Radio România Internațional

Tag: declarații

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19. Sâmbătă fură raportate tru România 19.371 di cazuri năi di Covid și 48 di decese asociate. Numirlu a deceselor easti di peasti 10 ori ma ñic andicra di kipita a dalgăllei precedentă a pandemiillei, ama rata di infectare continuă s’crească, agiungânda la 8,77 la ñille tru București. Nai ma mare rată di infectare cu SARS-CoV-2 ditu capitală (16,54 la mie) fu tu 22 di sumedru anlu ţi tricu. Nai ma arău scenariu acăţatu tu isapi di autorităț pruveadi până la 70.000 di cazuri năi ndzuuă tru prima giumitate a meslui şcurtu. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, spuni că 173 di centre di evaluare a Covid-19 tru ambulatoriu sunt operaţionale tru tută văsilia, ditu ateali 230 planificate.



    SĂRBĂTURISEARI. Guvernul a Româniillei a sărbăturisi sâmbătă 160 di ani di la formarea a primlui guvernu ali Românie, după ţi fu pricunoscută oficial unirea principatelor Moldovei și Țării Românești. Cu aestă ucazi, pi mururli di la Pălatea Victoria ditu capitala București, iu easti scamnulu a guvernului ali României, seara eara proiectate imagini yilipsitoari tră aestă keatră di sinuru tru istoria a Româniillei, cum hlambura a Româniillei, data la cari s-thimilliusi primul guvern ali Românie, respectiv 22 di yinaru 1862 si numa a primlui prim-ministru a văsiliillei, Barbu Catargiu. Luni, anda easti sărbătoare națională tru România, va s’yiurtusească 163 di ani di la unirea Principatelor Române. La 24 di yinaru 1859, Alexandru Ioan Cuza, aleptu domnitor ali Moldovă tru săptămâna precedentă, fu aleptu tru unanimitate și suveran tu Țara Românească și proclamat domnitor a Principatelor Unite. Tru kirolu a domniillei a lui s-băgară thimeallili instituționale tră România modernă.



    GREVA. Capitala a Româniillei, București, armasi și sâmbătă fără hălăţli di transport tru comun supraterane. Fu a 3-a dzuuă arada di grevă tră Corporația di Transport București, acă ună instanță lugursi că protestul easti paranomu. Sindicatele ndrupăscu căftărli a lor, cari pruvedu creastiri tră tiñia di cafi mesu și demisia a directorului general ali corporație. Șoferlli cari nu aproaki s’lucreadză riscă s’lă si curmă contractili di lucru, spusi primarlu general a Bucureștiului, Nicușor Dan. El nica spusi că Primăria băgă la dispoziția a șoferilor un numir gratuit tra să spună desi suntu nkidicaţ di colegi să s’ducă la lucru și adăvgă că fu dişcllisu un dosar penal tru aestă noimă. Tu aestu kiro, guvernul s’ampuliseaşti cu căftări di partea a sindicatelor și tru domeniul ali educație publică și a sănătatillei.



    NATO. NATO nu apruke viniri cftarea ali Rusie ti ritrădzeari a askeriloru Alianţăllei ditu Bulgaria şi România şi denunţă conceptul di sferie di influenţă, declară purtătorlu di zboru al NATO, Oana Lungescu. Rusia căftă garanții di la SUA și NATO că Alianța nu va s’tindă ma multu tu apirită și căftă ritrădzearea a askeriloru și echipamentelor arădăpsiti tru statili cari aderară la organizație tu 1997. Tut viniri, Pentagonlu dimăndă al NATO la scară largă ti un exercițiu naval tru Marea Mediterană, tu hăvaia a mintireaşiloru cu Rusia, cari dimăndă și manevre navale majore, dimăndă AFP. Premierlu polonez Mateusz Morawiecki căftă a liderlor europeni s’adoptă ună poziție fermă și unită contra ali Rusie, tru contextul ali asparizmă că Moscova ari căbilea ti ună aputruseari ali Ucraină. Membrilli NATO Estonia, Letonia și Lituania va s’da ali Ucraină rachete antiblindati și antiaeriene favricati ditu SUA, dimăndară miniștrilli ali apărari ditu aţeali trei stati tru ună declarație comună. Tru România, prezidentulu Klaus Iohannis gri ti ñiercuri la ună andamasi a Consiliului Suprem di Apărare. Andamasea va s’aibă tu amprotusa situația di securitate di la Marea Neagră și di pi arădărikea estică al NATO, cum și misurle di dizvoltare a capacitățlor di reziliență și di apandisi ligate di năili provocări di securitate.



    TENIS. Agiucătoarea română di tenis Simona Halep s-califică tru optimile di finală di la Australian Open, după ţi sâmbătă u azvimsi Danka Kovinic ditu Muntenegru, scor 6-2, 6-1, tru turul 3 a turneului di Melbourne. Halep (15 WTA și a 14-a cap di serie), amintă meciul tru 64 di minute. Fu a 8-a victorie arada ti agiucătoarea româncă tru aestu sezon. Tru turlu yinitoru, Simona Halep va s’alumtă cu Alizé Cornet ditu Franța (61 WTA). Tut sâmbătă, ună altă româncă, Sorana Cîrstea, amintă tu turul 3 contra ali Anastasiei Pavlyuchenkova, Rusia, cap di serie nr. 10. Tru turul yinitoru, Sorana Cîrstea va s’alumtă cu Iga Swiatek ditu Polonia.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Diplomație — Ministerlu ti Externi ali Românie nu aproaki declarațiile a Ministerlui Afacerlor Externe ali Fedearație Rusă tu ţi mutreaşti prezența militară aliată pi Arădărikea ditu Apirită alu NATO, ţi li lugurseaşti ca hiindalui intempestivi și fără niţi unu thimelliu”. Ministerlu Afacerlor Externe di București năpoi aduţi aminti, tru un comunicatu di presă, că prezența NATO tru statili Aliati, cari easti rezultatlu a apofasiloru adoptati la summit di liderlli aliaț și implementati di structurli politiţi și militari aliati responsabili tru aestă noimă, easti ună reacție maş defensivă ti purtaticlu tutu cama fuvirosu ali Fedearație Rusă tru Viţinătatea ditu Apirită. Ș-aesta maxusu ditu 2014, cându Crimeea, teritoriu ucraineanu, fu aputrusită paranomu di Rusia. Aestu purtaticu s’faţi ş-tu aestu kiro, acă NATO cilăstăseaşti ti unu dialog hăirlăticu”, adăvgă Ministerlu di Externi di București. Rusia căftă viniri al NATO ta ş’tragă askerili ditu Românie și Vărgărie, ca parti ași-dzăsiloru garanții di securitati ţi li caftă a Occidentului. Ministerlu ti Externi a Moscovăllei caftă s’hibă trapti askerili xeani, echipamentlu militar și armamentlu ditu aţeali di ma ninti craturi comunisti cari nu eara membri a Suţatăllei Nordu-Atlantică tru 1997. Easti cazlu a Româniillei și ali Vărgărie — spuni diplomația arusă, acă, simfunu cu minduita analiștilor, ahtări spuneri pot s’hibă și tră Polonia ică statili baltiţi.



