială în dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului
strategic.
România este o ţară uimitoare, cu un viitor luminos şi
cu un potenţial nelimitat (…) Drumul către un viitor mai bun este câteodată
dificil, dar vom continua să lucrăm împreună să trecem peste aceste
provocări, a spus diplomatul.
La rândul său, preşedintele Iohannis i-a
mulţumit ambasadorului pentru contribuţia substanţială pe care a
avut-o la consolidarea strânsei legături dintre cele două state. Fiul unor
emigranţi români, Adrian Zuckerman se află la finalul unui mandat pe care l-a
început pe 14 decembrie 2019, atunci când l-a înlocuit pe Hans Klemm. Cum nu
este diplomat de carieră, ci a fost numit politic de către administraţia Donald
Trump, Zuckerman va părăsi România în baza unei cutume care cere ca mandatul
ambasadorilor politici să se încheie odată cu administrația care i-a numit în
funcție.
***Europarlamentarul
Siegfried Mureșan a anunțat că primele doze de vaccin anti-COVID-19, din cele
200.000 promise Republicii Moldova de președintele Klaus Iohannis, ar putea
ajunge în stânga Prutului chiar în această săptămână, transmite Radio Chişinău.
Acesta a spus că, în prezent, au loc negocieri între ţările Uniunii Europene,
astfel încât Republica Moldova și celelalte state membre ale Parteneriatului
Estic să beneficieze de vaccin pentru imunizarea medicilor din spitalele COVID.
România a trimis, deja, în Republica Moldova o tonă de medicamente şi
echipamente, a căror valoare depăşeşte 650.000 de lei, acestea reprezentând o
primă parte din ajutoarele pe care preşedintele Iohannis le-a promis cu ocazia
întâlnirii pe care a avut-o la Chişinău cu omologul moldovean Maia Sandu.
Totodată, în stânga Prutului vor merge şi experţi români care vor oferi
asistenţă pentru a pune la punct strategia de vaccinare împotriva noului
coronavirus.
***Reprezentanţa
diplomatică a Israelului în România a anunţat că ambasadorul David Saranga
acordă două burse şcolare elevilor merituoşi pentru a studia la Complexul
Educaţional Laude-Reut din Bucureşti. Diplomatul, care este şi Preşedinte
Onorific al Laude-Reut Board of Trustees şi profesor de Diplomaţie Publică
Digitală, a precizat că bursele vor fi acordate pe parcursul întregului ciclu
liceal, din clasa a 9-a până în clasa a 12-a.
Complexul Educaţional
Laude-Reut este unul dintre centrele de excelenţă din România, o şcoală
multiculturală, ale cărei valori rămân grija faţă de elevi şi asigurarea unei
educaţii moderne. Suntem mândri de parteneriatul solid dintre Ambasada noastră
şi şcoala Laude-Reut, deoarece împreună am creat o punte a prieteniei între
Israel şi România, a spus ambasadorul. David Saranga a mai arătat că
bursele se adresează elevilor care îşi doresc să înveţe limba ebraică, istoria
evreilor şi cea a Israelului, precum şi diplomaţie sau comunicare.
Data limită
de înscriere este 28 februarie, iar detalii despre condiţiile de eligibilitate
şi procesul de depunere a dosarelor se găsesc pe site-ul Ambasadei Israelului
la Bucureşti.
Noul ambasador al Israelului în România, E.S. David Saranga, a sosit de 4 luni la Bucureşti. Dl. Saranga a acordat un interviu în limba română postului nostru de radio imediat după Ziua Independenţei Statului Israel. Reporter: Ioana Niţescu. Vă invităm să-l ascultaţi.
A 11-a ediție
programului taberelor ARC organizat de Ministerul pentru Românii de
Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Tineretului și Sportului, a fost
lansat la Palatul Victoria din Bucureşti. Prezent la eveniment, prim-ministrul
Viorica Dăncilă a afirmat că taberele ARC promovează educaţia,
cultura şi un stil de viaţă sănătos. Mai întâi de toate aceste tabere
reprezintă un mijloc de conectare a copiilor şi tinerilor din comunităţile
româneşti la ceea ce înseamnă România, ţară pe care unii dintre ei o ştiu doar
din poveştile părinţilor sau ale bunicilor, a spus premierul. Aproximativ
3.000 de copii, tineri şi profesori, etnici români din Serbia, Bulgaria,
Ucraina, Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, Albania,
Macedonia de Nord, Croaţia, Ungaria, precum şi din diaspora de mobilitate, din
ţări precum Italia, Spania, Grecia, Canada, Portugalia, Marea Britanie, Franța
sau Germania vor participa la tabere organizate în perioada 1 iulie – 27
august, în Centre de Agrement din judeţele Neamţ, Gorj, Tulcea şi Hunedoara. De
la lansare şi până în prezent, la tabere au participat 23.000 de elevi, tineri
şi profesori.
