Radio România Internațional

Tag: decizie CCR

  • Foştii parlamentari îşi păstrează pensiile speciale

    Foştii parlamentari îşi păstrează pensiile speciale

    La finele lunii iunie, Legislativul își făcea un titlu de glorie din anunțul potrivit căruia senatorii și deputații, cu o largă majoritate, au votat – dorind să dea un exemplu – eliminarea propriilor pensii speciale, în contextul în care România s-a angajat prin PNRR să le desfiinţeze pe toate cele de care se bucură unele categorii ocupaționale. Votul are o semnificaţie aparte pentru întreaga clasă politică, spunea, atunci, preşedintele liberalilor, Nicolae Ciucă. Iar social-democratul Alfred Simonis arăta că este un prim pas către reforma tuturor pensiilor speciale: nu le impozităm, nu le diminuăm, pur şi simplu le eliminăm. Le abrogăm şi pe cele care sunt în plată şi pe cele care ar fi putut să intre în plată, dacă nu era această lege. – declama Alfred Simonis de la tribuna Parlamentului.


    Legislativul mai adoptase și într-un trecut nu foarte îndepărtat un act normativ similar, dar o decizie a Curții Constituționale a împiedicat punerea lui în aplicare. Lucru care s-a întâmplat și acum! După anunțul sforăitor din luna iunie, la acest sfârșit de noiembrie, vine un altul din partea aceleiași Curți supreme – foştii senatori şi deputaţi îşi pot păstra pensiile speciale, iar Parlamentul are competenţa de a le elimina doar pentru viitor. Judecătorii CCR au motivat că, până la abrogarea lor, pensiile speciale erau un drept legal acordat aleșilor care au exercitat cel puţin un mandat parlamentar complet la data împlinirii vârstei de pensionare, or prin retragerea şi eliminarea acestor pensii ar fi fost afectată integritatea şi substanţa unui drept legal dobândit.

    În consecință, ex-parlamentari cu un mandat complet până la adoptarea legii vor primi, în continuare, pensii speciale. Oricum, este vorba de circa 850 de beneficiari, din cei peste 200.000 de români care încasează pensii speciale – remarca Opoziția parlamentară, amintind că, în România, există câteva categorii ocupaționale a căror pensie nu se bazează exclusiv – ca în cazul tuturor celorlalți pensionari – pe contribuția către asigurările sociale de Stat de-a lungul activității lor profesionale. Ceea ce face că majoritatea românilor asociază parlamentarii, magistrații, militarii, polițiștii, diplomații sau aviatorii cu membrii unor caste privilegiate.


    Praful în ochi s-a dus, pensiile speciale s-au întors – notează presa de la București, după decizia CCR privitoare la parlamentari, calificând-o drept impopulară din mai multe motive. Orice pensie specială plătită unor categorii distincte scindează societatea. Apoi, dacă în cazul magistraților sau al militarilor se poate discuta despre existența unor motive pentru un regim distinct, motivat de riscuri sau restricții, în cazul parlamentarilor așa ceva nu există.



  • CCR şi măsurile din starea de alertă

    CCR şi măsurile din starea de alertă

    Joi, judecătorii constituţionali au decis că izolarea la domiciliu, carantina şi internarea nu pot fi impuse doar în baza unui ordin de ministru, chiar dacă persoanele vizate sunt infectate cu noul coronavirus. Ei consideră că procedurile amintite restrâng drepturi şi libertăţi individuale şi că impunerea unor măsuri restrictive poate fi stabilită numai printr-o lege care să reglementeze clar aceste restricţii. Decizia Curţii Constituţionale vine în urma unei sesizări a Avocatului Poporului, referitoare la articolele din lege privind reforma în domeniul sănătăţii din 2006 şi din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.



    Premierul liberal Ludovic Orban apreciază că persoanele aflate în situaţiile prevăzute de decizia Curţii nu pot, totuşi, să plece din izolare sau carantină şi nici să ceară despăgubiri statului până la publicarea motivării şi a hotărârii CCR în Monitorul Oficial şi nici după aceea. El susţine că acum e în vigoare legea care permite Guvernului să impună starea de alertă.