    Statele Uniti vs Rusia – Secretarlu di statu a Statiloru Uniti Antony Blinken declară viniri că dialoglu cu Moscova ma largu va s’ducă ninti, ama căftă ali Rusie tra ş-tragă askerili arădăpsiti tu sinurlu cu Ucraina. După muabeţli ti cari spusi că suntu sincere și substanțiale”, cari eara ţănuti Geneva cu ministurlu arusescu di externi Serghei Lavrov, Antony Blinken spusi că stămâna yinitoari Washingtonlu va s’părăstisească a Moscovăllei idei” sumu turlia di apandasi ngrăpsisti. Tu arada a lui, Lavrov apruke că Statele Unite tăxiră ună apandisi ngrăpsită ti căftărli a Moscovăllei mutrinda arhitectura evrupeană di securitati. Dupu aesta, va s’aibă ună nauă andamusi tu idyiulu livelu. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, salută, gioi, hăbarea faptă di omologlu a lui american, Joe Biden, tu ligătură cu prezența militară americană tru România, tu Ardărikea ditu Apirită al NATO, ma s’hibă di s’aspardzi catandisea a securitatillei. Năsu nica spusi ş-aţea că Parteneriatlu Strateghicu Româno-Frănţescu va s’hibă anvărtuşitu tru reghiunea ali Amarea Lae, dupu hăbarea ţi u feaţi omologlu a lui, Emmanuel Macron, că Franța easti etimă s’pitreacă askeri tru România tru cadurlu a misiuñilor Alianțăllei. Rusia ari arădăpsită cama di 100.000 di askirladz tu sinurlu cu Ucraina, ama nu aproaki că ari naeti ti ună aputresari aluştui cratu.



    Covid – România dimăndă viniri 19.649 di năi cazuri di coronavirus detectati tru 24 săhăţ ditu soni, un nău recordu istoric. Isapea-a pandemiillei criscu, tutunăoară, cu 49 di morţă. Rata di ocupari apaturli ahărdziti ti paciențălli cu Covid easti de 22%, aşi că școlliurli pot s’ducă ma largu nveţlu pi turlia fizică. S’cundillemu că, simfunu cu năili standardi ţi suntu tu practico, cursurli ahurhescu s’hibă ţănuti online tru oara anda cama di 70% ditu apaturli ti lăndziţlli di Covid suntu acăţati tu ună secție. Tu arada-a lui, ministurlu a Sănătatillei, Alexandru Rafila, spuni că rata a morţăloru easti tora di dzaţi ori ma ñică andicra di meslu sumedru, cându avea unu numiru idyealui di cazuri ndzuuă. Un tratamentu antiviral inovatoru va s’hibă disponibilu tru şcurtu kiro, spusi oficialu românu ditu domeniulu a sănătatillei. Cama multu, numirlu a româñilor cari feaţiră naima pţănu ună doză di vaccinu easti cama di 8 miliuñi, ditu aeşţă cama multu di giumitati, dimi 56%, suntu cu ilikia anamisa di 50 și 59 di añi. Tru aestu kiro, anvălearea vaccinală spusă di România easti di 47,5% ditu populația eligibilă, cu ilikia di 12 di añi ş-cama. Ditu 26 di yinaru, văsilia va s’ahurhească și vaccinarea-a cilimeañiloru cu ilikia anamisa di 5 și 11 di añi.



    Grevi – Greva dimăndată di sindicaliştilli di la Compania di Transportu Publicu Bucureşti (STB) ahurhită gioi s’duţi ninti ş’tu dzuua di adză. Acă Tribunalu București u curmă greva ahurhinda cu dzuua di gioi, autobuzili, troleibuzili și tramvaili nu urdină nica tru capitala a Româniillei. Giudicătorlli va s’apufusească viniri desi protestul easti tu nomu ică nu. Liderlu a sindicaliștilor ditu transportul publicu di suprafață di București, Vasile Petrariu, spuni că greva va s’ducă ninti până cându directorlu a companiillei va ş-da demisia și până cându a lucărtorloru va lă crească tiñiili di cafi mesu cu 10%. Tru apandisi, directorlu a Societatillei di Transportu Public Bucureşti, Adrian Criţă, declară că lu-ari călisită sindicatlu ta s’păzărăpsească Contractulu Colectivu di Lucru tu ahurhita-a anlui, ama elli ici nu apăndăsiră. Reacția a dimarhului a Capitalăllei, Nicușor Dan, iruşi vini. Năsu lygurseaşti că aestă grevă easti di turlie politică și caftă s’hibă tiñisitu nomlu.