Ministrul pentru
românii de pretutindeni, Natalia – Elena Intotero, s-a întâlnit cu Ambasadorul
Israelului în România, David Saranga, cu care a discutat despre prioritățile și
proiectele MRP și despre situația comunității originarilor români din Israel.
Diplomatul a salutat lansarea noii ediții a programului de tabere
ARC şi și-a exprimat dorința de a sprijini promovarea acestuia în
rândul tinerilor români aflați pe teritoriul statului Israel. În cadrul
întâlnirii, partea română și cea israeliană au evocat facilitarea schimbului de
bune practici pentru programele și proiectele concentrate pe păstrarea
identității etnice, culturale și lingvistice ale celor două comunităţi.
Preşedintele
Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că este foarte greu
pentru membrii Parlamentului României să le explice alegătorilor de ce aceştia
nu se pot mişca liber în spaţiul Schengen, deşi condiţiile tehnice sunt
îndeplinite. Un sentiment că nu sunt recunoscuţi drept europeni cu
drepturi depline creşte printre cetăţenii români şi ar trebui acordat credit
societăţii române că această amărăciune nu a dat naştere unor tendinţe
populiste, a spus şeful Senatului. Tăriceanu a evidenţiat şi orientarea
proeuropeană a cetăţenilor României. Toate sondajele arată că mai mult de
două treimi dintre români au sentimente pozitive legate de viitorul Uniunii Europene.
Cifra este semnificativ mai mare decât media europeană. Românii cred cu
adevărat că cele patru libertăţi fundamentale, piaţa internă, politica de
coeziune, politica agricolă comună şi extinderea UE sunt procese care le
transformă viaţa cotidiană în mai bine, a spus Tăriceanu. Declaraţiile au
fost făcute la Conferinţa Interparlamentară privind Viitorul Uniunii Europene
organizată în contextul Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene.
O nouă grădiniță
din Republica Moldova, renovată cu fonduri oferite de Guvernul României, a fost
inaugurată în satul Geamăna, din raionul Anenii Noi, transmite Radio Chişinău.
Aceasta este una dintre cele peste 900 de instituții preșcolare care au fost
modernizate din banii oferiți de statul român. Lucrările de reabilitare au
costat 6 milioane de lei de lei moldoveneşti, iar contribuţia statului român a
fost de 2,4 milioane. La inaugurare a fost prezent şi ambasadorul României la
Chișinău, Daniel Ioniță, care a subliniat că suportul financiar este oferit pentru
toți cetățenii. Proiectele noastre nu sunt destinate unei anumite
categorii de cetățeni, am dovedit că acesta e standardul nostru și în
continuare vom ține cont ca astfel de grădinițe să fie inaugurate pe tot
teritoriul Republicii Moldova indiferent de limba pe care o vorbesc, de
cetățenia cu care se identifică, pentru că principalii beneficiari sunt
copiii, a afirmat diplomatul român. Renovarea grădinițelor face parte din
Programul de asistență tehnică și financiară în valoare de 100 milioane de euro
acordat Republicii Moldova de către România. În 2018, România a oferit 3
milioane de euro pentru renovarea grădinițelor de pe malul drept al Prutului.
Motion — Débat, en plénum de la Chambre des députés, de la motion simple dans le domaine de la Justice initiée par le Parti national libéral et par l’Union Sauvez la Roumanie, d’opposition. Le vote final est prévu pour mercredi. Les deux formations politiques demandent la démission du ministre de la Justice, Tudorel Toader. L’obéissance, le mensonge, l’irresponsabilité et la mauvaise foi sont à l’origine de l’assujettissement de la Justice, affirment les signataires de la motion, qui désapprouvent certaines mesures relatives au concours d’admission à l’Institut national de la magistrature ou à la formation professionnelle initiale des juges et des procureurs. Les députés issus des deux formations politiques initiatrices de la motion accusent le ministre Toader de maintenir l’état de surcharge des pénitenciers, ce qui mènera à la libération des détenus avant la date d’expiration de leur peine avec des conséquences négatives sur la vie, l’intégrité et la santé des citoyens ainsi que sur la sécurité de leurs biens.
