Sculptorul Florin Cotarcea este autorul uneia
dintre cele mai impozante sculpturi din lume. La comanda omului de afaceri
Iosif Constantin Dragan, el a dăltuit în munte, pe malul Dunării, chipul
regelui dac, Decebal. Acum, ar vrea să sculpteze și portretul regelui dac Burebista.
Românii au și ei miturile lor în privința strămoșilor,
așa cum le au toate națiunile. Miturile privitoare la strămoși arată măreția
lor, forța lor civilizatoare, vitalitatea creatoare în toate domeniile vieții
materiale și spirituale și oferă urmașilor încredere. Strămoșii românilor sunt
dacii și romanii despre care s-au construit toate tipurile de narațiune, de la
cea academică până la cea ocultistă. Populaţia antică a geto-dacilor locuia, în
general, pe teritoriul de azi al României. Însă nu este mai puţin important că
pe acelaşi teritoriu locuiau şi alte populaţii celtice, germanice, scitice.
Geto-dacii sunt menţionaţi de istoricul antic grec Herodot în secolul 5 î.e.n.
şi în scrierile istoricilor din secolele următoare. Sunt menţionări puţine care
arată faptul că erau o populaţie periferică marelui spaţiu de civilizaţie şi
cultură mediteranean. Descoperirile arheologice nu sunt nici ele mai bogate ca
sursele scrise. Romanii, ceilalţi strămoşi ai românilor, nu mai au nevoie de
nicio prezentare. Între anii 101-102 şi 105-106 e.n., după două războaie,
împăratul roman Traian l-a învins pe regele dac Decebal şi ţara acestuia a fost
ocupată şi integrată Imperiului roman până în preajma anului 270, când romanii
s-au retras din Dacia la sudul Dunării.
În
secolul al 19-lea, ideea naţională căuta strămoşi pentru a crea statele naţionale.
Românii i-au descoperit pe daci şi pe romani, şi în jurul lor s-au creat
mituri. Cel mai puternic mit a fost acela al vechimii limbii şi al
continuităţii spirituale şi a existat un veritabil concurs al intelectualilor în
a produce ştiinţă despre strămoşi. Dan Alexe este lingvist şi după părerea lui,
Mircea Eliade a fost unul dintre cei care au creat miturile dacilor. Dacă este să dăm un exemplu
precis de metodă eronată și abordare exaltată a lui Eliade este vorba despre
volumul De la Zalmoxis la Ginghis Han. Este o compilație de articole scrise
de Eliade în diferite reviste, inclusiv în anumite reviste legionare. Dar
aceasta să spunem că nu influențează asupra presupusei metode și rigori
științifice. Ce vedem în acel volum este o magmă ocultistă de idei mistice
potrivit cărora în istoria României s-ar fi manifestat un cult al lupului.
Acesta este unul dintre firele conducătoare ale cărții. Acolo totul este
eronat, nimic nu stă în picioare. El pleacă de la ideea că dacii venerau lupul.
Însă în textele antice, în mențiunile antice espre daci, nimic nu sprijină
această afirmație. Eliade încearcă să dovedească șubred și fără argumente
solide, el nefiind lingvist, că numele însuși de dac ar fi însemnat lup.
Ceea ce, în antropologie, este absurd. Nu există populație pe planetă care să
se fi numit totemic cu un nume de animal. Nu a existat niciodată o populație
care să se autodenumească lupii. Oamenii se numesc oameni, avem tribul
germanic care se numește pe sine alemanii, adică toți oamenii. În general,
o populație și un dialect închegat nu are în perspectivă istorică o identitate
etnică. Ea se autoconsideră cultural-tribal, adevărații oameni, iar ceilalți
sunt străinii și barbarii.