    Năpoi ti dzuua di viniri, sindicaliștilli ditu industria aluminiului ndregu ună manifestație di protestu dinintea-a scamnului a guvernului di București. Aeșţă cutugursescu greaua catandisi ditu sectorlu a loru, maxutarcu dupu ţi criscură păhadzlli la energie electrică și gazi. Nicurarea a producțiillei di aluminiu va s’ducă la scutearea di pi lucru a personalui ditu dumeniu și la șomajlu tehnici ti ñilli di lucărtori ditu sectoru, ama și ti dzăţli di ñilli di oamiñi cari lucreadză tru companii cari ţănu directu ică indirectu di aestă industrie, facu timbihi protestatarlli.



    Tenisu – Diplolu românescu adratu ditu românca Jacqueline Cristian și ghirmana Andrea Petkovic s’califică viniri tru etapa a 2-a a probăllei di dublu feminin di la Australian Open, după ţi u azvimsi preacllea adrată ditu românţili Simona Halep și Gabriela Ruse. Idyealui, preacllea Raluca Olaru (România) – Anna Lena Friedsman (Ghirmănia) kiru dinintea a chinezilor Yifan Xu-Zhaoxuan Yang. Tru antriţearea di simplu femininu, armasiră la Australian Open maş Simona Halep și Sorana Cîrstea.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala









  • UPDATE Reacţii după alegerile locale 2020

    UPDATE Reacţii după alegerile locale 2020

    UPDATE



    Premierul Ludovic Orban a declarat că dacă PNL nu ar fi intrat în parteneriat cu USR PLUS la alegerile locale, ar fi fost dificilă îndepărtarea caracatiţei PSD-iste. Azi se vede clar că dacă nu eram parteneri cu USR PLUS, ar fi fost dificil să dăm la o parte caracatiţa PSD-istă, a spus el. Totodată, a dat asigurări că Guvernul va susţine proiectele administraţiei bucureştene, precum Centura verde a Capitalei sau reabilitarea clădirilor de patrimoniu.



    Românii au înţeles miza alegerilor locale, au venit la vot în vremuri dificile şi au făcut distincţia între responsabilitate şi demagogie, a declarat vicepremierul Raluca Turcan. Este o victorie clară a celor care vor o Românie europeană, bine administrată de către oameni integri şi responsabili, a scris Turcan pe Facebook.



    Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, duminică, după închiderea urnelor, că alegerile locale au fost organizate bine şi că participarea la vot a fost bună, în condiţii de pandemie.


    —————


    Preşedintele PNL, premierul Ludovic Orban, a declarat că alegerile locale de duminică reprezintă o zi istorică pentru liberali. Pentru prima oară de la Revoluţie până astăzi, după 30 de ani, PNL înregistrează o victorie clară în alegerile locale şi pentru prima oară PNL bate PSD fără drept de apel, a spus Orban.



    Rezultatele la alegerile locale arată că România începe revoluţia bunei guvernări, a afirmat copreşedintele USR PLUS, Dan Barna. USR PLUS îşi respectă angajamentul pe care l-au făcut încă din 2016 românilor – că vom fi acea a treia forţă politică ce va conta în politica din România şi va deveni alternativa la vechile partide politice, a spus Barna, după prezentarea exit-poll-urilor. Pentru USR PLUS este un moment istoric, a declarat copreşedintele Alianţei, Dacian Cioloş, după anunţarea exit-poll-urilor.



    PNL a fost sancţionat de bucureşteni pentru haosul din pandemie, a declarat duminică seara, la închiderea urnelor, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu. Le mulţumesc miilor de români care au votat astăzi cu PSD, bucureştenilor care au situat la votul politic, în acest moment, PSD pe primul loc. Vă reamintesc că am dublat votul politic pe Bucureşti de la ultimele alegeri europarlamentare, când au fost 16,2%, acum estimarea la toate exit-poll-urile este de minim 33%. Acest lucru arată foarte clar că PNL care se află pe locul 3 ca şi vot politic pe Bucureşti a fost sancţionat de către bucureşteni pentru haosul din pandemie, pentru hoţiile din pandemie.



    Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat duminică seară, după publicarea sondajelor la ieşirea de la urne, că nu există învinşi şi învingători, iar rezultatele reale ale alegerilor locale vor fi aflate luni dimineaţă.



    Prezenţa la vot la alegerile locale 2020 a fost de 46,02% la nivel naţional. Au votat peste 8,42 milioane de români cu drept de vot. În mediul urban au votat 3,91 milioane de cetăţeni, iar în mediul rural circa 4,51 milioane.

  • Klaus Iohannis, discuții la Cotroceni despre Planul național de redresare economică

    Klaus Iohannis, discuții la Cotroceni despre Planul național de redresare economică

    Președintele Klaus Iohannis a avut marți după-amiază, la Palatul Cotroceni, discuțiii cu premierul Ludovic Orban.

    Printre subiectele discutate se numără atragerea fondurilor europene negociate în urmă cu câteva săptămâni.

    Am discutat cu premierul despre un Plan
    național de redresare. E planul pe care îl pregătim pentru a atrage fondurile
    europene negociate acum câteva săptămâni necesare redresării economiei.
    Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în acest
    program și este în dialog continuu cu Comisia Europeană ca proiectele să fie
    eligibile. De partea noastră e nevoie de o serie destul de lungă de acte
    normative.


    Eforturile Guvernului se concentrează pe infrastructură. România
    are foarte multă nevoie de infrastructură, mă refer la autostrăzi și căi
    ferate. Suntem foarte avansați, avem mai multe tronsoane importante pregătite
    să fie incluse în proiecte pentru care se solicită acești bani europeni

    O atenție deosebită a fost acordată agriculturii și protecției mediului:


    Fermierii au mare nevoie să fie susținuți, se confruntă cu dificultăți
    generate de seceta prelungită. Lucrăm pe două direcții importante pentru a veni în
    sprijinul lor, Guvernul a prevăzut la rectificarea bugetară fonduri substantiale.
    Aici au circulat fake news în spațiul public. Repet, Guvernul a prevăzut
    fonduri substanțiale pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetă. A
    doua linie este pregatirea unor fonduri UE care să prevină astfel de situații,
    proiecte pentru irigații, combaterea secetei, a declarat președintele Iohannis.



