Radio România Internațional

Tag: declaraţie comună

  • Cooperare extinsă NATO – UE

    Cooperare extinsă NATO – UE

    Pentru a continua să-şi dezvolte cooperarea în contextul
    războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina, Uniunea Europeană şi NATO au
    semnat, la sediul Alianţei de la Bruxelles, o nouă Declaraţie comună, a treia,
    după cele din 2016 şi 2018. Cooperarea este mai importantă ca oricând, a
    declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după semnarea
    documentului, şi a precizat că parteneriatul dintre Alianţa Nord-Atlantică şi
    Uniunea Europeană trebuie în continuare întărit. Regimul de la Moscova vrea o altă Europă, vrea să controleze toţi
    vecinii, iar democraţia şi libertatea să fie distruse. Aceste lucruri au
    consecinţe reale pentru securitatea noastră, aşa că trebuie să ne axăm pe forţa
    transatlantică, să fim alături de Uniunea Europeană şi trebuie să continuăm să
    sprijinim Ucraina     – a declarat oficialul NATO.


    La rândul
    său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că Ucraina
    trebuie să primească toate echipamentele militare de care are nevoie pentru
    a-şi apăra teritoriul, inclusiv sisteme avansate de apărare antiaeriană, atât
    timp cât este necesar. Iar preşedintele Consiliului European,
    Charles Michel, a amintit că europenii au fost primii care au furnizat
    echipamente militare Kievului, la scurt timp după declanşarea conflictului și a
    vorbit despre unitatea Alianţei Nord-Atlantice. Uniunea Europeană şi NATO împărtăşesc aceleaşi valori. Avem aceleaşi
    ţeluri în ceea ce priveşte democraţia şi strategia economică. Războiul pornit
    de Rusia are foarte multe consecinţe, ne afectează şi trebuie să fim împreună,
    să stăm uniţi şi puternici împotriva Rusiei     – a declarat oficialul
    european.


    De la București, președintele Klaus Iohannis a salutat
    semnarea celei de-a treia Declaraţii comune de cooperare dintre NATO şi Uniunea
    Europeană și a reafirmat că România susţine cu tărie consolidarea securităţii
    şi prosperităţii spaţiului euro-atlantic. ‘România îşi reafirmă convingerea că
    solidaritatea şi cooperarea sunt elementele cheie pentru apărarea securităţii
    şi valorilor noastre comune. Suntem mai puternici împreună!’,     a transmis și
    premierul Nicolae Ciucă.


    Iar șeful diplomației, Bogdan Aurescu a apreciat că
    Bucureștiul, unul dintre actorii regionali cei mai interesați de
    reușita cooperării NATO – UE, va continua să aibă o contribuţie de substanţă la
    implementarea noilor priorităţi şi direcţii de acţiune pe care Declaraţia le
    avansează. În contextul actual de securitate, marcat de efectele războiului de
    agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei, demersul celor două
    organizaţii reprezintă un mesaj de substanţă privind ataşamentul NATO şi UE
    faţă de valorile şi spiritul democratic     – precizează un comunicat al MAE de la
    București.


  • Principalele trei instituţii ale UE au convenit priorităţile comune pentru 2023 şi 2024

    Principalele trei instituţii ale UE au convenit priorităţile comune pentru 2023 şi 2024

    Preşedintele Parlamentului European, Roberta Metsola, premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat, la Bruxelles, o declaraţie comună privind priorităţile legislative ale Uniunii pentru 2023 şi 2024. Documentul evidenţiază o viziune europeană comună pentru o Europă mai puternică în faţa agresiunii brutale şi neprovocate a Rusiei împotriva Ucrainei, punând în discuţie, în acelaşi timp, alte provocări grave precum criza climatică şi dificultăţile economice. Uniunea Europeană va continua să fie alături de Ucraina şi de poporul său şi, în acelaşi timp, va accelera tranziţia verde şi cea digitală – a subliniat preşedintele Comisiei Ursula von der Leyen.