Continuitatea
şi permanenţa definesc miturile strămoşilor. Astfel, Dan Alexe arată că lupul a
fost supus aceluiaşi clişeu mental în opera lui Eliade. Același Eliade vine și spune că romanii au venit la rândul
lor cu o identitate totemică lupească, Lupa Capitolina, și că Marte însuși,
zeul războiului la romani, ar fi fost un zeu-lup. Aceasta nu este nici măcar o
invenție deoarece nimic în tipologia lui Marte nu justifică identificarea cu
lupul. Eliade încearcă să spună că lupul dacic și lupul latin au fuzionat după
care, misterios, acel lup ar fi continuat să existe până la invaziile mongole
ale lui Ginghis Han. Mongolii înșiși având ca totem lupul, Ginghis Han ar fi
fost născut dintr-o împerechere misterioasă cu o lupoaică. Deci lupul dacic
s-ar fi perpetuat o mie de ani până au venit mongolii lui Ginghis Han cu un alt
lup. Astfel, totemul și lupul ne definesc de-a lungul mileniilor.
Dan
Alexe consideră că ar trebui să avem mari rezerve faţă de acurateţea surselor
antice atunci când ne dau informaţii despre populaţii îndepărtate. Strabon spune nu știu ce,
Herodot spune despre daci că ar fi cei mai drepți dintre traci. Să nu uităm că
grecii nu ne-au lăsat absolut niciun ghid de conversație, nici măcar unul mic,
niciun minuscul dicționar al limbilor vecine. Grecii se învecinau cu tracii, cu
frigienii, cu lydienii, cu alte popoare despre care nu știm absolut nimic
deoarece pe greci nu-i interesa ce vorbeau ele, erau barbare. Dacă nu avem un
dicționar din care să aflăm ce limbă vorbea Alexandru Macedon, care nu era grec
pur, macedoneana era totuși o limbă diferită, nu era o limbă greacă, putem noi
să credem că știau lucruri precise despre barbarii de la Dunăre, la 2000 de
kilometri mai la nord, în teritorii de neatins? Daci și geți sunt nume
generice. Chiar și astăzi, în tinerețea mea, când se vorbea despre cineva care
fugise din România în Iugoslavia se spunea a fugit la sârbi. Sârbi erau
toți: macedoneni, albanezi, croați, sloveni. Pentru noi era la sârbi. Dacă
acum este așa, cu toate posibilitățile de informare, putem crede că Herodot
știa exact cine erau dacii?
Strămoşii
românilor îşi au locul lor în trecut şi au fost oamenii timpurilor lor, cu
nimic mai prejos sau mai presus decât alţii, cu aspiraţiile lor şi
neîmplinirile lor. Aşa cum suntem şi noi azi.
Sondage – A moins de trois semaines des élections européennes, les populaires européens du PPE sont donnés pour favoris avec une estimation de 170 sièges occupés, suivis par l’Alliance progressiste des Socialistes et des Démocrates, 149 mandats, selon le site politico.eu. En Roumanie, les statistiques placent le Parti Social Démocrate, au pouvoir, en tête du classement avec 9 mandats, un mandat de plus par rapport au PNL et deux mandats de plus par rapport à l’Alliance 2020 USR-PLUS, les deux en opposition. Selon les sondages, l’Alliance des libéraux et des démocrates, ALDE, partenaire de la coalition au pouvoir et le parti Pro Roumanie de l’ex premier ministre roumain, Victor Ponta brigueraient chacun, 4 mandats. Selon le site européen politico.eu, ni l’UDMR, ni le Parti du Mouvement populaire de l’ancien chef d’Etat, Traian Basescu, n’obtiendrait aucun siège au sein de la future Assemblée législative européenne.
Sommet – Les dirigeants européens se réuniront en sommet extraordinaire le 28 mai prochain, deux jours après les élections européennes, pour discuter de la future Commission européenne et de l’identité du successeur de Jean-Claude Juncker à sa présidence. La nomination officielle devrait avoir lieu les 20 et 21 juin. On s’attend à ce que le président du Conseil européen, Donald Tusk, officialise l’agenda pendant le sommet extraordinaire prévu la semaine prochaine, en Roumanie. Vendredi, le chef de l’Etat roumain a eu une entrevue avec le premier ministre italien, Giuseppe Conte. L’occasion pour le leader roumain de souligner l’importance du prochain sommet des chefs d’Etat et de gouvernement qui aura lieu le 9 mai, à Sibiu. L’événement portera sur les priorités de l’UE pour les 5 années à venir et se donnera pour but d’identifier des solutions aux problèmes auxquels se confronte l’Union. Le sommet de la semaine prochaine réunira des chefs d’Etat et de gouvernement des pays membres, 36 délégations officielles, 400 invités de haut rang, 900 journalistes et une centaine d’interprètes. La Roumanie assure actuellement la présidence tournante de l’UE.