  • Declarații Klaus Iohannis

    Declarații Klaus Iohannis

    Preşedintele României, Klaus Iohannis a declarat că, în viitorul exerciţiu bugetar al Uniunii Europene (UE), doreşte o sumă considerabil mai mare pentru România

    În actualul exerciţiu bugetar, România a avut dreptul la 44 de miliarde de euro. Eu şi întreaga echipă a României ne luptăm ca să obţinem o sumă considerabil mai mare pentru următorul exerciţiu bugetar şi, de asemenea, ne luptăm ca să obţinem condiţii de implementare favorabile pentru România. Asta înseamnă bani pentru dezvoltare economică, pentru mediul de sănătate, pentru autostrăzi şi pentru căi ferate, pentru apă şi canalizare, pentru educaţie, pentru energie regenerabilă şi multe alte lucruri.

    Cred că este evident că România are nevoie de bani europeni pentru a ajunge din urmă media ţărilor din Uniunea Europeană. Aceasta este ambiţia noastră şi în continuare ne vom întâlni într-un format fizic în Consiliul European, probabil la mijlocul lunii iulie, când voi continua să mă implic pentru a obţine cât mai mult pentru România, a spus preşedintele Klaus Iohannis, vineri, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni.

    Iohannis a declarat că, în urma Consiliului, reprezentanţii statelor membre s-au înţeles să discute bugetul multianual şi fondul de recuperare, în contextul pandemiei de COVID-19, la pachet, adăugând că este nevoie de mai multe discuții.

    Pe de altă parte, s-a văzut astăzi în videoconferinţă că încă este nevoie de destul de multe discuţii pentru a pune toate lucrurile la punct. Încă nu toată lumea este lămurită cum trebuie abordată suma finală pentru fondul de recuperare şi de asemenea trebuie să mai discutăm anumite condiţii în care se pot acorda aceste sume, a mai precizat șeful statului.

    Preşedintele a participat, vineri, la reuniunea Consiliului European, în format de videoconferinţă. În acest context, șeful statului a insistat pentru alocări cât mai mari pentru România pentru Politica de coeziune şi dezvoltare rurală în viitorul buget al Uniunii Europene.

    La reuniune s-a discutat, în principal, despre Planul de relansare economică a Uniunii şi Cadrului Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 revizuit, propuse recent de către Comisia Europeană. Au fost abordate, de asemenea, procesul de negociere a relaţiilor viitoare dintre UE şi Regatul Unit al Marii Britanii, precum şi subiecte de politică externă.

    Liderii europeni au avut discuţii aprofundate cu privire la elementele incluse în pachetul de măsuri de relansare economică propus de către Comisia Europeană şi despre viitorul buget al UE.

    Preşedintele Iohannis a subliniat faptul că propunerile Comisiei Europene reprezintă o bună bază pentru ajungerea la un acord în vederea asigurării resurselor pentru acoperirea nevoilor financiare substanţiale din perioada post-criză COVID-19.

    Şeful statului a reafirmat sprijinul României pentru avansarea negocierilor privind obţinerea, cât mai curând posibil, a unui acord final privind viitorul buget multianual al Uniunii, subliniind că acesta ar trebui să fie substanţial, echilibrat şi capabil să răspundă preocupărilor statelor membre.

    El a reliefat faptul că, în actualul context pe care Uniunea îl traversează, necesitatea unui buget european mai ambiţios şi mai consistent devine mai presantă şi pe deplin justificată.

    Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că obiectivul principal al României este obţinerea unor alocări naţionale cât mai mari atât pentru Politica de coeziune, cât şi pentru agricultură, în măsură să asigure îndeplinirea principalelor noastre obiective de dezvoltare. Preşedintele României a reafirmat importanţa acestor două politici în cadrul viitorului buget european. Politica de coeziune şi Politica Agricolă Comună sunt cele mai importante instrumente de investiţii ale Uniunii care pot oferi soluţii rapide şi eficiente pentru actuala situaţie de criză, arată Administraţia Prezidenţială.

    Referitor la Politica de coeziune, şeful statului a insistat pentru alocări cât mai importante pentru România şi pentru asigurarea unui cadru mai flexibil şi simplificat pentru punerea în aplicare a acesteia pentru adaptarea priorităţilor de investiţii la nevoile ţării noastre.

    Referitor la Politica Agricolă Comună, preşedintele României a susţinut creşterea alocărilor pentru dezvoltarea rurală, având în vedere nevoia de investiţii pe termen lung pentru zonele rurale. El a pledat şi pentru continuarea procesului de convergenţă externă a plăţilor directe, astfel încât sumele primite de fermierii români de la bugetul Uniunii să fie cât mai apropiate de cele din Europa de Vest. Șeful statului s-a pronunţat pentru eliminarea caracterului obligatoriu al mecanismului de plafonare a plăţilor directe.

    Iohannis a salutat propunerea Comisiei Europene privind înfiinţarea unui program nou şi independent dedicat domeniului sănătăţii – EU4Health, precum şi propunerea de majorare a bugetului Uniunii Europene pentru instrumentul RescEU, care în timpul crizei COVID-19 şi-a dovedit pe deplin utilitatea.

    Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut că este necesar să se asigure un acces rapid şi eficient la finanţare pentru toate ţările din Uniune, pentru a le permite acestora să diminueze daunele importante produse de această criză. În acest context, preşedintele României a subliniat că, pentru ţara noastră, este foarte importantă prevalenţa componentei de granturi în cadrul alocării totale pentru relansare economică, precum şi o perioadă extinsă în ceea ce priveşte implementarea noului instrument de relansare economică, arată Administraţia Prezidenţială.

    Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, urmează să prezinte, ulterior acestei reuniuni, varianta revizuită a pachetului de negociere pentru viitorul buget al Uniunii pentru perioada 2021-2027 şi pentru Planul de relansare economică, urmând ca, în cursul lunii iulie, să fie organizată, la Bruxelles, o reuniune a Consiliului European pentru negocierea acestui pachet.

    sursa: agerpres

  • MAE: Reacţia faţă de declaraţiile prim-ministrului Republicii Moldova la adresa României

    MAE: Reacţia faţă de declaraţiile prim-ministrului Republicii Moldova la adresa României

    Față de declarațiile denigratoare la adresa României postate în cursul zilei de astăzi, 22 mai 2020, pe o platformă de socializare, de către Prim-ministrul Republicii Moldova, domnul Ion Chicu, MAE român consideră că acestea sunt complet inacceptabile și își exprimă dezacordul puternic față de conținutul acestora. Declarațiile Prim-ministrului Ion Chicu sunt cu atât mai inadecvate cu cât, în contextul actual al pandemiei de COVID-19, România a oferit, în mod dezinteresat, un sprijin substanțial Republicii Moldova, demonstrând solidaritate și fiind astfel alături, în mod concret, de cetățenii Republicii Moldova într-un moment foarte dificil. MAE apreciază că aceste declarații denotă o profundă lipsă de respect la adresa României și a relației bilaterale privilegiate de Parteneriat Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, spune MAE.

    În comunicat este subliniat faptul că mplementarea reformelor asumate prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană nu reprezintă numai o obligație pentru Republica Moldova, ci și garanția prosperității pentru cetățenii săi. Bunăstarea cetățenilor Republicii Moldova nu poate fi asigurată prin declarații publice care denotă un limbaj rudimentar, ci numai prin eforturi în direcția construirii unui stat de drept solid și cu instituții democratice. Așa cum a demonstrat inclusiv în această perioadă, România va fi și în viitor un pilon de sprijin pentru cetățenii Republicii Moldova.


    Aceste aspecte au fost aduse, în această după-masă, la cunoștința ambasadorului Republicii Moldova la București, care a fost convocat din dispoziția ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu la sediul Ministerului Afacerilor Externe, de către secretarul de stat Dan Neculăescu, mai precizează MAE.


    De asemenea, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut o discuție telefonică pe aceeași temă cu omologul său de la Chișinău.


    Reacția Ministerului de Externe de la București vine ca răspuns la afirmația premierului Republicii Moldova, Ion Chicu, care a criticat modul în care a fost gestionată criza SARS-CoV-2 în Suceava și alte județe ale Moldovei, afirmând că România geme de cea mai mare corupție din Europa.

    Stau si mă uit eu la băiețașii ăștea români oploșiți prin structurile europene, care vin cu «patronajul» peste noi… Ratați, nimic în viață și în țară realizat, numai de «adus mingi» buni… Ce-ai făcut june în țara ta, că geme de cea mai mare corupție din Europa? ,

    ”Pentru noi este foarte importantă opinia cetăţenilor noştri despre activitatea Guvernului. Şi doar critica moldovenilor pentru noi contează. Atacurile concertate ale unor personaje, cu pretenţii de avocaţi ai Moldovei, pot să-i impresioneze doar pe patronii lor. Pe mine – deloc”, a scris Chicu, pe pagina sa de Facebook.


    Declarațiile au fost făcute de Ion Chicu după ce europarlamentarul Siegfried Mureşan, preşedintele Delegaţiei Parlamentului European în Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Moldova, a scris vineri pe Facebook că Guvernul Republicii Moldova eşuează în gestionarea crizei COVID-19 fiindcă a eşuat şi în implementarea reformelor. îndepărtând statul din stânga Prutului de reformele asumate odată cu asistența financiară primită de la Uniuniea Europeană..

  • VIDEO Handbalistele bucureştene au câştigat trofeul Ligii Campionilor

    VIDEO Handbalistele bucureştene au câştigat trofeul Ligii Campionilor

    Week-end fantastic pentru handbalistele române! Campioana României, CSM Bucureşti, a scris istorie, duminică seara, la Budapesta, obţinând o victorie extraordinară, la care suporterii abia visau. La prima participare în Liga Campionilor, CSM Bucureşti a câştigat cel mai important trofeu intercluburi, după o finală dramatică, cu prelungiri şi tranşată în urma aruncărilor de la şapte metri.



    Deşi considerate outsidere, după un meci senzaţional în semifinale, fetele antrenate de Kim Rasmunssen — văzut ca un strateg de geniu – au luptat ca nişte tigroaice şi au câştigat meciul în fata echipei maghiare Gyor, favorita gazdelor, cu scorul de 29 — 26. Deşi jocul a fost, în general, echilibrat, a avut şi câteva răsturnări de situaţii, care au ţinut suporterii cu sufletul la gură. De menţionat că Isabel Gullden a făcut un meci de senzaţie, cu 14 goluri marcate. De altfel, handbalista suedeză de la CSM Bucureşti a câştigat titlul de golgheter al Ligii Campionilor, cu 108 goluri marcate în acest sezon.



    Disciplina şi motivaţia şi-au spus cuvântul în meciul în care formaţia de la Bucureşti a fost compusă din Pessoa, Grubisic, Iordache, Gullden, Curea, Rodrigues, Jorgernsen, Vărzaru, Bazaliu, Brădeanu, Torstensson, Nan, Vetkova, Martin, Manea, Fisker. Numele Aureliei Brădeanu va fi mult timp, de acum înainte, pe buzele suporterilor, ea fiind cea care a închis tabela la 29 — 26 cu Gyor, după ultima lovitură la şapte metri, pe care nu a ratat-o.



    Aurelia Brădeanu: De când am venit la acest turneu, am crezut în şansa noastră şi tot timpul am crezut că vom câştiga. Am simţit lucrul acesta, că este momentul nostru şi trebuie să câştigăm. Mi-am dorit enorm acest trofeu.


    O altă componentă a lotului, Cristina Vărzaru, a afirmat, după meci, că victoria de duminică este o încununare a unui an în care fetele de la CSM Bucureşti au cunoscut atât succese, cât şi eşecuri. Sunt fericită. Este o realizare enormă pentru handbalul românesc, pentru clubul acesta. Sper din tot sufletul să dureze cât mai mult posibil, pentru că sentimentele pe care le trăim prin intermediul sportului atunci când ridicăm o cupă, când sărutăm o medalie, nu cred că le mai trăim în niciun alt moment. Este o încununare a succesului, a unui an care a fost cu suişuri şi coborâşuri. Am coborât în infern de atâtea ori şi am fost hulite. A trebuit să ne ridicăm şi ne-am ridicat şi am ajuns, astăzi, să ridicăm cupa deasupra capului. A fost foarte greu, a fost o finală adevărată.



