Radio România Internațional

Tag: decarbonizare

  • Pactul pentru o industrie curată

    Pactul pentru o industrie curată

    Europa își va menține angajamentul de a deveni o economie decarbonizată până în 2050, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. Pactul se axează pe două sectoare: industriile energointensive și tehnologiile curate.

    Industriile energointensive au nevoie de sprijin urgent pentru decarbonizare și electrificare. Acest sector se confruntă cu costuri ridicate ale energiei, cu o concurență neloială la nivel mondial și cu reglementări complexe, care îi afectează competitivitatea.

    Tehnologiile curate se află în centrul competitivității și al creșterii viitoare și sunt esențiale pentru transformarea industrială. Circularitatea este, de asemenea, un element central al pactului, deoarece trebuie sporite la maximum resursele limitate ale UE și reduse dependențele excesive de furnizorii de materii prime din țări terțe.

    Comisia a adoptat şi un plan de acțiune privind energia la prețuri accesibile pentru a reduce facturile pentru industrii, întreprinderi și gospodării. Acest plan va accelera introducerea energiei curate și electrificare şi va utiliza energia într-un mod mai eficient, reducând dependența de combustibilii fosili importați.

    Actul legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale va spori cererea de produse curate fabricate în UE, prin introducerea în cadrul achizițiilor publice și private a unor criterii referitoare la durabilitate, reziliență și marca „fabricat în Europa“.

    Pactul va lansa și o etichetă voluntară privind intensitatea carbonului pentru produsele industriale, începând cu oțelul în 2025, urmat de ciment. Comisia va simplifica și va armoniza metodologiile de contabilizare a carbonului. Aceste etichete le vor oferi informații consumatorilor și le vor permite producătorilor să beneficieze de o primă pentru eforturile lor de decarbonizare.

    Pe termen scurt, Pactul pentru o industrie curată va mobiliza peste 100 de miliarde EUR pentru a sprijini producția curată realizată în Uniunea Europeană.

  • Comisia alocă 4,6 miliarde de euro pentru implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare

    Comisia alocă 4,6 miliarde de euro pentru implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare

    Comisia a lansat două noi cereri de propuneri cu un buget de 3,4 miliarde EUR pentru a accelera implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare în Europa, inclusiv a bateriilor pentru vehiculele electrice.

    În acelaşi timp, forul comunitar a lansat şi cea de a doua licitație a Băncii Europene pentru Hidrogen pentru a accelera producția de hidrogen din surse regenerabile în Spațiul Economic European, cu un buget de 1,2 miliarde EUR din fonduri UE, plus peste 700 de milioane EUR din trei state membre. Atât cererile de propuneri, cât și licitația sunt finanțate de Fondul pentru inovare, utilizând veniturile provenite din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii.

    Toate cele trei cereri de propuneri includ noi criterii de reziliență pentru a stimula industria europeană. Licitația pentru baterii și licitația băncii de hidrogen vor include, de asemenea, criterii specifice de reziliență pentru a proteja Europa împotriva dependenței de un singur furnizor.

    Cererea generală de propuneri pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, în valoare de 2,4 miliarde EUR, sprijină proiecte de decarbonizare de diferite dimensiuni, precum și proiecte axate pe fabricarea de componente pentru energia din surse regenerabile, stocarea energiei, pompele de căldură și producția de hidrogen.

    Pentru prima dată, o cerere de propuneri în valoare de 1 miliard EUR pentru fabricarea de celule de baterii pentru vehicule electrice va sprijini proiecte care pot produce celule de baterii inovatoare pentru vehicule electrice sau pot implementa tehnici, procese și tehnologii de fabricație inovatoare.

    Noul parteneriat iniţiat de Comisie cu Banca Europeană va sprijini investițiile în sectorul producției de baterii din UE. Acest parteneriat va beneficia de o suplimentare cu 200 de milioane EUR (garanție de împrumut) a programului InvestEU din Fondul pentru inovare. Banii vor fi direcționați pentru a sprijini proiecte inovatoare de-a lungul lanțului valoric european de fabricare a bateriilor, pentru a aborda provocările de finanțare, permițând operațiuni suplimentare de împrumut de risc ale BEI în următorii trei ani.

