Tag: decoratii

  • Jurnal românesc – 01.09.2021

    Jurnal românesc – 01.09.2021

    Marcarea Zilei Limbii Române evidenţiază rolul acesteia ca liant al comunităţilor de români de peste hotare şi între aceştia şi România, a transmis Ministerul Afacerilor Externe. MAE afirmă că diplomaţia română sprijină constant efortul acestor comunităţi de a păstra vie limba română, ca element trainic şi constitutiv, precum şi necesitatea transmiterii sale mai departe noilor generaţii. Instituţia arată că depune eforturi permanente prin care încurajează studierea limbii române în comunităţile româneşti şi în mediile universitare din afara ţării şi prin care susţine derularea unor proiecte educaţionale în străinătate, ce contribuie la promovarea în lume a valorilor culturale româneşti.

    Prin limba română, element definitoriu al identităţii şi istoriei poporului român, ne afirmăm latinitatea şi contribuim la patrimoniul cultural european prin diversitatea, bogăţia şi forţa sa expresivă, precizează ministerul. Un mesaj cu prilejul Zilei Limbii Române a fost transmis şi de preşedintele Klaus Iohannis. Potrivit acestuia, pentru conaţionalii de peste hotare, limba română este cea care îi face să se simtă acasă, iar, într-o diaspora atât de numeroasă, rolul său de liant este mai important ca niciodată. Ziua Limbii Române este sărbătorită din 2013 atât în ţară cât şi peste hotare.

    Cetăţenii români pot intra în Bulgaria, de pe 1 septembrie, pe baza prezentării unui certificat european digital COVID valid pentru vaccinare, trecerea prin boală sau test sau a unui document similar care conţine aceleaşi date ca certificatul digital, a transmis Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Române. Din România se poate intra pe teritoriul statului vecin prin punctele de trecere a frontierei Giurgiu – Ruse, Calafat – Vidin, Bechet – Oriahovo, Turnu Măgurele – Somovit-Nikopol şi Vama Veche – Durankulak. Poliţia de Frontieră română precizează că vămile Ostrov – Silistra, Zimnicea – Svishtov şi Negru Vodă – Kardam se pot folosi de către persoanele care tranzitează teritoriul Bulgariei, cu condiţia să poată garanta părăsirea imediată a ţării vecine. Totodată, autorităţile bulgare au informat că cetăţenilor români le este permisă intrarea pe teritoriul Bulgariei numai prin puncte de trecere a frontierei unde se află personal medical bulgar.

    Festivalul de Film Central European se desfăşoară, în perioada 1 – 5 septembrie, în mai multe spaţii din Timişoara. Pe lângă competiţia propriu-zisă, la care participă filme din ultimii doi ani, central-europene, sud-est europene sau coproducţii premiate la diverse festivaluri reprezentative pentru ţările din care provin, manifestarea conţine şi secţiunile Panorama, Filme studenţeşti, Filme documentare, Filme pentru copii şi Focus Norvegia. Acestor module li se adaugă lansarea de carte Cinema în Republica Socialistă România. Conformism şi disidenţă în industria ceauşistă de film, semnată de Bogdan Jitea. Categoria evenimente conexe mai conţine atelierele de educaţie cinematografică organizate de la Asociaţia Culturală Contrasens şi dedicate tinerilor între 14 şi 26 de ani. Festivalul de Film Central European de la Timişoara este cuprins în programul cultural prioritar al Centrului de Proiecte al Municipiului Timişoara şi este susţinut de Centrul Naţional al Cinematografiei şi de Uniunea Cineaştilor din România.

    Opt personalități din Republica Moldova au fost decorate cu medalia Centenarul Marii Uniri oferită de președintele Klaus Iohannis în semn de apreciere pentru efortul depus în vederea păstrării identității naționale și a răspândirii valorilor culturale românești. Ceremonia s-a desfăşurat pe 31 august la sediul Ambasadei României la Chișinău. Printre cei care au primit distincţia din partea ambasadorului Daniel Ioniță se numără scriitoarea şi medicul Teodora Rotaru, directoarea Bibliotecii Naționale, Elena Pintilei, directoarea executivă a Complexului Vatra Neamului, Viorica Moraru, artistul Nicolae Botgros, actorul și regizorul Sandu Grecu, lingvistul Alexandru Bantoș, scriitorul și ziaristul Vitalie Ciobanu și conducătorul ansamblului etno-folcloric Ștefan Vodă, Tudor Ungureanu. Radio Chişinău transmite că evenimentul a făcut parte din acțiunile organizate de Ambasada României cu ocazia marcării a 30 de ani de relații diplomatice între România și Republica Moldova și a centenarului Teatrului Mihai Eminescu din Chișinău.