Incendies – Plus de 31 milliards d’euros ont été déboursés en 2017, par l’UE, pour lutter contre le risque d’incendies, lit-on dans un rapport Eurostat. Quelque 300.000 pompiers ont été recensés, sur l’ensemble de l’Union ces deux dernières années. Sur l’ensemble des pays communautaires, ce sont la Roumanie et la Bulgarie qui affichent la part la plus élevée des dépenses publiques consacrée à la protection contre les incendies. Pourtant, elles se situent en queue du classement quant il s’agit de la part des dépenses par tête d’habitant. 24 euros seulement en Roumanie et 21, en Bulgarie, par rapport à 113 euros, par exemple, au Luxembourg.
Maladies– Les maladies cardiovasculaires représentent la principale cause de mortalité chez les Roumains, a tiré la sonnette d’alarme le Ministère de la Santé, en ce samedi, 4 mai, décrété Journée nationale du Cœur. Selon les spécialistes, les Roumains qui succombent aux maladies cardiaques sont trois fois plus nombreux que ceux qui meurent des suites d’un cancer. Du coup, le Ministère a décidé de mettre en place à partir de cet été un programme de dépistage national censé identifier les personnes à risque cardiovasculaire. D’une durée de 5 ans, le programme financé à hauteur de 20 millions d’euros de fonds européens non remboursables, s’adressera à quelque 170.000 personnes. Les maladies cardiaques représentent la première cause de mortalité des Européens.
Fontaines – Une nouvelle saison de spectacles eau, son et lumière débutera samedi soir Place de l’Union, au cœur de la capitale roumaine. Cette année, la Symphonie de l’Eau comme on a nommé le spectacle offert chaque weekend, d’ici fin octobre, par les fontaines de Bucarest aura comme thème les valeurs de la culture, du sport, de la littérature et de l’innovation de Roumanie. Les jets d’eau ont été remis en fonction l’année dernière après un long processus de modernisation. Ainsi, la fontaine principale est dotée de quatre écrans d’eau censés créer une plate-forme multimédia géante dont l’effet tridimensionnel est unique en Europe. Construites à la fin des années 80, en pleine période communiste de Nicolae Ceausescu, les 44 fontaines s’égrenant sur un kilomètre et demie, constituent un des systèmes de ce genre les plus longs du monde.
Décébal – Le portrait géant de l’ancien roi dace, Decebal, taillé en pierre, l’objectif touristique le plus visité des gorges roumaines du Danube, est depuis vendredi soir éclairé pendant la nuit. Réalisé entre 1994 et 2004 par 12 sculpteurs- alpinistes, le basrelief, de 55 mètres de haut et de 25 de large est la plus grande sculpture en pierre d’Europe. Dernier roi des Daces, Decebal a perdu la guerre face à l’Empereur romain, Trajan qui a transformé la Dacie en province romaine. Pour ne pas être capturé, Decebal s’est suicidé.
Météo – Il fait chaud et beau en Roumanie, notamment dans le sud et le sud-est du pays. Le ciel demeure couvert sur le nord et le nord-est, où des pluies et des orages pourraient faire leur apparition. Les températures maximales du jour vont de 17 à 27 degrés, plus élevées dans la partie méridionale du pays. 23 degrés à midi, à Bucarest.
Astăzi vă invităm să vă bucuraţi de apă şi de un
peisaj de vis într-una dintre zonele cele mai frumoase de pe Dunăre: Cazanele
Dunării.
Cazanele sunt un sector din defileul Dunării la
trecerea prin Munţii Carpaţi, cu o lungime de circa 9 km.
În unele locuri fluviul este mărginit de pereţi
verticali, stâncoşi, pe care veţi putea vedea desfăşurându-se un spectacol natural
de excepţie. Aici se întâlneşte o mare diversitate de specii, precum fagul de
Crimeea, fagul oriental, cărpiniţa, mojdreanul, laleaua galbenă a Cazanelor,
ghimpele, brânduşa galbenă, alunul turcesc, păducelul negru sau stânjenelul de
stâncă.