    De altfel, prin documentul semnat, Parlamentul, Consiliul şi Comisia se angajează pentru a acorda prioritate maximă iniţiativelor promise cu privire la Pactul verde european, la realizarea tranziţiei digitale şi consolidarea puterii de redresare a Uniunii, la crearea unei economii care lucrează pentru oameni. Se doreşte, totodată, o Europă mai puternică în lume, promovarea stilului de viaţă european şi protejarea valorilor şi democraţiei – a insistat premierul ceh Petr Fiala. În plus, preşedintele Parlamentului, Roberta Metsola, a evidenţiat necesitatea asigurării sustenabilităţii bugetului Uniunii şi finalizarea reformei azilului şi migraţiei.

    Prin adoptarea planului REPowerEU, Uniunea Europeană va elimina treptat dependenţa Europei de energia fosilă rusă şi va promova securitatea energetică şi sursele regenerabile. Cele trei instituţii rămân angajate faţă de găsirea de soluţii comune la nivelul blocului comunitar pentru a combate criza puterii de cumpărare pentru cetăţeni şi companii – se subliniază în declaraţia comună.


  • Declaraţie comună semnată de Parlamentele României şi Republicii Moldova, la Chişinău

    Declaraţie comună semnată de Parlamentele României şi Republicii Moldova, la Chişinău

    România și Republica Moldova au semnat, sâmbătă, o Declaraţie comună în care se reiterează sprijinul necondiţionat asumat de-a lungul timpului de toate forţele politice din România pentru dezvoltarea, consolidarea democratică şi parcursul european al Republicii Moldova.

    Textul integral al declaraţiei comune a Parlamentelor României şi Republicii Moldova

    Pornind de la comuniunea bazată pe unitatea de limbă, istorie, cultură, tradiții, valori și aspirații europene,

    Luând în considerare faptul că integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este singura cale în măsură să asigure democrația, stabilitatea, securitatea, prosperitatea, libertatea și dezvoltarea economică, socială și culturală a Republicii Moldova,

    Luând act de înaintarea oficială de către Republica Moldova a Cererii de aderare la Uniunea Europeană (la 4 martie 2022), fapt care confirmă caracterul ferm şi ireversibil al cursului de integrare europeană a Republicii Moldova și încheierea perioadei de rătăcire geopolitică,

    Bazându-ne pe Parteneriatul Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, reconfirmat prin angajamentele asumate de către Republica Moldova în baza Acordului de Asociere încheiat în anul 2014 cu Uniunea Europeană și statele sale membre,

    Salutând importanța suportului financiar nerambursabil oferit de-a lungul timpului atât prin Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la București la 27 aprilie 2010, cât și prin Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat de România Republicii Moldova, semnat la Chișinău la 11 februarie 2022,

    Având ca repere politice pentru relansarea agendei de cooperare bilaterală Declarația comună a Președintelui României, Klaus Iohannis, și a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu (Chișinău, 29 decembrie 2020), care a generat o nouă dinamică a interacțiunii guvernamentale, cu obiective stabilite prin Foaia de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România-Republica Moldova (București, 23 noiembrie 2021) și Declarația comună a Guvernelor României și Republicii Moldova (Chișinău, 11 februarie 2022),

    Evidențiind sprijinul necondiționat oferit de-a lungul timpului de toate forțele politice din România pentru dezvoltarea, consolidarea democrației și parcursul european al Republicii Moldova,

    Luând în considerare rolul fundamental al Parlamentelor în dezvoltarea și consolidarea democrației, în apărarea intereselor cetățenilor celor două state și în exercitarea controlului constituțional și democratic,

    Având în vedere rolul României în sprijinirea dezvoltării Republicii Moldova și de factor de stabilitate și dezvoltare regională,

    Valorificând rolul important al înfrățirilor și al cooperării descentralizate la nivel de autorități locale, mediu de afaceri, zonă educațională și societate civilă în întărirea relațiilor bilaterale, creșterea nivelului de trai și sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova,

    Recunoscând efortul accelerat din ultima perioadă al Republicii Moldova de a implementa reforme substanțiale în domenii precum cel al justiției, combaterii corupției, consolidării statului de drept, al bunei guvernări și al eficientizării administrației publice, esențiale pentru întărirea rezilienței, dezvoltarea durabilă, ameliorarea mediului de afaceri, climatului investițional și pentru bunăstarea cetățenilor,

    Reprezentanții Parlamentului României și ai Parlamentului Republicii Moldova, reuniți la Chișinău în ședință comună, desfășurată la 18 iunie 2022, adoptă următoarea Declarație comună:

    1. Subliniem faptul că perspectiva concretă de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este elementul esențial al continuării pe calea reformelor, care va încuraja populația Republicii Moldova în această perioadă de insecuritate extremă și de dificultăți materiale și îi va da speranța că într-un viitor apropiat va fi parte a familiei europene, inclusiv sub raportul asumării valorilor europene și al creșterii nivelului de trai. Reiterăm sprijinul necondiționat asumat de-a lungul timpului de toate forțele politice din România pentru dezvoltarea, consolidarea democratică și parcursul european al Republicii Moldova.

    2. Salutăm dinamica excelentă a dialogului și cooperării bilaterale, la toate nivelurile, între România și Republica Moldova. În mod special, punctăm obiectivul prioritar asumat în comun privind implementarea proiectelor strategice bilaterale, inclusiv interconectările din domeniul energiei, transporturilor și infrastructurii. Ne exprimăm dorința de a îmbunătăți, în mod concret, conectivitatea între cele două state, și astfel între Republica Moldova și restul Uniunii Europene, fie că vorbim de transportul aerian, feroviar, rutier, fluvial, fie de domeniul comunicațiilor.

    3. Exprimăm satisfacția pentru caracterul deschis și constructiv al conlucrării bilaterale, axat pe obținerea unor rezultate concrete și vizibile care să vină în întâmpinarea așteptărilor cetățenilor celor două state. Unirea eforturilor noastre reprezintă fundamentul solid pentru realizarea obiectivului strategic prioritar de racordare fermă și ireversibilă a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, prin sprijinul României. Un pilon important în acest sens este reprezentat de interconectarea piețelor, iar România se angajează să își sporească sprijinul pentru creșterea competitivității economiei Republicii Moldova și să își intensifice prezența și investițiile în vederea dezvoltării parteneriatului economic într-un climat de stabilitate și de predictibilitate economică asigurat la standarde europene și la nivelul de ambiție asumat de ambele state.

    4. Remarcăm, în acest sens, angajamentul solid al autorităților Republicii Moldova pentru implementarea de reforme în domenii precum cel al justiției, combaterii corupției, consolidării statului de drept și a rezilienței, al bunei guvernări, al libertății economice și antreprenoriale și al eficientizării administrației publice, care reprezintă aspecte esențiale atât pentru dezvoltarea de ansamblu a Republicii Moldova, cât și pentru avansarea parcursului său european.

    5. România va continua să acorde sprijin robust și constant în cadrul acestor demersuri care vizează obținerea calității de stat candidat și avansarea decisivă, în baza meritelor proprii și a unor eforturi ferme de reformă, a traseului european al Republicii Moldova. România va sprijini accelerarea adoptării standardelor și reglementărilor compatibile cu normele Uniunii Europene, în mod special în domeniul agricol, care pot conduce la creșterea competitivității economiei Republicii Moldova și la un acces cât mai larg pe piața comună europeană.

    6. În spiritul bunei cooperări și al susținerii pentru procesul de integrare europeană, formatul ședințelor comune ale Parlamentelor din ambele state va urmări obiectivul atribuirii unei viziuni strategice activității pe linia legislativelor, inclusiv în cadrul ședințelor Comitetelor comune ale Parlamentelor din România și Republica Moldova. Activitatea pe dimensiunea parlamentară va fi dinamizată inclusiv prin adoptarea unui plan ambițios de acțiuni comune ale Parlamentelor celor două state, menit să susțină agenda de reformare a Republicii Moldova, aspirația comună privind intensificarea cooperării bilaterale, transpunerea legislației europene, transferul de expertiză și avansarea pe calea integrării europene.

    7. Exprimăm profunda noastră preocupare față de evoluțiile de securitate din regiune în contextul invaziei militare declanșate de Rusia împotriva Ucrainei la 24 februarie 2022. Condamnăm cu fermitate agresiunea ilegală, neprovocată și nejustificată a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Reafirmăm sprijinul nostru deplin pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în frontierele sale recunoscute internațional. Reiterăm susținerea deplină și compasiunea profundă față de poporul ucrainean, victimă a acestei agresiuni brutale.

