Radio România Internațional

Tag: decizie

  • UPDATE 3 Candidatura lui Călin Georgescu, respinsă de BEC

    UPDATE 3 Candidatura lui Călin Georgescu, respinsă de BEC

    UPDATE 3

    Jandarmeria București a anunțat că mai multe persoane care au comis violențe au fost reținute. La protestul din centrul Capitalei ar fi ajuns și membri unor ai unor galerii de fotbal după meciul FCSB – Universitatea Craiova, disputat în această seară pe Arena Națională.

    O mașină a postului de televiziune Digi24 a fost răsturnată de protestatari, iar Poliția Capitalei  a anunțat că a întocmit, din oficiu, un dosar de cercetare penală pentru distrugere. De asemenea, protestatarii au folosit materiale pirotehnice, au incendiat un aranjament floral și au aruncat cu pietre smulse din pavajul stradal în forțele de ordine. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene împotriva grupurilor violente din mijlocul celor prezeți la protest.

    Reamintim că BEC a respins în această seară înregistrarea a trei candidaturi pentru alegerile prezidențialele, inclusiv cea a lui Călin Georgescu.

     

    UPDATE 2

     

    Biroul Electoral Central (BEC) a precizat, duminică seară, că a ţinut cont de aspectele fundamentale ‘deja tranşate’ de Curtea Constituţională la luarea deciziei de respingere a înregistrării candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale.

     

    ‘Biroul Electoral Central nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de curte. De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curţii Constituţionale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carenţe să fie înregistrată şi să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituţională să fie pusă în situaţia infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiţii de înregistrare a acesteia’, se afirmă în decizia BEC.

     

    Conform aceleiaşi surse, candidatura lui Călin Georgescu nu întruneşte condiţiile de legalitate, întrucât acesta ‘prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăşi obligaţia (…) de a apăra democraţia’, care se întemeiază pe alegeri ‘corecte, integre şi imparţiale’.

     

    Decizia poate fi contestată la CCR în termen de 24 de ore.

     

    Unii dintre protestatarii de la sediul Biroului Electoral Central (BEC) au folosit materiale pirotehnice, anunţă Jandarmeria Capitalei.
    De asemenea, unii participanţi au incendiat diverse obiecte din mobilierul stradal.

     

    ‘Solicităm tuturor persoanelor de bună-credinţă să se delimiteze de grupurile violente şi să meargă într-o altă zonă, unde nu se comit fapte antisociale. (…) Jandarmii au folosit gradual pulverizatoare cu substanţă iritant-lacrimogenă, doar împotriva persoanelor care comit violenţe’, a transmis Jandarmeria Capitalei.

     

    Jandarmeria Capitalei subliniază că aceia care comit acte de violenţă sau alte fapte antisociale vor fi identificaţi şi traşi la răspundere.

     

    UPDATE

    Biroul Electoral Central (BEC) a anunţat, duminică seară, că a fost respinsă înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu.

     

    Zece membri ai Biroului Electoral Central au votat împotriva înregistrării candidaturii lui Călin Georgescu, iar patru au votat pentru validarea acesteia, conform declarațiilor unor membri ai partidelor politice parlamentare.

     

    Potrivit unui comunicat al BEC, s-a respins şi înregistrarea candidaturilor altor doi independenţi, Maria Marcu şi Ion Popa.

     

    În schimb, înregistrarea candidaturii lui Nicuşor Dan a fost acceptată.

     

    ————–

     

    Biroul Electoral Central (BEC) a respins, duminică seară, înregistrarea candidaturii lui Călin Georgescu în cursa prezidenţială, a anunţat preşedintele AUR, George Simion.

     

    Respingerea dosarului de candidat a lui Călin Georgescu e un nou abuz şi o continuare a loviturii de stat dată pe 6 decembrie, a scris Simion, pe pagina sa de Facebook.  Mai mulţi susţinători ai candidatului, aflaţi în faţa sediului BEC, au forţat gardurile instalate de jandarmi, după ce au aflat despre această decizie. Forţele de ordine au intervenit şi i-au îndepărtat, reinstalând gardurile de protecţie. Jandarmii au folosit substanţe iritant-lacrimogene, anunţă Jandarmeria Capitalei. Autorităţile fac apel la participanţii la protest să evite orice încălcări ale legii, să îşi păstreze calmul, să manifesteze paşnic şi să dea curs dialogului cu echipele de jandarmi specializate.