Cazanele Mari au o lungime de aproximativ 4 km,
încadrându-se între masivele Ciucarul Mare (pe teritoriul României) şi Veliki
Strbac (Serbia). Cazanele Mici se întind pe o lungime de aproximativ 3 km,
fiind poziţionate între masivele Ciucarul Mic (România) şi Mali Strbac
(Serbia). Cazanele Dunării şi masivele Ciucarul Mare şi Ciucarul Mic fac parte din Parcul Natural
Porţile de Fier.
Şi cum barcagiii din zonă oferă
plimbări fie cu ambarcaţiuni de viteză în care un tur complet poate dura 45 de
minute, fie cu ambarcaţiuni lente, care durează aproximativ o oră şi jumătate,
l-am invitat pe unul dintre ei să ne spună ce vedem aici. Olguţ Alexandru Alin,
din Eşelniţa, ne-a spus: Vă invit în această zonă a Cazanelor
Dunării pentru o plimbare, pentru vreme bună, pentru relaxare şi voie bună. Pe
Cazanele Mici o să intrăm un pic în golful Mraconia, vedem chipul lui Decebal,
mănăstirea Mraconia, apoi se merge spre Cazanele Mari unde se vizitează golful
Dubovei. Tot pe Cazanele Mari se vizitează peştera Ponicova şi grota Veterani.
Bineînţeles, doritorii de drumeţii pot să urce pe Ciucarul Mare, acolo este o
belvedere asupra întregului peisaj din zonă.
Într-adevăr, săpat în stâncă,
chipul lui Decebal, având dimensiunile 55 m – înălțime și 25 m – lățime, domină
cursul apei. După ce vizitaţi mănăstirea Mraconia, cunoscută şi sub denumirea
de Mănăstirea de sub apă, periplul poate continua, cu barca, până la un
următor popas situat la baza peretelui de calcar ce flanchează Cazanele Mari.
Aici se găsesc două cavităţi: peşterile Gura Ponicovei şi Grota Veterani. Iar
barcagiii sunt ghizi documentaţi: (Olguţ Alexandru Alin) Grota Veterani este
formată pe două nivele, primul nivel a fost acoperit de apă la construirea
barajului Porţile de Fier I, iar al doilea nivel se poate vizita la pas, există
un ghid turistic specializat pus la dispoziţie de Parcul natural Porţile de
fier I. Peştera Ponicova traversează muntele intr-o parte în cealaltă cu o lungime
de aproximativ 700 metri, şi o lungime totală de 1660 metri,
fiind compusă din trei galerii. Poate fi parcursă la pas de doritori, dar
necesită încălţăminte adecvată deoarece este inundată şi lanterne pentru că nu
e iluminată.
După o relaxantă plimbare cu
barca, Dunărea vă invită să vă scăldaţi în apele ei sau să pescuiţi.
Cu speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre la
Cazanele Dunării, vă aşteptăm data viitoare cu o nouă destinaţie.
Destinaţia
turistică pe care v-o prezentăm astăzi este staţiunea Băile Herculane, situată
pe Valea Cernei, la mică distanţă de oraşul dunărean Orşova. Este un loc în
care proprietăţile terapeutice ale apelor minerale sunt valorificate de două
mii de ani, încă din perioada romană. Este o zonă încărcată de istorie şi de
legende. Se spune că lupta între Hercule, eroul antichităţii greceşti, şi Hidra
cu trei capete ar fi avut loc chiar aici, pe Valea Cernei, numită în vechime
Lerna. Romanii au fost cei care, în urmă cu aproape două milenii, au înfiinţat
aici primele băi termale. În secolul al 18-lea, austriecii au fost cei au
redescoperit efectele terapeutice ale apelor de la Băile Hercuane şi au amenajat
spaţii pentru tratamente balneare, iar în secolul al XIX-lea au ridicat şi
centrul vechi al staţiunii.
