***O tânără română din Spania a fost
decorată vineri, 18 iunie, de Regele Spaniei, Felipe al VI-lea, cu Ordinul de
Merit Civil, cu ocazia celei de-a șaptea aniversări a domniei sale într-o
ceremonie desfășurată la Palatul Regal din Madrid. Alice Mihaela Cozma (32 ani)
locuiește în Almendralejo, comunitatea autonomă Extremadura, iar eforturile
sale depuse în folosul comunității locale nu au trecut neobservate. În prezent,
conaţionala din Vaslui lucrează în farmacia Santana Morales din Mérida și învaţă
la Universitatea din Extremadura pentru a deveni asistentă medicală. Din
2012 e şoferiţă voluntară la Crucea Roșie spaniolă, iar din 2018 e șefa
Departamentului de Ajutor și Urgențe al Adunării Regionale Tierra de Barros, cu
sediul în Almendralejo. Alice Mihaela Cozma a ajuns în Spania în 2007, unde
și-a deschis propria afacere, un bar, pe care l-a administrat timp de 8 ani. A aflat despre activitatea de voluntariat la Crucea Roșie spaniolă și a decis
sa se înscrie la cursurile de asistent medical. În timpul pandemiei în Spania, românca
a ajutat persoane bolnave și a distribuit mâncare sau medicamente celor care nu
se puteau deplasa.
***Asociațiile Romeni in Italia și
Democracy Next Level au organizat Ziua Universală a Iei pe 20 iunie, în
Piazza Cordusio din Milano, cu muzică şi dansuri tradiţionale româneşti.
Oficial marcată pe 24 iunie în România şi în comunităţile româneşti din
întreaga lume, sărbătoarea cămăşii cu altiţă, cum mai e denumită ia, a fost
iniţiată în 2013 de comunitatea La Blouse Roumaine, care şi-a dorit ca
bluza tradiţională românească şi obiceiurile noastre să devină un adevărat
brand de ţară, recunoscut în întreaga lume. Numele comunităţii e dat de titlul unei
lucrări a pictorului francez, Henri Matisse, care a imortalizat ia românească -
La blouse roumaine- creaţia din 1940 fiind expusă la Muzeul Naţional de Artă
Modernă din Paris. Pe 24 iunie e marcată şi Drăgaica sau sărbătoarea Sânzienelor,
considerate potrivit tradiţiei zâne bune care cântă şi dansează, fac culturile
să rodească din belşug, lecuiesc oamenii de boli şi le ajută pe tinere să îşi
afle ursiţii.
***Un bucătar român din regiunea Cernăuţi,
Ucraina, se poate lăuda că a cucerit multe capete încoronate cu bucatele sale
delicioase. În ultimii ani, el a gătit
pentru o familie nobiliară din centrul Lisabonei, într-un castel din secolul al
XVI-lea. Multpremiat la concursuri internaţionale, după 14 ani de stat
străinătate, Valentin Scurtu s-a întors acasă, în satul Prisăcăreni. Românul
provine dintr-o familie de bucătari, străbunica lui a fost bucătăreasă la un
cunoscut boier pe nume Grigorcea, de pe Valea Siretului, iar bunica şi mama
şi-au dedicat întreaga viaţă acestei profesii. La 20 de ani, Valentin Scurtu
emigra în Portugalia, unde a învăţat cum să devină bucătar, şi-a creat o
carieră de succes şi şi-a întemeiat o familie. În plină pandemie, românul revenit
din Portugalia şi-a deschis un restaurant în oraşul Hliboca din Cernăuţi, unde
prepară oaspeţilor bucate tradiţionale bucovinene, dar şi din bucătăria
tradiţională italiană şi portugheză. Localul său a devenit unul dintre cele mai
apreciate din regiune. Desemnat cel mai
bun bucătar-şef din Ucraina, Valentin Scurtu a declarat că intenţionează să îşi
deschidă un restaurant cu bucate tradiţionale româneşti şi ucrainene la
Bucureşti.
***Autorităţile de la Kiev
trebuie să respecte drepturile comunităţii istorice româneşti într-o măsură
‘proporţională cu tratamentul corect’ de care au parte minorităţile etnice care
locuiesc pe teritoriul României, a afirmat senatorul AUR, Claudiu Târziu,
preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, la Forumul internaţional Comunităţile româneşti din regiunea Odesa: modalităţi eficiente de dezvoltare
a relaţiilor ucraineano-române, organizat, joi, la Ismail.
Nu cerem nimic în plus faţă de
ceea ce oferim la rândul nostru minorităţilor etnice care trăiesc pe teritoriul
românesc: drepturi lingvistice, educaţionale şi culturale în limba maternă -
toate consfinţite de Constituţie. Doleanţele fraţilor noştri din Sudul
Basarabiei sunt de a conserva şi de a exprima – liber – ceea ce le aparţin
dintotdeauna: limba română, cultura naţională şi procesul educaţional, după
criterii care să le respecte identitatea de neam. Nimic mai legitim de atât, a
subliniat liderul AUR la reuniunea organizată de către Rectoratul Universităţii
Umaniste de Stat din Ismail şi de către Consulatul General al României la
Odesa. În opinia sa, ‘în absenţa unei politici articulate şi coerente din
partea partidelor care s-au perindat la guvernare, comunitatea istorică din
Ucraina e supusă unui intens şi agresiv proces de asimilare forţată din partea
statului ucrainean’.
Aflat într-o vizită oficială de două zile în Ucraina, în fruntea unei
delegaţii parlamentare, Claudiu Târziu a purtat discuţii cu cadrele
didactice de la Universitatea Umanistă de Stat din Ismail, dar şi cu primarul
oraşului, Andrii Abramchenko, sau cu preşedintele Administraţiei raionale
Ismail, Radion Abaşev.
***Un concurs de recitare de poezie pentru elevii de etnie română din Regiunea
Cernăuţi, prilejuit de împlinirea a 150 de ani de la Serbarea de la Putna, e lansat
de Biblioteca Bucovinei I.G. Sbiera, sub egida Consiliului Judeţean Suceava,
în parteneriat cu Societatea Scriitorilor Bucovineni şi Societatea Scriitorilor
Români din Cernăuţi. Elevii trebuie să recite câte un poem sau câteva versuri,
se înregistrează, iar clipul îl trimit spre jurizare la adresa de email a
bibliotecii amintite (bbsv@bbsv.ro).
Concursul se desfăşoară în perioada 21 iunie – 31 august a.c. Data limită de
primire a înregistrărilor e 21 iulie a.c., în timp ce anunţarea câştigătorilor
şi publicarea materialelor filmate pe pagina de Facebook a Bibliotecii
Bucovinei I. G. Sbiera din Suceava vor avea loc până la 31 august cel târziu.