    Miracol, cel mai nou lungmetraj regizat de Bogdan George Apetri, a fost selectat în cadrul celei de-a 78-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, care are loc în perioada 1 – 11 septembrie. Pelicula va concura alături de alte 18 lungmetraje în secţiunea Orizzonti. Este prima participare a unui lungmetraj românesc într-o secțiune competițională la acest festival în ultimii 12 ani. Totodată, scurtmetrajul Plastic semiotic, regizat de Radu Jude, va fi prezentat în afara competiției. Organizatorii festivalului au anunţat şi lansarea unei extensii a secţiunii Orizzonti, intitulată Orizzonti Extra, în care va fi acordat un premiu al publicului.


  • Pilotul Tudor Greceanu

    Pilotul Tudor Greceanu

    Participant
    în luptele din al doilea război mondial, pilotul Tudor Greceanu a fost unul
    dintre sutele de mii de eroi români pentru care viața a luat o altă întorsătură
    la sfârșitul conflictului. Născut pe 13 mai 1917 într-o familie de origine
    boierească, Tudor Greceanu a urmat școala de ofițeri de
    aviație pe care a absolvit-o în 1939 într-o generație cu numai 29 de absolvenți
    de piloți, mecanici și naviganți. Cea mai veche menționare a numelui Greceanu
    este cea a cronicarului Radu Greceanu din principatul Munteniei din a doua
    jumătate a secolului al 17-lea. Aviatorul Tudor Greceanu își urma și o chemare,
    dar și o modă printre tinerii români cu posibilități, aceea de a deveni piloți
    de avioane. Aviația în România devenise deja o preocupare cu tradiție.

    Numele
    inventatorului Aurel Vlaicu, mort în 1913 pe când încerca să traverseze Munții
    Carpați la bordul avionului său Vlaicu 2, era unul de referință. Anterior, în
    1906, încercarea la Paris a altui aviator român Traiav Vuia de a zbura cu un
    aparat mai greu decât, deși nereușită, lăsase o impresie bună. Iar inventatorul
    Henri Coandă cu invenția sa din 1910 făcuse ca aviația să fie un domeniu de
    atracție pentru tinerii români de familie bună, dar și pentru cei cu ambiții
    mari și firi aventuroase. Însă și aviația militară română avea să dea nume mari
    și ași ai cerului precum căpitanul Constantin Bâzu Cantacuzino, căpitanul
    Alexandru Șerbănescu, căpitanul Gheorghe Popescu-Ciocănel, căpitanul Horia
    Agarici și mulți alții.


    Cel
    de-al doilea război mondial avea să înceapă pe 1 septembrie 1939 și promoția
    lui Greceanu era conștientă că de la ea se cerea sacrificiul pentru apărarea
    intereselor naționale. Conform măruturisilor sale, promoția sa se aștepta să fie trimisă pe front. În
    vara anului 1940 Franța era ocupată de Germania nazistă, Anglia era asediată de
    forțele aviației germane iar României i se luau Basarabia, Bucovina de Nord,
    Transilvania de Nord și Cadrilaterul confirmând prăbușirea sistemului
    tratatelor de pace de la Versailles, de după primul război mondial. Anul 1940 a
    fost primul an de criză în viața tânărului pilot Tudor Greceanu de numai 23 de
    ani care a dorit să demisioneze din armată, însă demisia nu i-a fost acceptată.
    La începutul războiului era pilot de vânătoare la Flotila 1 Vânătoare Bucureşti
    și își urma instructajul pentru a deveni pilot de vânătoare. A deținut șase
    brevete de pilot: brevetul de pilot de război obținut în școala militară,
    brevetul de pilot de vânătoare, brevetul de instructor de zbor, brevetul de
    pilot de bimotoare, brevetul de înaltă acrobație, brevetul de zbor de noapte și
    brevetul de zbor fără vizibilitate. Pe
    lângă acestea, a deținut și brevete și insigne de pilot german, italian și
    american.