Laura Pătru, PR al
unuia dintre complexele balneo-hoteliere de aici, ne spune de ce merită să
venim la Băile Herculane. Herculane este un adevărat spectacol din
toate punctele de vedere. De la natură; avem un aer ionizat, două mii de ioni
negativi pe centimetru cub, pare puţin tehnic, însă este important pentru că
asta ne face să ne simţim ca la o altitudine de două mii de metri, ca în Alpii
elveţieni. Şi este chiar aici, în România. Spectacolul naturii pe valea Cernei
este unic, într-adevăr, avem undeva peste două mii de specii de fluturi, nişte
peisaje absolut spectaculoase, iar pe lângă toate acestea, istoria este o
comoară. Atât romanii cât şi austro-ungarii ştiau că aici găsesc leac pentru
toate bolile, iar asta se păstrează şi în prezent, doar că acum combinăm cu
tehnologie modernă, cu relaxare la SPA, experienţa este mult mai complexă.
Dacă vorbim despre
atracţiile din staţiunea Băile Herculane, cu siguranţă una dintre ele ar fi
centrul istoric. Există mai multe pavilioane ridicate în prima jumătate a
secolului al XIX-lea, grupate în jurul statuii lui Hercule. La mică distanţă,
se află alte clădiri de patrimoniu, precum Cazinoul, Băile Imperiale austriece
şi vila în care locuia împărăteasa
Austro-Ungariei, Elisabeta sau Sissi, care făcuse o pasiune pentru Băile
Herculane şi pentru drumeţiile în împrejurimi. Unul dintre vârfurile muntoase
din jurul staţiunii, care oferă o privelişte impresionantă asupra Văii Cernei,
a primit numele împărătesei.
Există foarte multe
obiective turistice aproape de Băile Herculane, spune Laura Pătru. Herculane este o extraordinară tabără de bază pentru toate
traseele din jur. În momentul în care vin pot vedea spre exemplu satul de la
Ineleţ, un sat izolat la care nu se poate ajunge decât pe scări verticale de
lemn şi, datorită accesului mai dificil, satul este păstrat ca acum o sută de
ani. Totodată pot face din Herculane până la Cazanele Dunării şi chipul lui
Decebal doar 20 de minute. Pot vedea Grota cu aburi, o saună naturală, pot
vedea foişorul împărătesei Sissi sau clădirile istorice, Cazinoul unde se
întâlneau cândva regii. Sunt o mulţime de obiective pe Valea Cernei.
Iată aşadar o destinaţie de poveste pentru toată
familia, care nu trebuie ratată.
Isverna ar putea fi considerat unul dintre cele mai frumoase sate ale României. Un sat care imbatrâneste în legenda sa, care spune că în peştera cercetată chiar şi de Echipajul Cousteau s-ar afla ascunsă comoara regelui Decebal.
Les Daces sont les ancêtres des Roumains. Peu de choses sont connues sur l’histoire des Daces, qui faisaient partie des peuples thraces, aussi appelés Gètes selon les différentes sources historiques. Il nous reste aujourd’hui six cités daciques dans les Monts Orăştiei, dans les comtés d’Alba et de Hunedoara, inscrites sur la liste du patrimoine mondial de l’UNESCO.
Sarmizegetusa Regia, la plus intéressante, est autrement célèbre, par les scandales liés aux artefacts volés dans ce site : les fameux bracelets daciques en or et les kosons, ces pièces de monnaie qui ont connu le même sort. Au fil des années, la Roumanie a réussi à récupérer une bonne partie de ces artefacts.
Mais venons-en à Sarmizegetusa Regia, cette forteresse mystérieuse construite à 1200 m d’altitude. On peut y accéder à partir d’Orăştie, maintenant la route est indiquée. Une partie est goudronnée et une autre, c’est un joli chemin de terre tout à fait praticable en voiture, longeant une rivière, à travers la forêt. Les historiens s’accordent pour dire que toute cette montagne était habitée, mais l’argent pour des fouilles plus approfondies a fait défaut.
Sur la signification du nom, il n’y a pas d’opinion unitaire. Elle a été la capitale mythique du roi dace Decebal. Les Romains ont combattu les Daces pour faire main basse sur leur or et leurs gisements de sel. En 101-102, l’empereur Trajan arrive à s’emparer de Sarmizegetusa Regia. Les Romains détruisent une partie de la cité, et emportent des pierres des monuments pour construire la capitale de la Dacie romaine à Ulpia Traiana Sarmizegetusa, à une quarantaine de km de là. Pendant ce temps, vous poursuivez votre route.