     

    Audio Player
  • Obiectivul climatic pentru  2040

    Obiectivul climatic pentru  2040

    Comisia Europeană trasează calea către atingerea obiectivului de a face din Uniunea Europeană un spațiu neutru din punct de vedere climatic până în 2050. Ea recomandă, astfel, reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 90 % până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990, ceea ce este în conformitate cu avizele științifice recente și cu angajamentele asumate de UE în temeiul Acordului de la Paris.

    Reunit în Plenară, Comitetul Economic şi Social European, a discutat despre necesitatea sporiri măsurilor deja prevăzute în legislaţia europeană, acesta fiind un moment definitor pentru viitorul nostru comun.

    Kurt Vandenberghe, director general al Direcției Generale pentru Acțiune Climatică a Comisiei Europene (DG CLIMA), reprezentant al Comitetului Consultativ Științific European pentru Schimbările Climatice a subliniat:

    “Tot ceea ce facem în politica climatică se bazează pe știință, dar și  pe inovație. Obiectivul este solicitant și poate fi atins numai dacă sunt puse în aplicare politici favorabile pentru a asigura competitivitatea industriilor europene și o tranziție justă și prin utilizarea eficientă a tuturor tehnologiilor cu emisii reduse și zero de carbon.

    Este exact ceea spune şi Comisia Europeană și în asentimentul  raportului d-lui Draghi, care a fost publicat foarte recent, despre care unele mass-media susțin că este biblia pentru următoarea comisie. Dl Draghi a declarat clar că decarbonizarea poate fi și va fi sursa creșterii economice în viitor. Și, de asemenea, când spune că acțiunea climatică și decarbonizarea sunt existențiale pentru Europa este nu doar din motive ecologice, ci chiar mai ales pentru securitate şi nu doar pentru că nu ne permitem să rămânem dependenți de importurile de combustibili fosili din alte țări.”

    Tot el a precizat că o îngrijorare mare o reprezintă funcţionarea ramurilor industriale mari consumatoare de energie, insistând asupra faptului că trebuie ca statele membre UE să respecte ce îşi propun şi să implementeze cât mai rapid tot ce au convenit, legislaţia fiind deja cea potrivită. Obiectivul reducerii până în 2040 a emisiilor de carbon cu 90% este completat cu alocarea sectorului energetic a unui buget de 1,5 % din PIB.

  • Comisia recomandă o reducere netă cu 90 % a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040

    Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ne va schimba semnificativ viața de zi cu zi. De la încălzirea locuințelor la transportul rutier, de la agricultură la industrie, totul se va schimba în jur. Realizarea unei reduceri a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90 % până în 2040 necesită însă îndeplinirea mai multor condiții. Punctul de plecare este punerea în aplicare integrală a legislației existente de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030. Asta înseamnă ca toate țările să-și actualizeze proiectele privind energia și clima.

    Apoi, Pactul verde trebuie să devină acum un pact de decarbonizare industrială, care să se bazeze pe energia eoliană, hidroenergia și electrolizoarele. De asemenea, este necesară sporirea capacității de producție internă în sectoare precum bateriile, vehiculele electrice, pompele de căldură sau energia solară fotovoltaică.

    Stabilirea prețului carbonului și accesul la finanțare sunt, de asemenea, esențiale pentru realizarea obiectivelor de reducere a emisiilor de către industria europeană.

    Comisia va institui un grup operativ pentru a avea o abordare globală atât în ceea ce privește stabilirea prețului carbonului, cât și a piețelor.

    Pentru a diminua impactul acestor măsuri asupra cetățenilor vulnerabili care vor avea probleme în adaptarea către noile tehnologii curate, Comisia Europeană va ajuta cetățenii și regiunile prin doua categorii de fonduri: cele privind atenuarea impactului social al acțiunilor climatice și Fondul pentru o tranziție justă.

    Se preconizează că sectorul energetic va realiza decarbonizarea completă la scurt timp după 2040, pe baza tuturor soluțiilor energetice cu emisii zero și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv energia din surse regenerabile, energia nucleară, eficiența energetică, eliminările de dioxid de carbon, energia geotermală și cea hidroelectrică.

    Sectorul agricol poate juca, de asemenea, un rol în tranziție, asigurând în același timp o producție alimentară suficientă în Europa, venituri echitabile și furnizând alte servicii vitale, cum ar fi consolidarea capacității solurilor și a pădurilor de a stoca mai mult carbon.