    8. Salutăm modul exemplar în care autoritățile României și ale Republicii Moldova, alături de societatea civilă și cetățenii României și ai Republicii Moldova, gestionează numărul impunător de refugiați din Ucraina. Republica Moldova reconfirmă, inclusiv prin aceste eforturi, că este un stat cu vocație europeană, împărtășind în mod natural valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană. România va continua să sprijine Republica Moldova în efortul complex de gestionare a fluxului de refugiați din Ucraina și de menținere a rezilienței societății.

    9. Exprimăm hotărârea fermă de a continua strâns conlucrarea și coordonarea în domeniile de competență și interes reciproc: justiție și combaterea corupției, securitatea statului; managementul frontierei și activitatea polițienească; cultură; educație, cercetare, tineret și sport; asistență socială; cooperarea și libertatea economică; domeniul investițiilor și achizițiilor publice; mass-media, sectorul digital și societate informațională; agricultură și sectorul agroalimentar; protecția mediului.

    10. Deciziile luate cu această ocazie de către membrii celor două Parlamente vor aprofunda agenda bilaterală și vor promova prioritățile de cooperare convenite între România și Republica Moldova, cu accent asupra necesității accelerării procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.

  • Liderii partidelor din coaliţia guvernamentală condamnă invazia Ucrainei de către Fed. Rusă

    Liderii partidelor din coaliţia guvernamentală condamnă invazia Ucrainei de către Fed. Rusă

    Liderii partidelor din coaliţia guvernamentală – PSD, PNL, UDMR şi
    Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale – au transmis, joi, o declaraţie
    comună prin care condamnă ferm invadarea şi agresiunea armată de
    către Federaţia Rusă a teritoriului Ucrainei şi dau asigurări că ţara noastră
    nu va fi implicată în niciun posibil conflict militar.






    Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Democrată
    Maghiară din România şi Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale condamnă
    ferm invadarea şi agresiunea armată de către Federaţia Rusă a teritoriului
    Ucrainei.




    Acţiunile Federaţiei Ruse încalcă în mod criminal principiile de drept
    internaţional, începând cu cel al respectării suveranităţii şi integrităţii
    teritoriale ale Ucrainei.




    Prin invazia cinică de azi, Federaţia Rusă este arhitectul celei mai
    grave crize de securitate de după cel de-al Doilea Război Mondial, care pune în
    pericol viaţa a milioane de oameni, deopotrivă copii, bătrâni, femei sau
    bărbaţi.




    Cei care au dat ordinul de declanşare a invaziei vor fi priviţi de acum
    înainte, în toată lumea democratică, drept agresori care au pe conştiinţă victime
    nevinovate.




    Nu doar românii, ci şi sute de milioane de oameni de pe toate
    continentele care privesc imaginile dramatice din Ucraina, ştiu şi simt că
    oricât de puternic este azi agresorul, nu există forţă militară care să poată
    invinge adevărul. Iar adevărul este că dreptul poporului ucrainean la
    suveranitate şi independenţă nu poate fi negat de voinţa vreunui conducător
    vremelnic al unui alt stat    , potrivit declaraţiei comună a liderilor coaliţiei
    de guvernare.




    Ei îi asigură pe toţi românii că sunt în siguranţă, iar ţara noastră nu
    va fi implicată în niciun posibil conflict militar.




    Niciodată în istoria ei, România nu a avut garanţii de securitate mai
    solide decât acum, în calitatea sa de membru NATO.

    În această perioadă de
    insecuritate regională, se vede cu atât mai pregnant cât de importante sunt
    apartenenţa României la NATO şi Uniunea Europeană şi parteneriatul strategic
    foarte solid cu Statele Unite ale Americii. Folosirea ilegală a forţei armate
    pentru îndeplinirea unor obiective determinate de o istorie falsificată este
    inacceptabilă pentru lumea secolului XXI şi Federaţia Rusă va suporta
    consecinţele acestor acţiuni care încalcă flagrant fundamentul relaţiilor
    internaţionale. Acţiunile inacceptabile ale Federaţiei Ruse vor primi un
    răspuns pe măsură de la partenerii României din NATO şi UE, cu care România se
    află în permanentă coordonare.