    Ludovic Orban: La ora actuală există o lege adoptată de Parlament, legea 55, care stabileşte legitimitatea acestei masuri. Eu nu am înţeles de ce Curtea Constituţională a preferat să se uite într-un ordin de ministru sau într-o ordonanţă de urgenţă adoptată anterior şi nu s-a uitat la baza legală pentru starea de urgenţă, la decretul prezidenţial şi la aprobarea de către parlament a acestor măsuri. Unde ar fi fost România dacă noi nu am fi putut să asigurăm paza sănătăţii oamenilor prin decizia de a izola pe cei care au avut contact cu persoanele care au fost diagnosticate pozitiv, de a izola sau de a introduce în carantină instituţionalizată persoanele care au venit dintr-un nivel ridicat al infecţiei.”



    Din opoziţie, PSD, principalul partid parlamentar, susţine că Executivul trebuie să vină urgent cu un proiect de lege prin care să reglementeze clar condiţiile de carantinare, de izolare şi de internare obligatorie. Preşedintele interimar al Senatului, social-democratul Robert Cazanciuc, spune că, în perioada următoare, ar putea apărea un val de sesizări în justiţie din partea celor care au avut de suferit:


    Au chinuit persoanele asimptomatice săptămâni în şir, ţinându-i în spitale, în vreme ce bolnavii cronici au fost lipsiţi de tratamentul vital. Au instituit carantina prin ordin de ministru, deşi ştiau foarte clar că trebuia prin lege. Responsabilitatea a fost de la început a guvernului. Este datoria guvernului să repare deîndată acest abuz.”



    Tot joi, Curtea Constituţională a dat câştig de cauză şi Guvernului, care nu a mai supus votului din Legislativului prelungirea stării de alertă, la jumătatea acestei luni. Parlamentul, au decis judecătorii constituţionali, nu are dreptul de a valida sau de a respinge prin vot o hotărâre a Guvernului pentru instituirea stării de alertă, fiindcă o astfel de măsură ar afecta principiul separaţiei puterilor în stat.



  • Retrospectiva săptămânii 27.05 – 02.06.2018

    Retrospectiva săptămânii 27.05 – 02.06.2018

    Fonduri
    de coeziune pentru România


    România va primi
    în viitorul proiect de buget european pentru perioada 2021-2027, mai multe fonduri de coeziune – 27 miliarde
    euro, conform propunerilor publicate marţi de Comisia Europeană, ceea ce înseamnă cu 8% mai mult faţă de perioada
    actuală. Executivul comunitar a propus modernizarea politicii de
    coeziune în cadrul viitorului buget multianual al Uniunii,care va avea la dispoziţie fonduri totale de
    373 de miliarde euro. Prin
    politica de coeziune, Uniunea are ca obiectiv reducerea decalajelor de
    dezvoltare între statele membre sau între diferite regiuni. Intr-o declaraţie
    pentru Radio România, comisarul european pentru Politica Regională, Corina
    Creţu, a menţionat câteva dintre priorităţile in acest sector pentru perioada
    2021-2027: In primul rând, o politică în inovare, în
    sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologii digitale, deci o politică
    inteligentă; a doua prioritate se referă la investiţiile în toate regiunile.
    Practic, în noua perioadă de programare, de după 2020, vom acorda mai mult
    sprijin autorităţilor locale, urbane şi teritoriale, care vor fi mult mai mult
    implicate în gestionarea fondurilor europene, pentru că noi credem că regiunile
    şi oraşele ştiu mai bine decât noi, la Bruxelles, în ce trebuie să investească
    şi care sunt nevoile acestora. Potrivit comisaruluiCorina Creţu,75% din fondurile de coeziune alocate in viitorul cadru bugetar al UE
    vor fi direcţionate în continuare către regiunile care au cea mai mare nevoie
    de investiţii.