     

    BEC a analizat, duminică seara, candidaturile depuse de Nicuşor Dan, Călin Georgescu şi alţi doi independenţi. În cazul primilor doi candidaţi, pe ordinea de zi suplimentară s-au aflat şi mai multe solicitări şi contestaţii formulate de persoane fizice. Decizia BEC poate fi contestată la Curtea Constituţională.

     

    Conform calendarului alegerilor prezidenţiale, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea candidaturii, cel mai târziu la data de 17 martie, are loc înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale.

     

    Cel mai târziu la data de 18 martie, candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii pot formula contestaţii la Curtea Constituţională (CCR) privind înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. CCR soluţionează contestaţiile prin hotărâri definitive, ce se comunică de îndată Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial.

  • Decizie a Curţii Constituţionale privind aleşii locali

    Decizie a Curţii Constituţionale privind aleşii locali

    Până în vara anului trecut, un pasaj interpretabil din
    Legea ce reglementează statutul aleşilor locali le permitea primarilor
    condamnaţi cu suspendare să îşi păstreze mandatele.

    În iunie 2015, Înalta Curte
    de Casaţie şi Justiţie stabilea, însă, că toţi edilii condamnaţi definitiv,
    inclusiv cei cu suspendare, trebuie să fie demişi. Astfel că s-a trecut la
    revocări din funcţii. Mulţi dintre cei incriminaţi au refuzat, însă, să predea
    mandatul şi au atacat în instanţă ordinele prefecţilor. În paralel, câţiva parlamentari
    au iniţiat o lege care să anuleze decizia Înaltei Curţi. În cele din urmă,
    Legea Statutului aleşilor locali a suferit modificări prin care, din nou, însă,
    cei condamnaţi cu suspendare îşi puteau păstra mandatul.

    Considerând situaţia
    inacceptabilă, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională. Legea încalcă
    reperele statului de drept şi afectează lupta anticorupţie, a argumentat
    preşedintele Klaus Iohannis. Iar judecătorii instanţei supreme i-au dat
    dreptate, admiţând, în unanimitate, miercuri, sesizarea formulată de
    preşedintele Klaus Iohannis în urmă cu două săptămâni.


    Am avut în vedere că
    s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul
    ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea
    funcţiei de ales local,     a precizat preşedintele interimar al Curţii
    Constituţionale a României, Valer Dorneanu.

    Aşadar, aleşii locali îşi vor
    pierde mandatele inclusiv în cazul în care au fost condamnaţi la închisoare cu
    suspendare.


    Este o decizie de bun simţ, de bun simţ pentru oricine
    altcineva decât politicienii afectaţi de această lege. Cred că e clar pentru
    toată lumea că un ales local sau de alt fel nu poate să-şi continue funcţia de
    reprezentant al cetăţenilor după ce a făcut nişte fapte ce-l descalifică pentru
    acea funcţie.    , consideră directorul executiv al Centrului pentru Inovare
    Publică, politologul Ovidiu Voicu, într-un interviu pentru un post particular
    de radio.

    Pentru o imagine de ansamblu trebuie spus că 61 de primari condamnaţi
    cu suspendare au fost număraţi anul trecut de jurnalişti în trei sferturi
    dintre judeţele ţării, la momentul deciziei luate de Înalta Curte. La fel de
    relevant poate fi faptul că patru dintre cei şase foşti primari de sector din
    Bucureşti plus primarul general au trecut prin arest. Sau că la Deva vor fi
    organizate din nou alegeri locale pentru că Mircia Muntean, primarul ales pe 5
    iunie, a primit o condamnare de şase ani de închisoare cu executare. El a fost
    condamnat la 2 ani pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice, iar
    pedeapsa a fost contopită cu cea de 4 ani de închisoare cu suspendare pentru
    abuz în serviciu.

  • Decizia Curţii Constituţionale privind alegerile locale

    Decizia Curţii Constituţionale privind alegerile locale

    Cu două zile înainte de începerea campaniei electorale,
    Curtea Constituţională a României a discutat, miercuri, excepţia de
    neconstituţionalitate a două articole din Legea alegerilor locale. Unul se
    referă la organizarea scrutinului într-un singur tur, iar cel de-al doilea la
    numărul necesar de semnături pentru înscrierea în cursa electorală a unui
    candidat independent. Excepţia de neconstituţionalitate a celor două articole
    de lege a fost ridicată de jurnalistul Liviu Avram, iar Curtea Constituţională
    a respins cele două contestaţii, apreciindu-le ca neîntemeiată, respectiv
    inadmisibilă.

    Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat că, din punctul de
    vedere al Curţii, alegerile locale se vor desfăşura într-un singur tur şi a
    arătat că, deşi mai sunt înregistrate încă dosare pe aceeaşi temă, practica nu
    se va schimba de la o zi la alta. Astfel, alegerile locale vor avea loc într-un
    singur tur, pe 5 iunie.

    Decizia instanţei supreme a stârnit reacţii diverse în
    rândul clasei politice, aflată în postura de a participa pentru a treia oară în
    perioada post-decembristă la un scrutin organizat de un guvern de tehnocraţi.

    Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, rămâne la părerea că sunt necesare două
    tururi pentru stabilirea aleşilor locali, aşa cum s-a întâmplat în România
    începând cu 1992 până în 2012. Alina Gorghiu speră ca săptămâna viitoare, când
    Curtea are obligaţia să se pronunţe pe fond cu privire la un tur sau două de
    alegeri, instanţa supremă să decidă în sensul organizării şi celui de-al doilea
    tur, în opinia sa acest lucru fiind necesar pentru a respecta un principiu
    democratic – majoritatea decide cine este alesul în comunitate.

    Decizia Curţii
    Constituţionale privind organizarea de alegeri locale într-un singur tur de
    scrutin avantajează atât PSD, cât şi PNL, consideră, pe de altă parte,
    social-democratul Ciprian Nica, vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera
    Deputaţilor. El crede că nu este bine ca regulile să fie schimbate în timpul
    jocului şi că din considerentele Curţii vor trebui extrase elemente pentru a
    analiza necesitatea şi oportunitatea ca această lege de acum să fie amendată la
    un moment dat în Parlamentul următor.

    Şi copreşedintele ALDE, Călin Popescu
    Tăriceanu, crede că nu este oportun să se schimbe sistemul electoral cu numai o
    lună înainte de alegeri şi că viitorul parlament, cel care va rezulta după
    alegerile din toamnă, trebuie să rediscute problema alegerii primarilor
    deoarece acum legea defavorizează partidele mici.

    Decizia CCR este binevenită
    deoarece regulile pentru alegeri nu se schimbă în timpul campaniei electorale,
    spune şi deputatul UMDR Martin Arpad.

  • Decizie parlamentară privind exploatarea de la Roşia Montană

    Decizie parlamentară privind exploatarea de la Roşia Montană

    Înfiinţată în urma protestelor de stradă, comisia parlamentară specială a dat câştig de cauză manifestanţilor.



    Proiectul de lege, iniţiat de Guvern, privind exploatarea auriferă de la Roşia Montană a primit aviz negativ, iar comentatorii spun că respingerea acestuia în plenul Legislativului e doar o chestiune de timp. Săptămâni în şir, comisia a audiat geologi, fizicieni, chimişti, militanţi ecologişti, reprezentanţi ai Academiei Române şi ai influentei Biserici Ortodoxe, iar majoritatea opiniilor au înclinat spre respingerea proiectului.



    Decizia finală a fost, însă, luată după consultările dintre liderii USL, premierul social-democrat Victor Ponta şi preşedintele liberal al Senatului, Crin Antonescu, ale căror partide ocupa două treimi din locurile din Parlament. Ei au anunţat că, în locul acestui proiect – cu dedicaţie pentru concesionarul Roşiei Montane -, va fi iniţiat un nou proiect legislativ, care să prevadă un cadru general pentru exploatările miniere viitoare din România.



    Roşia Montană rămâne, oricum, cea mai preţioasă din portofoliul subsolului românesc. Potrivit geologilor, acolo s-ar afla cel mare zăcământ de aur din Europa continentală: cel puţin 250 de tone, cu o valoare de piaţă de circa 11 miliarde de dolari. În plus, ar mai fi 1.600 de tone de argint, evaluate la trei miliarde de dolari, precum şi zăcăminte de metale rare — titan, vanadiu, nichel, cobalt, wolfram, utilizabile în industriile aerospaţială, militară, medicală -, despre care specialiştii spun că, de fapt, ar valora mai mult decât aurul şi argintul.