    Federaţia Rusă trebuie să înţeleagă să înceteze
    de urgenţă agresiunea asupra Ucrainei, precum şi să evite cu orice preţ
    pierderea de vieţi omeneşti. Mai mult, agresiunea Federaţiei Ruse va avea
    consecinţe devastatoare nu doar asupra Ucrainei, ci şi asupra poporului rus,
    care va suferi inevitabil în urma sancţiunilor ample, economice şi de alt tip,
    care le vor afecta profund ţara, până la izolare internaţională.

    Considerăm că
    este datoria noastră, a forţelor politice democratice responsabile româneşti să
    ne arătăm solidaritatea cu sutele de mii de familii care fug din calea invaziei
    orchestrate de Vladimir Putin.

    Guvernul României îi va ajuta pe toţi cetăţenii
    ucraineni care caută refugiu în ţara noastră şi vom acorda asistenţă umanitară
    Ucrainei    , se arată în declaraţie.




    Documentul este semnat de Marcel Ciolacu, preşedintele Partidului Social
    Democrat, Florin Cîţu, preşedintele Partidului Naţional Liberal, Kelemen Hunor,
    preşedintele UDMR (RMDSZ), şi de Varujan Pambuccian, liderul Grupului
    Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.



  • Parteneriat strategic reconfirmat între România şi SUA

    Parteneriat strategic reconfirmat între România şi SUA

    Marţi
    a avut loc, la Washington, a doua întâlnire dintre preşedinţii american, Donald
    Trump, şi român, Klaus Iohannis. Ea s-a soldat cu o declaraţie comună în care cei
    doi lideri promit să aprofundeze ceea ce numesc Parteneriatul nostru Strategic
    robust şi durabil.


    Vom crea noi oportunităţi pentru creşterea securităţii,
    dezvoltării şi prosperităţii, şi pentru a răspunde mai bine provocărilor şi
    responsabilităţilor globale pe care le împărtăşim, se afirmă în declaraţie. Documentul
    rememorează Revoluţia din Decembrie de acum 30 de ani, când românii au
    înlăturat o dictatură brutală şi au îndreptat ţara pe calea democraţiei, a
    statului de drept şi a economiei de piaţă şi aminteşte că anul acesta se
    împlinesc şi 15 ani de la aderarea României la NATO.


    Împreună – se mai spune în
    declaraţie – statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea
    forţelor noastre armate şi pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în
    cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităţilor. Militarii
    noştri acţionează umăr la umăr pentru apărarea libertăţii şi în vederea
    consolidării posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO,
    inclusiv în Marea Neagră, care este de importanţă strategică pentru securitatea
    transatlantică    , subliniază cei doi lideri.


    Ei dau, pe de altă parte, asigurări
    că vor căuta să evite riscurile de securitate care însoţesc investiţiile
    chineze în reţelele de telecomunicaţii 5G.


    O temă sensibilă a întâlnirii a fost
    securitatea energetică, reflectată şi în declaraţia comună: România şi Statele
    Unite recunosc că securitatea energetică este securitate naţională. Subliniem
    opoziţia noastră faţă de Nord Stream 2 şi alte proiecte care îi fac pe aliaţii
    şi partenerii noştri dependenţi energetic faţă de Rusia. Resursele de gaze
    naturale din România au potenţialul de a creşte prosperitatea statelor noastre,
    precum şi de a întări securitatea energetică a Europei. România şi Statele
    Unite vor analiza modalităţi de îmbunătăţire a climatului investiţional în
    domeniul energiei în beneficiul ambelor ţări.


    Liderii american şi român spun
    că excelentul parteneriat în domeniul aplicării legii şi al luptei împotriva
    corupţiei se bazează, în mod ferm, pe un angajament reciproc faţă de statul de
    drept şi o justiţie independentă. Părţile evidenţiază creşterea substanţială a
    schimburilor comerciale bilaterale şi interesul comun pentru crearea unui
    climat investiţional care să ofere transparenţă, predictibilitate şi
    stabilitate.


    Preşedinţii american şi român vor, prin urmare, consolidarea relaţiei
    comerciale şi creşterea investiţiilor în ambele ţări.