Une fois arrivés en haut, vous accédez au site sur un sentier à travers la forêt verdoyante, par ce qui était une des portes de la cité. On voit encore une partie des remparts qui l’entouraient, et qui avaient 3 m d’épaisseur. Vous verrez d’abord la route pavée, dont une partie est originale et une autre — reconstruite à l’identique. La partie visitable du site s’étend sur 1 ha environ.
Sarmizegetusa Regia ne ressemble à aucun autre site, elle est unique. Cette cité avait une fonction militaire, spirituelle et politique. On y décèle plusieurs zones sacrées, avec sept temples, dont deux de forme ronde. Seules les fondations sont encore visibles, ainsi qu’un autel monumental en andésite. La forteresse bénéficiait d’une adduction d’eau et aussi d’une forme de distribution. Sur la montagne, des habitations avec un riche inventaire ont été décelées, avec des objets en fer et en céramique peinte. C’est un lieu fascinant et qui garde tous ses mystères. Merci, M Beine, pour cette question et cette incursion dans le monde des Daces.
Românii sunt, probabil, singurul popor care are un act de naştere. Şi nu orice act, ci unul tăiat în piatră, ce se ridică de exact 1900 de ani în inima Romei, cea mai veche capitală a lumii. Este Columna lui Traian, ridicată la 35 metri deasupra solului, o coloana de 18 blocuri masive de marmură de Carrara, fiecare bloc având 40 de tone şi 1,5 metri înălţime. Pe exteriorul coloanei se derulează, în spirală spre cer, o scenă ca o bandă desenată continuă şi în relief. Este de fapt o bandă sculptată, un basorelief de 124 de episoade care povestesc detaliat războiul romanilor, conduşi de însuşi împăratul Traian, cu dacii de la nord de Dunăre.
În anul 106 după naşterea lui Hristos (variantă: din era noastră), Traian reuşeşte să-I învingă pe eroicii daci, conduşi de regele lor, Decebal. Desfăşurat între 105 şi 106, era al doilea război al lui Traian cu regatul dacilor, cea mai puternică formaţiune statală a începutului de nouă eră de pe actualul teritoriu al României. Un conflict amplu între daci şi romani se desfăşurase şi între 101 şi 102 şi se încheiase indecis. Victoria romanilor asupra dacilor a fost una totală, regele Decebal se sinucide ca să nu cadă în mâinile inamicului care pune mâna şi pe tezaurul dacilor, apreciat la dimensiuni fabuloase.
Toate aceste evenimente se regăsesc, sistematic şi artistic, cu un puternic efect vizual, pe coloana din centrul Romei, din Forul lui Traian, vecin cu celebrul For roman. Vedem în această cronică ilustrată în piatră cum au construit romanii podul peste Dunăre de la Drobeta, acum Turnu Severin, pentru secole cel mai lung pod din lume, aşa cum l-a gândit celebrul arhitect Apolodor din Damasc. Sunt scene de luptă şi viaţă, sunt chipuri şi detalii de document pe coloană, este şi scena sinuciderii lui Decebal, în care regele dac ne priveşte de milenii în ultima sa clipă.
După cucerire, romanii au purces la organizarea păcii şi a stăpânirii lor la nord de Dunăre, pe actualul teritoriu al României. Din contopirea celor două popoare, cel roman şi cel dac, s-a ajuns, de-a lungul secolelor, la conturarea poporului român, cu caracteristicile care îl definesc, multe având un punct de pornire clar tăiat în piatra Columnei lui Traian. În special limba română dovedeşte un puternic caracter latin, făcând-o atât de asemănătoare limbii romanilor, dar şi italianei, francezei, spaniolei, portughezei şi altor limbi şi dialecte ce se revendică de la limba latină şi de la istoria romanilor.
Incredibila Columnă a lui Traian a fost ridicată la Roma la scurt timp după victoria împotriva dacilor, tot după planurile genialului Apolodor, care făcuse şi podul peste Dunăre din care două picioare, unul pe malul sârbesc şi altul pe cel românesc, la Drobeta Turnu Severin, dăinuie până astăzi. Se poate documenta că monumentul a fost inaugurat la 12 mai 113, deci acum 19 secole. Cele 2.500 de personaje ce apar în epopeea sculptată în spirală pe coloană au o înălţime de 60 de cm, în partea de jos a monumentului, şi cresc până la 90 de cm în partea de sus, pentru a compensa legile perspectivei. În vârful coloanei se afla o statuie a împăratului Traian, care a dispărut ulterior, după doar câteva secole, iar în camera de la baza coloanei era păstrată urna funerară a gloriosului şi augustului cezar Nerva Traian.