    CSM Bucuresti devine a treia echipă din România care cucereşte Cupa Campionilor, aşa cum se numea competiţia în trecut, după performanţele reuşite de Stiinţa Bacău (1960 — 1961) şi Rapid Bucureşti (1963 — 1964).



    Bradeanu buries the winning penalty | 2‎ß16 Womens EHF FINAL4

    This is the winning penalty from Aurelia Bradeanu which secured CSM Bucuresti Oficial the Womens EHF Champions League title at the very first attempt!


    Posted by EHF Champions League on Sunday, May 8, 2016

  • Colaborarea româno-germană

    Colaborarea româno-germană

    Momentul de vârf al vizitei oficiale pe care primul ministru român, Dacian Cioloş, a făcut-o, joi, la Berlin, l-a constituit dialogul cu cancelarul german, Angela Merkel. Tema principală au constituit-o relaţiile romano-germane, preponderent în domeniul economic. La Bucureşti, Germania este considerată unul dintre cei mai importanţi parteneri, inclusiv în contextul în care schimburile economice depăşesc, anual, 20 de miliarde de euro. Cancelarul german a precizat că Berlinul consideră România un partener important.



    Angela Merkel: ‘Discuţiile noastre s-au axat pe modul cum putem îmbunătăţi cooperarea economică. Deja, avem o colaborare cu Ministerul Economiei iar în primavară vor exista noi activitati care vor intensifica cooperarea economică româno-germană. Pentru aceasta, condiţia este ca sistemul juridic să continue să fie îmbunătăţit în România. O a doua condiţie este combaterea corupţiei, domeniu în care s-au înregistrat progrese vizilbile. Odată cu eliminarea corupţiei, se poate vorbi despre progres economic şi o îmbunătăţire a nivelului de trai în România’.



    Premierul român afirmă, la rândul său, că Bucureştiul a obţinut rezultate vizibile în combaterea corupţiei. Dacian Cioloş: “În lupta împotriva corupţiei, România a facut eforturi semnificative în aceşti ultimi ani, progresele încep să se vadă în societate. Guvernul este hotărît să continue trendul pozitiv şi ne aşteptam ca viitorul raport pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe justiţie al Comisiei Europene să reflecte aceste evoluţii pozitive, inclusiv în decizia pe care statele membre ar urma să o ia în privinţa aderării României la Schengen.’



    România aşteaptă de mai mulţi ani undă verde pentru intărirea în Schenghen, considerând că a îndeplinit toate condiţiile de aderare şi că acţionează, deja, ca un stat membru al acestui spaţiu, în privinţa controlului frontierelor. În contextul provocărilor recente lansate de emigraţia masivă, cancelarul german crede că spaţiul Schengen trebuie păstrat şi întărit.



    Angela Merkel: ‘Schengen este apreciat de cetăţenii europeni. Şi de aceeea trebuie să facem totul să fie păstrat şi să dăm posibilitatea ţărilor care vor să intre în Schengen să devină membre ale spaţiului şi este important că România a luat multe măsuri de securizare a frontierelor externe.’ O atenţie specială în cadrul vizitei premierului român la Berlin a fost dată şi problemelor comunităţii româneşti din Germania cifrată, oficial, la peste 250 de mii de persoane.



    O întâlnire cu reprezentanţii acesteia, la Ambasada României, a dat ocazia premierului Cioloş să anunţe că îşi va păstra independenţa politică până la sfârşitul mandatului şi că nu va candida la alegerile legislative din aceata toamnă.

  • Declaraţii privind independenţa justiţiei

    Declaraţii privind independenţa justiţiei

    Trimis în judecată
    pentru fals în înscrisuri sub semnatură privată, complicitate la evaziune
    fiscală şi spălare de bani într-un dosar privind încheierea unor contracte de
    asistenţă juridică lacompaniile energetice Turceni şi Rovinari, premierul
    social-democrat Victor Ponta continuă să-şi susţină nevinovăţia şi să respingă atât
    acuzaţiile procurorilor, cât şi cererile preşedintelui Klaus Iohannis şi
    opoziţiei liberale de a demisiona.

    Schimbul de replici pe această temă pare să
    fie departe de a se încheia. Atât timp cât Victor Ponta rămâne şeful guvernului, statul ar putea fi
    prejudiciat, a apreciat procurorul-şef al DNA, Laura
    Codruţa Kovesi, invitată într-o emisiune la un post
    particular de televiziune. Kovesi a explicat că în dosarul în care
    premierul a fost trimis în judecată Complexul Energetic Oltenia nu s-a
    constituit în parte civilă întrucât se află sub autoritatea guvernului deci,
    implicit a primului-ministru în funcţie. Laura Codruţa Kovesi: Nu
    este primul dosar în care o instituţie publică este condusă de însăşi pesoana
    care este trimisă în judecată în calitate de inculpat şi avem această problemă
    că instituţia respectivă nu se constituie parte civilă în dosar. Spre deosebire
    de magistraţi, care la momentul trimiterii în judecată sunt suspendaţi din
    funcţie şi nu-şi mai pot exercita atribuţiile, cred că aceeaşi regulă ar trebui
    aplicată şi celorlalţi funcţionari din instituţiile publice pentru că statul ar
    putea fi prejudiciat printr-o astfel de inactivitate în acest caz, aceea de a
    nu participa în proces ca parte civilă şi de a nu se constitui ca parte
    civilă.

    În acelaşi timp, şefa DNA a dezminţit acuzaţiile premierului
    potrivit cărora trimiterea sa în judecată ar fi fost determinată de influenţe
    politice.