    Klaus Iohannis: Trebuie
    făcut mai mult, atât în ce priveşte comerţul, cât şi investiţiile. Este
    important să găsim noi domenii de extindere a cooperării economice în domenii
    precum energie, cyber sau industria apărării. De altfel, cu ocazia vizitei a
    fost semnat un memorandum de înţelegere între cele două guverne privind
    tehnologia 5G, având în vedere importanţa securităţii reţelelor de comunicaţii
    wireless de generaţia a cincea pentru asigurarea prosperităţii, dar şi a
    securităţii naţionale    .


    Cei doi lideri au discutat şi despre admiterea
    României în programul Visa Waiver. Statele Unite şi-au reiterat sprijinul
    pentru eforturile Bucureştiului de a deveni eligibil în conformitate cu
    cerinţele legislaţiei americane.

  • Reacţii după declaraţia Comisiei Europene privind legile justiţiei

    Reacţii după declaraţia Comisiei Europene privind legile justiţiei

    Înarmate cu steaguri,
    fluiere şi tobe, precum şi cu pancarte pe care erau scrise Toţi pentru Justiţie!
    sau Nu vrem să fim o naţie de hoţi!, câteva sute de persoane au
    manifestat, miercuri seară, în faţa sediului Guvernului de la Bucureşti. Scopul
    lor – să pledeze, o
    dată în plus, pentru o justiţie independentă, neaservită politic şi pentru
    înlăturarea, măcar temporară, din fotolii a unor politicieni la nivel înalt
    aflaţi în vizorul procurorilor. Protestul a coincis cu sosirea de la Bruxelles,
    în aceeaşi zi, a unei declaraţii comune din partea preşedintelui Comisiei
    Europene, Jean-Claude Juncker, şi a prim-vicepreşedintelui Frans Timmermans    , în
    care cei doi cer Parlamentului român să regândească modificările din Justiţie
    dorite de coaliţia la putere PSD-ALDE    .

    Independenţa sistemului judiciar şi capacitatea sa de a combate în mod
    eficient corupţia constituie pietre de temelie fundamentale ale unei Românii
    puternice în cadrul Uniunii Europene     – se arată în declaraţia comună. Jean-Claude Juncker şi Frans Timmermans
    avertizează     că o condiţie esenţială pentru eliminarea Mecanismului de Cooperare
    şi Verificare, care îi este aplicat României încă de la aderarea ei la Uniune
    în 2007, este ca progresele din domeniu realizate până acum să fie
    ireversibile    . Ca urmare, Comisia Europeană va analiza în detaliu modificările
    aduse legilor Justiţiei, Codurilor penale şi legilor privind conflictul de
    interese, pentru a stabili impactul acestora asupra eforturilor de garantare a
    independenţei sistemului judiciar şi de combatere a corupţiei.

    Reacţia
    Bucureştiului nu a întârziat! Preşedinţii celor două Camere ale Legislativului
    au respins criticile Comisiei    . Într-o scrisoare de răspuns, preşedintele
    Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea (PSD), şi al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE), susţin că
    oficialităţile europene au fost informate incorect despre reforma legilor
    Justiţiei din România    : elaborarea şi examinarea textelor de lege s-au făcut cu
    respectarea exigenţelor constituţionale şi a standardelor Comisiei de la
    Veneţia. În plus, în viziunea lor, reformarea sistemului judiciar românesc se
    face tocmai pentru ca acesta să funcţioneze în conformitate cu recomandările
    Bruxelles-ului.

    De părere contrară, opoziţia parlamentară de dreapta consideră că
    România trebuie să ţină cont de avertismentul Comisiei Europene. PNL atrage
    atenţia că Bucureştiul riscă sancţiuni economice, dar şi de natură politică din
    partea Uniunii. La rândul său, PMP remarcă faptul că avertismentul de la
    Bruxelles vine într-un moment important pentru România – cel al învestirii unui
    nou guvern, iar USR arată că mesajul venit de la Uniunea Europeană nu face
    decât să confirme ceea ce o parte a societăţii româneşti îi transmite actualei puteri
    PSD-ALDE de peste un an
    de zile.

  • România – Israel, relaţii economice în dezvoltare

    România – Israel, relaţii economice în dezvoltare


    România şi Israelul trebuie să conlucreze pentru a aduce relaţiile economice dintre cele două ţări la nivelul ridicat la care se află cele politice şi militare, a declarat premierul român Sorin Grindeanu, care a făcut, joi, o vizită în Israel, unde a avut o întâlnire cu omologul său israelian, Benjamin Netanyahu.