  • Perspective pentru economia europeană în vremuri de criză

    Perspective pentru economia europeană în vremuri de criză

    Comitetul
    Economic şi Social European (CESE) a organizat în prima parte a lunii octombrie
    o conferinţă cu factori de decizie, reprezentanți ai societății civile și
    cercetători economici pentru a informa și influența dezbaterile de politică
    economică la nivel european și național. Atât criza provocată de COVID-19, cât
    și războiul din Ucraina au avut un impact profund și, în multe aspecte,
    devastator asupra economiei și societății europene.


    Stefano
    Palmieri, Președintele Secțiunii pentru Uniunea Economică și Monetară și
    Coeziune Economică și Socială (ECO), Comitetul Economic și Social European
    (CESE) a detaliat:

    În 2022
    Europa a intrat în cea mai puternică recesiune din istoria ei. Şi s-a petrecut
    pe fondul unei uşoare reveniri de pe urma impactului economic şi social al
    pandemiei. Acum suntem confruntaţi cu încă o criză, dar de această dată e una
    de altă natură: războiul din Ucraina şi dezmembrarea economică şi socială provocate
    de nejustificata agresiune Rusă. Aceste crize au arătat vulnerabilităţi
    semnificative şi diferenţe structurale între statele membre.

    Numai un exemplu
    îl reprezintă dependenţa diferită de gazul rusesc şi utilizarea unui amestec
    energetic diferit. Războiul din Ucraina creşte nevoia ca tranziţia verde să fie
    eficientă cât mai curând, susţinând Europa în drumul către decarbonizare,
    înspre autonomia sa strategică şi tehnologică. Războiul din Ucraina a afectat
    masiv problemele economice preexistente, ducând la creşteri rapide de preţ, în
    special a preţurilor legate de energie, dar şi la întreruperi ale lanţurilor de
    distribuţie şi a creşterii preţurilor de transport. Războiul a exacerbat
    creşterea preţurilor, pentru că UE importă aproximativ 44% din gaz din Rusia, cu
    unele ţări având o dependenţă chiar şi mai mare de atât.

    Această creştere a
    preţurilor reduce puterea de cumpărare şi conduce la deteriorarea situaţiei
    sociale a gospodăriilor, afectând direct standardul de viaţă. Inflaţia
    afectează şi competitivitatea şi solicită un răspuns monetar coerent faţă de
    cel necesar înainte de război. În astfel de situaţii decidenţii au de creat
    politici mult mai versatile. Iar gradul mare de insecuritate în care se
    trăieşte face ca Europa să fie mai rezilientă şi sustenabilă decât înainte, ca
    principală prioritate a UE.

    Avem de realizat cele mai eficiente politici pentru
    a ajuta Europa, să treacă înspre o mai mare digitalizare şi traziţie verde şi
    trebuie să nu lăsăm niciun stat membru în urmă. Coeziunea socială şi economică
    este, astfel, în centrul efortului comun al UE de a crea o economie europeană incluzivă,
    durabilă din punct de vedere ecologic și social.


    În timp ce
    Europa avansează pe agenda de decarbonizare și își intensifică eforturile
    pentru a spori autonomia strategică și tehnologică, conflictul militar pune în
    prezent provocări dramatice pentru economiile UE. Perspectivele de creștere
    scăzută împreună cu inflația la niveluri record ridică noi dileme pentru
    factorii de decizie economică din UE.


  • Bye, bye, car!

    Bye, bye, car!

    Circa 70% dintre cetățenii Uniunii Europene trăiesc în orașe, iar mulți dintre ei dețin autovehicule care reprezintă modalitatea dominantă de transport. Transportul rutier este responsabil pentru aproape 30% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene, însă pentru jumătate din aceste emisii responsabile sunt mașinile proprietate personală și camionetele.





    O soluţie ar fi ca locuitorii marilor oraşe sau navetiştii să renunţe la utilizarea maşinilor personale pentru deplasările urbane, însă unii dintre ei nu au o altă alternativă. Cei care fac naveta în marile oraşe nu au la dispoziţie parcări în punctele nodale de transport sau în apropierea staţiilor de metrou astfel încât semnul exclamării de la tema acestui podcast, Bye, bye, car!”, poate fi înlocuit, în cazul românilor, cu semnul întrebării.

  • Bye, bye, car!

    Bye, bye, car!