În secolul al XVl-lea, Columna a fost restaurată de arhitectul Fontana, în acelaşi timp cu înlăturarea ruinelor Forului lui Traian. La sfârşitul aceluiaşi secol a fost amplasată o statuie a Sfântului Petru în vârful coloanei, acolo unde se afla statuia lui Traian.
Aceasta este, foarte pe scurt, istoria unui uimitor monument al omenirii, care dăinuie de milenii, vorbind într-un limbaj universal, cel al imaginii, despre vremuri trecute, despre oameni care au fost şi despre naşterea poporului român.
Sise dans le centre-sud de la Roumanie, la commune de Slănic regarde de très près les Monts Ciucaş; elle se trouve donc dans la zone montagneuse préférée des habitants de la capitale, à une petite centaine de km de Bucarest. Slănic Prahova est surtout réputée pour avoir sur son territoire la plus grande mine de sel de Roumanie et, paraît-il, même d’Europe.
L’exploitation du sel commence à Slănic à la fin du 17e siècle, lorsque le grand boyard Mihai Cantacuzène, chef des forces armées et de la police, ainsi que fondateur du premier hôpital de Bucarest — l’hôpital Coltea, décide d’acheter le domaine Slănic justement pour le gisement de sel qui s’y trouve. Le directeur de la mine entre dans le détail de l’histoire. « La première exploitation de sel a été ouverte en 1688 à peu près dans Valea Verde, la Vallée Verte, un petit affluent de la rivière Slănic, ensuite à Grota Miresii, la Grotte de la mariée, et à plusieurs autres endroits. L’exploitation Mihai a été ouverte en 1912 et la mine Unirea en 1943. Après 1970, l’extraction a acquis des dimensions industrielles à la mine Victoria. Du point de vue de la composition, le sel de Slănic contient 97% de sodium et du chlore . »
Le long de l’histoire, la mine de Slănic a fortement contribué au développement de la communauté locale. Les habitants de la petite commune non seulement extrayaient le sel, mais le commercialisaient aussi, une activité largement facilitée par la position géographique de la commune de Slănic, au croisement des routes commerciales reliant Bucarest et Brasov. A présent, l’exploitation a été arrêtée sur une partie du site qui a été ouvert aux touristes. Liviu Soare : «Il s’agit de la mine Unirea, le plus grand site touristique de ce genre, en Roumanie et même en Europe. Il inclut 4 des 15 salles disposées autour d’un pilier central. Nous les appelons « palais de sel » ; ils bénéficient d’un microclimat constant, avec une température moyenne de 12 — 13° et une humidité de l’air de 50%. Les aérosols salins ont un effet très positif sur les l’état de santé des personnes souffrant d’asthme. »
Alors, qu’est-ce que les touristes peuvent voir dans cette mine? « Dans les salles de la mine Unirea, dans celle appelée « de la genèse », par exemple, les touristes peuvent admirer des sculptures en sel ; ce sont les portraits de l’empereur romain Trajan et des rois daces Decebal et Burebista. Il y a aussi un bas-relief avec le prince Michel le Brave et un autre avec le poète national Mihai Eminescu. A cela s’ajoute une salle de cure, dotée de lits, chaises, tables et téléviseurs. Evidemment, une assistance médicale spécialisée est toujours à la disposition des asthmatiques. »
L’extraction du sel continue dans d’autres endroits du même site. Des détails avec le directeur Liviu Soare : « L’exploitation industrielle entamée dans les années 1970 continue dans la mine Cantacuzène. Nous produisons 28 variétés de sel, depuis l’extrafin de cuisine jusqu’à celui utilisé par l’industrie et pour le salage des routes en hiver. »
170 mille touristes, en moyenne, descendent chaque année dans la mine de Slănic-Prahova. Pourquoi pas vous ?(trad. :Ileana Taroi)