    Cu această ocazie, au fost semante două documente bilaterale: o declaraţie de intenţie privind reducerea tarifelor internaţionale de roaming şi o declaratie comună privind cooperarea în domenii precum transportul de energie electrică şi gaze naturale, cercetare, dezvoltare şi inovare, tehnologii înalte şi investiţii.



    Premierul Sorin Grindeanu a subliniat că România are o economie care se dezvoltă rapid şi oferă mult potenţial pentru oamenii de afaceri israelieni. În opinia sa, România poate să fie văzută ca una dintre cele mai atractive ţări din Europa pentru companiile israeliene şi i-a încurajat atât pe oamenii de afaceri români, cât şi pe cei din Israel să-şi dezvolte cooperarea.



    În ceea ce priveşte relaţiile politice şi militare dintre cele două ţări, Sorin Grindeanu a subliniat că acestea sunt excelente, iar Israelul reprezintă cel mai important aliat din regiune.Tot la Ierusalim, premierul român a vizitat Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului Yad Vashem şi a reafirmat, cu acest prilej, angajamentul Guvernului privind înfiinţarea unui Muzeu de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului în România. El a precizat că autorităţile au pus deja la dispozţie o clădire în centrul vechi al Bucureştiului, unde să fie amenajat muzeul. Agenda oficialului român a mai inclus o discuţie cu preşedintele Reuven Rivlin, dar şi cu reprezentanţii comunităţii israelienilor originari din România.


  • 5 ani de la Parteneriatul Strategic pentru integrarea europeană a Rep Moldova

    5 ani de la Parteneriatul Strategic pentru integrarea europeană a Rep Moldova

    În aceeaşi zi în care România marchează zece ani de la
    semnarea Tratatului de Aderare la Uniunea Europeană, se împlinesc cinci ani de
    la semnarea, la Bucureşti, de către preşedinţii celor două ţări vecine, Declaraţiei Comune privind Instituirea unui Parteneriat Strategic între România
    şi Republica Moldova pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova.




    Momentul a fost marcat de o declaraţie comună emisă,
    luni, de miniştrii de Externe ai Moldovei şi României- Natalia Gherman,
    respectiv, Bogdan Aurescu, un bun prilej de a face un bilanţ al progreselor
    înregistrate în ultimii cinci ani:


    În acest scurt răstimp, Republica Moldova a negociat, a
    semnat şi a început deja să aplice Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană -
    document care pune bazele unei integrări aprofundate, politice şi economice, în
    spaţiul comunitar. Fonduri sporite devin disponibile pentru modernizarea
    economiei, pentru investiţii în infrastructură şi servicii publice, pentru
    conservarea tradiţiilor şi patrimoniului, pentru o viaţă mai bună pentru
    fiecare cetăţean. Producătorii agricoli din Republica Moldova pot de acum
    înainte vinde fructe şi legume pe piaţa Uniunii, într-o perioadă în care
    accesul acestora pe unele din pieţele tradiţionale este blocată de decizii
    motivate politic.




    Şefii celor două diplomaţii au evidenţiat şi strânsa
    colaborare dintre cele două state pentru a sprijini parcursul pro-european al
    Republicii Moldova:


    Cetăţenii Republicii Moldova circulă, de un an deja,
    fără vize în spaţiul european – o reuşită încă neegalată în rândul partenerilor
    estici ai Uniunii Europene. Inaugurarea
    gazoductului Iaşi-Ungheni la 27 august 2014 este o probă grăitoare în plus a
    dinamismului cooperării bilaterale, un pas spre racordarea strânsă a Republicii
    Moldova la spaţiul european, în beneficiul cetăţenilor de pe cele două maluri
    ale Prutului. […]


    Sprijinul politic şi tehnic al României s-a dovedit
    decisiv, în multe momente-cheie, pentru avansarea parcursului european al
    Republicii Moldova. De cealaltă parte, acţiunea hotărâtă a Chişinăului în
    urmărirea obiectivelor sale europene a oferit României argumente solide,
    convingătoare pentru susţinerea idealului european al Republicii Moldova.