    Prinţul
    Charles din nou în România


    Moştenitorul
    Coroanei britanice, Prinţul Charles, a revenit în România în aceste zile. El a
    fost primit de preşedintele Klaus Iohannis, care a apreciat, încă o dată,
    dedicaţia şi implicarea Alteţei Sale Regale în activităţi caritabile în România
    şi în promovarea frumuseţii naturale, a tradiţiilor autentice şi a
    biodiversităţii mediului rural românesc. Cei doi au reiterat nivelul foarte bun
    al Parteneriatului Strategic româno-britanic, care are la bază cooperarea
    intensificată în domeniul economic şi în cel al securităţii. Preşedintele
    Iohannis a reconfirmat, totodată, rolul de liant al relaţiei bilaterale
    reprezentat de comunitatea de români care trăieşte şi lucrează în Marea Britanie.
    Prinţul Charles s-a întîlnit şi cu premierul Viorica Dăncilă. Printre
    subiectele abordate: situaţia economică
    din România, agenda regională, dar şi teme de interes comun, precum cea a
    viitoarei Preşedinţii române a Consiliului UE şi a arhitecturii generale
    europene post-Brexit. În acest context, Viorica Dăncilă a subliniat că
    protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români care trăiesc în Marea
    Britanie reprezintă o prioritate pentru Guvernul de la Bucureşti. Moştenitorul
    Coroanei britanice s-a întâlnit şi cu Principesa Margareta, custodele coroanei
    regale, fiica cea mare a fostului
    Suveran al Romaniei, Mihai I, care a decedat , în 2017, la 97 de ani. La
    funeralii acestuia a participat si prinţul Charles. Regele Mihai I era verişor de gradul al
    III-lea cu Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. De două decenii, Prinţul Charles vine aproape
    anual în România, unde deţine câteva proprietăţi. El are o fundaţie caritabilă
    care încurajează păstrarea patrimoniului, agricultura şi dezvoltarea durabilă
    în România. Anul trecut, Prinţul Charles a venit în mai multe rânduri în
    România, atât în vizită privată, cât şi în vizită oficială. In 2017, Klaus Iohannnis l-a decorat pe
    moştenitorul coroanei britanice cu
    Ordinul Naţional Steaua României în Grad de Mare Cruce, în semn de
    preţuire pentru activitatea sa în România şi pentru promovarea imaginii
    acesteia în lume.



    O
    decizie a CCR provoacă reacţii pro şi
    contra în România


    Curtea Constituţională a României a constatat,
    miercuri, că există conflict între puteri în cazul respingerii revocării şefei
    DNA, Laura Codruţa Kovesi, de către şeful statului. Ministrul Justiţiei,
    Tudorel Toader, este cel care sesizase CCR după ce preşedintele Klaus Iohannis
    i-a respins ca neintemeiată solicitarea de demitere din funcţie a procurorului
    şef al DNA. Toader a considerat ca refuzul preşedintelui este de natură să
    creeze un blocaj instituţional. În opinia preşedinţiei, însă, acest refuz nu
    este cauza unui blocaj instituţional, ci reprezintă finalizarea unei proceduri
    şi exercitarea unei atribuţii legale a şefului statului. Ministrul
    Toader a spus că soluţia dată de CCR are
    la bază principiul constituţional potrivit căruia procurorii îşi desfăşoară
    activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei şi a subliniat ca orice
    decizie a Curţii trebuie repectată. Klaus Iohannis a spus că aşteaptă motivarea
    deciziei Curţii, după care va acţiona în consecinţă. Coaliţia de guvernare a
    apreciat decizia drept firească, în timp ce Opoziţia acuză confiscarea
    atribuţiilor preşedintelui. Manifestaţii de protest au avut loc, în Bucureşti
    şi în ţară faţă de hotărârea CCR care îl obligă pe preşedintele Iohannis să o
    revoce pe şefa DNA. Respingerea
    cererii de revocare a survenit dupa avizul negativ dat de CSM cererii
    ministrului, aviz consultativ, dar obligatoriu în această procedură.



    O noua ediţie a Salonului
    International Bookfest la Bucureşti


    La Bucureşti se desfăşoară în aceste zile Salonul internaţional de
    Carte Bookfest 2018, care reuneşte peste 150 de edituri şi are ca invitat de
    onoare Statele Unite. Sub motto-ul Celebrating the South, evenimentul
    prilejuieşte publicului român întâlnirea cu autori americani din diverse
    domenii. În paralel, au loc sute de evenimente, proiecţii de filme şi lansări
    de carte.Pentru al treilea an consecutiv, Bookfest este organizat sub
    înaltul patronaj al preşedintelui României, Klaus Iohannis.