Diplomatie — La lutte contre l’antisémitisme compte parmi les priorités de la présidence roumaine du Conseil de l’UE, a déclaré le ministre délégué aux Affaires européennes, George Ciamba, lors d’une entrevue avec l’ambassadeur d’Israël à Bucarest, David Saranga. Selon un communiqué de la diplomatie roumaine, les deux officiels ont discuté des excellents rapports bilatéraux, qui reposent sur le partenariat renforcé au long des 70 ans de relations diplomatiques ininterrompues. Le ministre George Ciamba a mis en exergue les efforts significatifs déployés par la Roumanie ces dernières années pour assumer le passé et pour condamner l’Holocauste et l’antisémitisme.
Enlèvement — Le chef de la diplomatie de Bucarest, Teodor Meleşcanu, a déclaré que l’on ne savait pas encore si l’enlèvement, dimanche, de trois marins roumains dans les aux territoriales de la République du Togo avait été un simple acte de piraterie ou de terrorisme. Le ministère roumain des Affaires étrangères a mis en place une cellule de crise et se trouve en contact, par l’intermédiaire de l’ambassade de Roumanie à Abuja, avec les autorités togolaises et nigériennes, a précisé le ministre Meleşcanu. Les trois marins sont membres de l’équipage exclusivement roumain d’un navire battant pavillon maltais. Lorsque le navire a été attaqué par les pirates, les marins se sont réfugiés dans la salle de commande et ont transmis un message. Ils ont été sauvés grâce à l’intervention de la marine militaire togolaise. Les trois marins kidnappés n’avaient pas pu rejoindre les autres membres de l‘équipage qui s‘étaient barricadés dans la salle de commande du bateau.
Armée — Plus de 1.100 soldats participent jusqu’au 8 mars à l’exercice multinational « Poséidon 19 », organisé par les Forces maritimes roumaines. Il se déroule dans les eaux territoriales roumaines et dans les eaux internationales de louest de la mer Noire. Dix navires militaires roumains participent à cet exercice aux côtés de quatre autres navires de Bulgarie, Allemagne, Espagne et Turquie et de deux embarcations rapides avec des nageurs de combat. Parallèlement, les manœuvres aériennes de l’entraînement sont assurées par un hélicoptère « Puma Naval », deux avions MiG 21 LanceR et deux avions de chasse F-16 des Forces aériennes roumaines. L’exercice vise à une meilleure interopérabilité avec les autres équipages et à la certification des capacités des Forces navales roumaines mises à la disposition de l’OTAN.
Drogues — 84 kg d’héroïne ont été saisis par les policiers roumains aux frontières dans la région de Maramures (nord du pays). Ils étaient transportés par deux citoyens néerlandais, une femme et un homme âgés de respectivement 29 et 44 ans, qui venaient d’Ukraine et voyageaient dans une voiture immatriculée en Allemagne. Les deux personnes doivent comparaître aujourd’hui devant les juges, les procureurs du Parquet antimafia ayant avancé la proposition de placement en détention provisoire.
Volleyball — Les équipes de volley féminin de CSM Alba Blaj et de Ştiinţa Bacău se rencontrent aujourd’hui pour la manche décisive des demi-finales de la Coupe CEV. Il y a une semaine, lors de la première manche, Alba Blaj s’est imposé sur le score de 3-0 devant le club de Bacau, étant considéré comme le grand favori de la qualification pour la finale. L’autre demi-finale de la Coupe CEV opposera les sportives hongroises du Swietelsky Bekescsaba et celles italiennes du Yamamay e-work Busto Arsizio.
Météo — Températures plus élevées que la normale de saison, ciel temporairement nuageux et quelques pluies éparses dans le nord, le centre et le nord-est du pays. En haute montagne on signale des précipitations mixtes et de fortes rafales de vent. Les températures maximales de la journées s’étaleront entre 7° à 19°. Il faisait 17° à midi dans la capitale, Bucarest.