    Într-o intervenţie telefonică la un alt post particular de
    televiziune, Victor Ponta a lăsat să se înţeleagă că preşedintele Klaus
    Iohannis ar fi făcut presiuni în acest sens: Eu mă întreb dacă nu
    cumva domnia-sa a făcut presiuni să fiu eu trimis în judecată că deja aceste
    declaraţii mi se par anormale din partea unui preşedinte al României. Dacă e
    aşa de bucuros bănuiesc că are motivele domniei-sale sau cunoştinţele
    domniei-sale.

    Şeful statului declarase anterior că trecerea moţiunii de
    cenzură pe care opoziţia liberală a iniţiat-o ar rezolva o problemă mare cu
    care România se confruntă şi anume că are un prim-ministru trimis în judecată.

    Noi la nivelul
    Administraţiei Prezidenţiale nu dorim să facem ping-pong cu mingi de proastă
    factură, pentru că avem treabă. Dacă domnul Ponta are suspiciuni cu privire la
    independenţa justiţiei se poate adresa Inspecţiei Judiciare.    , a
    venit răspunsul şefului Cancelariei Prezidenţiale, Dan Mihalache, la declaraţiile
    premierului.

  • Festivalul Enescu, la final

    Festivalul Enescu, la final

    Concertul prestigioasei Orchestre Regale din Amsterdam a încheiat, duminică seară, cea de-a 22-a ediţie a Festivalului Internaţional “George Enescu”. A treia oară invitată în istoria modernă a festivalului, Royal Concertgebouw Orchestra — apreciată drept una dintre cele mai bune din lume — l-a avut la pupitru pe Andris Nelsons. Din program au făcut parte lucrări de Johannes Brahms, Maurice Ravel şi George Enescu, a cărui Rapsodie numărul II a răsunat sub bagheta maestrului leton.



    Nume mari de pe întreg mapamondul s-au succedat, timp de trei săptămâni, pe scenele Festivalului care a făcut din Bucureşti capitala muzicii clasice. 7 orchestre din topul celor mai bune 20 ale lumii au fost prezente, anul acesta, în România. Au fost aproximativ 2.500 de artişti străini şi 500 de artişti români. Au fost interpretate 22 de lucrări ale lui George Enescu. La finalul ediţiei din 2015, ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, a declarat:


    “Aş fi fericit să ştiu că ne-am făcut cu toţii datoria faţă de memoria lui George Enescu, faţă de admiratorii lui, faţă de iubitorii lui, faţă de constiinţa noastră. Muzica şi cultura au menirea să ne unească pentru că ne întorc la esenţa umanităţii, ne fac pe toţi egali în faţa frumosului fără să ne uniformizeze. Ele ne reamintesc că avem valori comune şi că numai aceste valori ne pot ajuta să trecem de la o lume a confruntării şi a intereselor la una a armoniei şi a solidarităţii. Cu emoţie vreau să mulţumesc public, încă o dată, pentru că este în această seară alături de noi, preşedintelui şi directorului artistic al festivalului – domnului Ioan Holender. Şi-a pus experienţa la ultimele 7 ediţii în slujba Festivalului George Enescu, care sub bagheta sa a crescut în calitate şi prestigiu.“



    Festivalul din 2015 a fost ultimul condus de maestrul Ioan Holender. Ediţia de peste doi ani îl va avea ca preşedinte onorific pe legendarul Zubin Mehta. Programul acesteia este definitivat, deja, în proporţie de 80% şi se va deschide cu “Œdip-ul“ lui George Enescu, sub bagheta dirijorului Vladimir Jurowski, în prezent dirijor principal al London Philharmonic Orchestra şi, de curând, ales dirijor principal şi al Berlin Radio Symphony Orchestra/Rundfunk Sinfonie-Orchester Berlin. Programul de peste doi ani al Festivalului va include, totodată, prezenţe celebre precum Scala din Milano, pianistul Lang Lang, dirijorul Valery Gergiev şi Antonio Pappano, care va dirija Simfonia a III-a de George Enescu. În acelaşi timp, Filarmonica din Berlin a decis, după prezenţa în premieră în cadrul ediţiei 2015 a festivalului, că va reveni la Bucureşti în 2019.

  • Mureşan: Buonanno să răspundă în faţa justiţiei

    Mureşan: Buonanno să răspundă în faţa justiţiei

    Eurodeputatul român Siegfried Mureşan (PMP) a solicitat miercuri Departamentului pentru Oportunităţi Egale din Guvernul Italiei să facă toate demersurile necesare pentru ca eurodeputatul italian Gianluca Buonanno (Lega Nord) să răspundă în faţa justiţiei pentru declaraţiile discriminatorii la adresa românilor care locuiesc în Italia.



    După decesul unui cetîţean român într-un penitenciar din Milano, oficialul italian a reacţionat: Nu dau doi bani pe sinuciderea deţinutului român. Aş fi mulţumit doar dacă toţi românii din Italia ar reveni acasă. […] Nu îmi pasă absolut deloc că a murit unul. Infractorii de acest fel nu au nicio limită, iar mulţi din această rasă, românii, omoară, comit masacre, pentru câţiva euro”, a spus Buonanno, conform Mediafax.



    Siegfried Mureşan a ţinut să precizeze că declaraţiile eurodeputatului italian, nu doar că sunt total inacceptabile, dar încalcă prevederile Directivei Consiliului 2000/43/CE privind principiul egalităţii de tratament între persoane, implementată deja în legislaţia internă de către Italia. “Oferind exemple puternice și concrete opiniei publice din Italia, aveţi oportunitatea de a vă aduce o importantă contribuţie la lupta împotriva discriminării”, a solicitat oficialul român.



    Şi europarlamentarul Victor Negrescu (PSD) a reacţionat în urma declaraţiilor lui Gianluca Buonanno:



    Este dezamăgitor să vezi că un produs politic italian, cum este Gianluca Buonanno, ajunge într-o funcție de responsabilitate cum este Parlamentul European, doar pentru a prolifera declarații inumane, rasiste și xenofobe inclusiv la adresa cetățenilor români. […] Suntem datori să reacţionăm la atacurile rasiste de orice fel, cu atât mai mult când acestea au loc la nivel european. Politica pe care o face europarlamentarul italian este o rușine pentru toate valorile pe care Uniunea Europeană le apără”.