    Circa 70% dintre cetățenii Uniunii Europene trăiesc în orașe, iar mulți dintre ei dețin autovehicule care reprezintă modalitatea dominantă de transport. Transportul rutier este responsabil pentru aproape 30% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene, însă pentru jumătate din aceste emisii responsabile sunt mașinile proprietate personală și camionetele. O soluţie ar fi ca locuitorii marilor oraşe sau navetiştii să renunţe la utilizarea maşinilor personale pentru deplasările urbane, însă unii dintre ei nu au o altă alternativă. Cei care fac naveta în marile oraşe nu au la dispoziţie parcări în punctele nodale de transport sau în apropierea staţiilor de metrou astfel încât semnul exclamării de la tema acestui podcast, Bye, bye, car!”, poate fi înlocuit, în cazul românilor, cu semnul întrebării.



    Ştefan Baciu a discutat cu europarlamentarul Siegfried Mureşan despre decarbonizarea transportului în marile oraşe europene, despre sprijinul pe care îl acordă instituţiile europene pentru reducerea poluării şi, nu în ultimul rând, despre utilizarea bicicletei.



  • Decarbonizarea în atenţia instituţiilor europene

    Decarbonizarea în atenţia instituţiilor europene

    Obiectivul zero
    emisii de carbon     propus de viitoarea Comisie Europeană este unul care arată că
    blocul european îşi doreşte să rămână liderul luptei împotriva schimbărilor
    climatice. În aceeași măsură, Uniunea Europeană îşi menţine responsabilitatea
    față de dezvoltarea economică, de protejare a locurilor de muncă și de impactul
    social al schimbărilor cerute pentru a reduce emisiile de carbon cu 50% până în
    2030. Echilibrul între cele două deziderate este cuvântul de ordine al
    instituţiilor europene după alegerile din primăvara anului 2019.



    Marian-Jean Marinescu este europarlamentar din grupul
    Partidului Popular European. El a arătat că echilibrul urmărit va modela
    iniţiativele legislative.

    Decarbonizarea,
    micşorarea emisiilor sunt subiectele principale. Însă în acelaşi timp eu cred
    că trebuie să avem grijă să creăm un echilibru. Este evident că trebuie să
    facem ceva pentru micşorarea emisiilor dar în acelaşi timp trebuie să avem
    grijă să păstrăm şi locurile de muncă pentru că altfel vom crea mari probleme
    sociale. De aceea, de exemplu, în documentul de poziţie pe care PPE îl va
    adopta în perioada imediat următoare eu am propus ca să existe pentru fiecare
    propunere de legislaţie de la Comisia Europeană, un studiu de impact asupra
    economiei. Ce înseamnă ca locuri de muncă, ca investiţii, ca transfer de
    capital.


    Cum se poate menţine
    echilibrul într-o asemenea direcţie? Marian-Jean Marinescu crede că e posibil
    numai dacă dezbaterile au loc pe baze ştiinţifice şi politice.

    Trebuie să ne bazăm în toate
    măsurile pe care le luăm pe posiblitatea de a dezvolta tehnologii adecvate.
    Totul trebuie să fie bazat pe ştiinţă nu pe o dorinţă care nu se poate îndeplini.
    De aceea cred că trebuie întâi să investim foarte mult în cercetare, în
    inovare, adică să avem rezultate concrete şi să aplicăm acele măsuri astfel
    încât, în acelaşi timp, să asigurăm şi măsuri alternative pentru această
    perioadă de tranziţie. Vă dau un exemplu: regiunea Oltenia este o regiune
    bazată mult pe cărbune. În cazul în care energia electrică nu va mai putea fi
    produsă din cărbune datorită emisiilor, să existe măsuri alternative pentru
    această regiune. Este vorba de acel fond care se cheamă o tranziţie justă şi pe
    care Parlamentul european îl susţine pentru a fi înfiinţat la nivelul Comisiei
    în viitorul buget multianual. E neapărat nevoie să avem astfel de măsuri
    întrucât altfel vom înlocui problemele generate de schimbările climatice cu
    problemele generate de lipsa locurilor de muncă.


    Decarbonizarea atinge
    în primul rând transportul, aerian şi rutier. Dar reducerea emisiilor de carbon
    înseamnă reformarea sistemelor energetice, a industriei şi agriculturii mergând
    până la modificarea obiceiurilor de consum.