Reprezentanţii
Preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene şi ai Parlamentului European
au ajuns la un acord informal cu privire la un regulament care va spori
securitatea cărţilor de identitate ale cetăţenilor UE. Potrivit acestuia, noile
cărţi de identitate urmează să aibă forma unui card de credit, vor include o
zonă de citire optică, o fotografie şi două amprente digitale ale titularului,
stocate în format electronic pe un cip contactless şi vor respecta standardele
minime de securitate stabilite de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale.
De asemenea, cărţile de identitate vor indica codul de ţară al statului membru
emitent, în interiorul unui steag al UE şi vor avea o perioadă minimă de
valabilitate între 5 şi 10 ani. Noile norme privind standardele de
securitate pentru documentele de identitate ne vor permite să depistăm mai uşor
cazurile de fraudare şi de furt de identitate, îngreunând acţiunile
teroriştilor şi infractorilor şi facilitând totodată libera circulaţie a
călătorilor de bună-credinţă, a transmis ministrul de interne, Carmen
Dan. Modificările vor fi transmise reprezentanţilor permanenţi ai statelor
membre la Uniunea Europeană, spre confirmare în numele Consiliului, şi ar urma
să intre în vigoare la doi ani de la adoptare.
Ministrul pentru
Românii de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, s-a întâlnit la sediul
Ambasadei României din Canberra cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Australia
și Noua Zeelandă. La recepție, cei mai valoroși români din capitala australiană
au primit distincții simbolice din partea statului român. Ministrul Intotero și
ambasadorul Nineta Bărbulescu au prezentat prioritățile președinției României
la Consiliul UE, iar reprezentanții românilor și-au manifestat interesul față
de proiectele și programele MRP în domeniul educației. De asemenea, la sediul
misiunii diplomatice a României a fost vernisată și expoziția de artă @Pacifica
Romania, în cadrul căreia au fost prezentate lucrări ale artistului român Radu
Buema, ce prezintă impactul schimbărilor climatice. Ministrul român s-a
întâlnit şi cu oficiali ai guvernului australian, care au apreciat contribuția
comunității românești în societatea și economia ţării lor şi au salutat
implicarea MRP în combaterea traficului de persoane și a sclaviei moderne,
precum și politicile României privind egalitatea de șanse între femei și
bărbați. Vizita ministrului Elena Intotero în Australia și Noua Zeelandă se
desfășoară până pe 25 februarie și include întâlniri cu românii și premierea
celor mai reprezentativi membri ai comunității românești din Sydney, Brisbane,
Auckland și Wellington.
10 studenţi de la
Politehnica Bucureşti şi 10 de la Universitatea Technion din Tel Aviv vor lucra
timp de 10 săptămâni pentru a crea soluţii high tech pentru companii care
activează în România, a declarat ambasadorul Israelului la Bucureşti, David
Saranga. Diplomatul a afirmat că iniţiativa face parte din ceea ce numeşte
diplomaţie economică al cărei scop este de a crea parteneriate, iar
România a fost a doua ţară aleasă să participe în proiect, după Germania.
De ce România? Răspunsul este foarte simplu. În primul rând, datorită
relaţiilor noastre bilaterale bune. În al doilea rând, datorită potenţialului
care există aici în domeniul creşterii economice, al inovării, al high-tech iar
al treilea motiv este capitalul uman, a explicat ambasadorul israelian.
Managerul proiectului Daniel Rosner a explicat că munca tinerilor va fi
prezentată, în cadrul unei gale, pe 20 mai, la Teatrul Naţional Bucureşti şi în
septembrie, la Tel Aviv. Ambasadorul Saranga a amintit şi de comunitatea de
aproximativ 400.000 de cetăţeni israelieni cu origini româneşti. Israelul
este ceea ce este şi datorită românilor care au imigrat în Israel. Înseamnă şi
că România are o contribuţie la succesul Israelului, a mai spus David
Saranga.
Ambasadorul Statului Israel în România, David Saranga, a vizitat astăzi Societatea Română de Radiodifuziune. Cu această ocazie a acordat un interviu pentru Radio România Cultural şi s-a întâlnit cu Preşedintele Director General Georgică Severin.
În cadrul discuţiilor, Excelenţa Sa a apreciat programele în limba ebraică ale postului Radio România Internaţional, a remarcat calitatea deosebită a teatrului radiofonic şi a propus o cooperare a radiourilor publice din România şi Israel în domeniul schimburilor culturale.