  • Obţinerea cetăţeniei române

    Obţinerea cetăţeniei române

    Potrivit legislaţiei româneşti, cetăţenii străini şi apatrizii care doresc să obţină cetăţenia română trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României de cel puţin 8 ani. În cazul în care sunt căsătoriţi cu un cetăţean român, cetăţenii străini sau apatrizii pot obţine cetăţenia română după cel puţin 5 ani de la data căsătoriei. Termenele prezentate pot fi reduse până la jumătate dacă solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional, dacă este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene, dacă a dobândit statutul de refugiat în România sau dacă a investit în ţara noastră sume care depăşesc un milion de euro.



    Acordarea cetăţeniei române nu este condiţionată de renunţarea la cetăţenia anterioară. Cererile pentru acordarea cetăţeniei trebuie înaintate personal Autorităţii Naţionale de resort. În afară de sediul central de la Bucureşti, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie are şi cinci unităţi teritoriale, la Iaşi, Galaţi, Suceava, Timişoara şi Cluj-Napoca. Cererile trebuie însoţite de paşaport, pe care trebuie să fie aplicată viza de reşedinţă în România, de o copie după paşaport, de certificatul de naştere împreună cu o traducere legalizată în limba română.



    De asemenea, sunt necesare cazierul judiciar eliberat de către Ministerul român de Interne şi cazierul din ţara de origine, însoţit, de asemenea, de o traducere legalizată în limba română. La cerere trebuie anexate şi contractul de închiriere sau cel care atestă că solicitantul este proprietar al unei locuinţe în România, dar şi o dovadă a sursei legale de existenţă în ţara noastră în ultimii trei ani. Este prevăzută şi obligaţia depunerii unei declaraţii autentificate la notar din care să rezulte că solicitantul nu a întreprins sau sprijinit acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale a României. Înainte de depunerea cererii, este necesară achitarea unei taxe consulare de 191 de lei (cca. 43 de euro), a unei taxe de înregistrare a cererii de 3 lei (70 de eurocenţi) şi a timbrului judiciar de 1,5 lei (35 de eurocenţi). Ar fi de menţionat că persoanele care solicită acordarea cetăţeniei trebuie să cunoască limba română, Constituţia, Imnul Naţional şi să aibă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, anume istoria şi geografia României, artă şi literatură română. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de pe site-ul Internet al Ministerului român al Justiţiei, cu adresa www.just.ro, secţiunea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, dar şi de pe site-ul Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro.



    Să notăm că redobândirea cetăţeniei române de către persoanele care, înainte de data de 22 decembrie 1989, au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost retrasă fără voia lor, precum şi de către descendenţii de până la gradul al II-lea ai respectivelor persoane este scutită de plata taxelor consulare. Foştii cetăţeni români sau descendenţi ai acestora cu domiciliul în străinătate pot depune cererile de redobândire sau dobândire a cetăţeniei române la ambasadele şi consulatele României din străinătate.

  • Reacţii la declaraţiile politice româno-ungare

    Reacţii la declaraţiile politice româno-ungare

    Un discurs rostit, saptamana trecuta, la o tabara de vara din Transilvania, de Gabor Vona, liderul partidului de extrema dreapta – Jobbik din Ungaria, continua sa faca valuri in politica romaneasca. Principalul mesaj transmis celor un milion patru sute de mii de maghiari din Romania a fost necesitatea continuarii luptei pentru obtinerea autonomiei pe criterii etnice in cadrul statului roman – definit, in prezent, prin Constitutie, ca un stat unitar.



    Ex-liderul gruparii extremiste Garda Maghiara, interzisa in 2009, a afirmat ca Ungaria are obligatia de a sustine, in fata UE, obtinerea autonomiei si ca partidul Jobbik va apara drepturile si interesele maghiarilor din Transilvania, asumandu-si, in acest scop, inclusiv responsabilitatea unui conflict cu Romania. Guvernul roman a reactionat prompt, condamnand “cu fermitate” declaratiile lui Vona si reamintind ca tema autonomiei pe criterii etnice nu face parte din standardele europene omologate pentru minoritatile nationale.



    Totodata, Bucurestiul considera afirmatia despre asumarea unui conflict intre Ungaria si Romania extrem de grava, anacronica si condamnabila. Şi presedintele Romaniei, Traian Basescu, a tinut sa-si exprime punctul de vedere asupra declaratiilor cu privire la autonomie ale unor politicieni maghiari, declaratii facute, repetat, chiar in Romania. Potrivit sefului statului roman, printr-o serie de interpretari care amintesc de practicile staliniste, Ungaria a devenit un factor de instabilitate în regiune.



    Traian Basescu: “Sunt mai multe tari deranjate de politica agresiva a Budapestei când e vorba de minoritati. România a stat rezervata pâna acum, dar credem ca s-a ajuns la punctul de la care rezervele noastre trebuie date de-o parte si Budapesta trebuie pusa la punct.”



    Ca răspuns la declaraţiile şefului statului român, Ministerul de externe de la Budapesta a afirmat că Ungaria este angajată în menţinerea stabilităţii în regiune şi în garantarea drepturilor minorităţilor etnice. Afirmatiile presedintelui Basescu i-au luat prin surprindere, prin duritate, pe liderii UDMR, formatiune parlamentara pe care seful statului s-a sprijinit la ultimele alegeri prezidentiale.



    Kelemen Hunor, lider UDMR: “Când seful statului face o astfel de declaratie înseamna ca lucrurile se încurca si nu avem nevoie de asa ceva, mai ales când este vorba despre România si Ungaria, despre relatiile româno-maghiare, dar trebuie condamnata orice iesire gen Vona sau alte astfel de afirmatii.” Se degaja, astfel, cel putin un punct de vedere comun al politicienilor din Romania, acela ca, in secolul XXI, nimeni nu mai accepta, in societate, interventia partidelor nationaliste si extremiste.