    Disputele au izbucnit după ce concesionarul a anunţat că pentru extragerea aurului se va folosi cianură, cu efecte potenţial devastatoare asupra mediului şi a sitului care adăposteşte galerii de mină de pe vremea Imperiului Roman.



    În raportul comisiei speciale, parlamentarii solicită, printre altele, desecretizarea documentelor clasificate şi a licenţei de exploatare, pentru ca autorităţile competente să rezolve suspiciunile de corupţie. De asemenea, ei cer guvernului să studieze posibilitatea utilizării altor tehnologii, mai puţin periculoase, şi să apeleze la instituţii independente pentru studii de impact.



    În privinţa sitului arheologic, este evocată includerea Roşiei Montane în Patrimoniul UNESCO.



    Dacă, în plan politic, pentru opoziţia democrat-liberală respingerea proiectului de către Comisia parlamentară echivalează cu o moţiune de cenzură, în societate dezbaterile sunt mai nuanţate. Majoritatea se bucură că primejdia lacului de cianură a fost îndepărtată, dar îşi şi doreşte valorificarea, cu metode mai sigure, a zăcămintelor pe care România, o ţară mai degrabă pauperă, nu le poate ignora.

  • Verdict pentru echipa de fotbal Steaua Bucureşti

    Verdict pentru echipa de fotbal Steaua Bucureşti

    Stafful, jucătorii şi suporterii Stelei, campioana României la fotbal, pot răsufla uşuraţi. Comisia de Control şi Disciplină a UEFA a comunicat, marţi, decizia în cazul de corupţie care putea periclita aspiraţiile europene ale celei mai titrate echipe din România, iar sancţiunea dictată a fost una cu suspendare. Atenţie însă, timp de cinci ani clubul bucureştean trebuie să evite orice implicare în vreun caz de corupţie, altminteri, suspendarea se activează, iar Steaua va fi exclusă din competiţiile europene.



    Cum a ajuns fosta deţinătoare a Cupei Campionilor în vizorul UEFA? Forul european s-a autosesizat după ce finanţatorul Stelei, George Becali, a primit o condamnare în celebrul dosar din 2008, care privea tentativa omului de afaceri de a premia cu 1,7 milioane de euro formaţia care urma să joace, în ultima etapă a acelei ediţii de campionat, cu rivala Stelei în lupta pentru titlu. Ceea ce Becali a considerat a fi doar o încercare, în opinia lui firească, de a motiva financiar o echipă deja retrogradată matematic, deci resemnată, a fost considerată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie drept dare de mită şi i-a atras acestuia o nouă condamnare la închisoare.



    Imediat, UEFA s-a pus în mişcare, în condiţiile în care forul care dirijează fotbalul continental se află în plină campanie de eradicare a corupţiei. Cluburi celebre, precum Juventus, au fost excluse din competiţiile europene pentru trucare de meciuri şi cumpărare de arbitri. Este şi cazul a două din marile cluburi din Istanbul, Fenerbahce şi Beşiktaş, judecate odată cu Steaua şi cărora faptele incriminate, foarte grave, le-au atras intedicţia de a juca în Europa. Poate că tocmai comparaţia cu dosarele formaţiilor turceşti a fost şansa Stelei, căreia i s-au găsit circumstanţe atenuante, nefiind vorba despre tentative de a mitui adversari direcţi sau arbitri.



    Decizia UEFA redă celor din anturajul Stelei motivaţia pe care păreau să o fi pierdut, în aşteptarea unei sancţiuni drastice. Acum, echipa are calea deschisă spre grupele Ligii Campionilor, unde are şanse bune să pătrundă pentru că va fi cap de serie în tururile preliminare şi în play-off. O calificare ar aduce la bugetul Stelei minim 20 de milioane de euro, sumă care i-ar asigura finanţarea fără ca George Becali, aflat în închisoare, să mai contribuie financiar la susţinerea echipei.



    Pe de altă parte, decizia de marţi a UEFA reprezintă un avertisment sever, nu doar pentru Steaua ci pentru întreg fotbalul din România, asupra căruia planează suficiente şi grave suspiciuni de corupţie.



    Nu trebuie uitat că şefii Federaţiei şi Ligii profesioniste de fotbal sunt cercetaţi de DNA pentru abuz în serviciu, iar procurorii investighează nume grele din fotbal, de la impresari la conducători de cluburi, pentru transferuri ilegale de fotbalişti români în străinătate.