    Botezul
    focului a însemnat plecarea pe frontul din Uniunea Sovietică. Cucerirea Odessei din 1941 a fost un preț
    pe care aviația română l-a plătit din plin. În arhiva Centrului de Istorie
    Orală din Radiodifuziunea Română se află un interviu cu pilotul Tudor Greceanu
    din 1993. În acest interviu pilotul își amintea de episodul Odessa.

    O escadrilă de vânătoare avea
    în general 15 avioane. Aceste 15 avioane nu erau întotdeauna în linie de zbor.
    Am plecat la început cu ele în linie de zbor. Noi contam în general pe cel
    puţin 12 avioane capabile de zbor în fiecare zi. Altă parte erau fie în
    revizii, fie în reparaţii eventuale, aveau mici defecte. Dar am ajuns la un
    moment dat ca întregul grup, adică după căderea Odessei, deci 3 escadrile, care
    trebuia să aibă 45 de avioane, să nu mai aveam decât 3 avioane. Pentru că
    nimeni nu ne înlocuia avioanele. Statul român iniţial a cumpărat de la nemţi 3
    escadrile de avioane de vânătoare Messerschmitt 109. Ei, aceste avioane au
    venit, au fost montate, puse în linie de zbor şi cu ele am plecat pe front. Ce
    a căzut, ce s-a deteriorat, ce a intrat în revizii erau scoase din efectiv.
    Știţi cât a costat statul român un singur avion? 62 de milioane de lei. La
    vremea aceea 62 de milioane de lei erau mari cât roata carului: 62 de milioane de
    lei reprezentau 62 de blocuri de 10 etaje. După căderea Odessei, grupul meu s-a
    întors doar cu 3 avioane din cele 45.


    În timpul războiului, locotenentul Tudor Greceanu a avut
    la activ 6000 de ore de zbor realizate în 1000 de misiuni de luptă și a avut 42
    de victorii aeriene care au însemnat doborârea a 42 de avioane inamice. A
    primit mai multe decorații între care titlul de cavaler al Ordinului Mihai
    Viteazul clasa III. Însă sfârșitul războiului nu avea să-i aducă pacea, ba
    dimpotrivă. Întors în România în 1945 Greceanu află ca logodnica lui de origine
    germană se sinucisese pentru a nu fi deportată în URSS, iar fratele său era prizonier
    în Gulagul sovietic. La scurt timp este arestat și întemnițat la Aiud, în timp
    ce părinții săi primeau arest la domiciliu unde mureau de boală și sărăcie. În
    închisoare este torturat și pus cu picioarele în apă rece, care îi zdrobește
    articulațiile. Supraviețuiește închisorii și este eliberat în 1964. Cu ambele
    picioare amputate, Tudor Greceanu, ajuns la vârsta de 77 de ani, moare în 1994
    într-o modestă garsonieră dintr-un cartier muncitoresc al Bucureștiului…

  • Distincții românești

    Distincții românești

    Dintotdeauna, statele, ca și
    instituțiile și organizațiile, își manifestă recunoștința către cei care le
    aduc servicii prin acordarea de distincții. Statul român a avut și are aceeași
    practică a recompensării celor care s-au distins prin merite deosebite prin
    decernarea de ordine și medalii. Știința auxiliară istoriei care se ocupă de
    studiul medaliior, ordinelor și distincților este faleristica și ea ne spune
    care este istoria acestora în spațiul românesc. Din faleristică aflăm că
    distincțiile românești se împart în decorații naționale, decorații
    comemorative, decorații militare de pace, decorații militare de război,
    decorații civile pe domenii de activitate și semne onorifice.



    Prima distincție românească apare
    după jumătatea secolului al 19-lea, după ce Principatele Române Moldova și
    Muntenia se unesc în 1859 și fomează România. În timpul primului principe al
    României, colonelul Alexandru Ioan Cuza, statul român a făcut primele încercări
    de a institui ordine și decorații. În 1860, principele Cuza a înființat medalia
    Pro Virtute Militari pentru a-i recompensa pe pompierii care luptaseră
    împotriva armatei otomane pe Dealul Spirii pe 13 septembrie 1848.

    Intenția lui
    Cuza a fost ca în 1864 să se creeze Ordinul Unirii pentru a marca 5 ani de la
    Unirea Principatelor, însă a renunțat la idee pentru a nu provoca tensiuni cu
    Imperiul otoman. Alte două medalii, Virtutea militară și Devotament și
    Curaj, erau menite să recompenseze faptele de arme pe câmpul de luptă care se
    va dovedi sângeros în timpul războiului de independență din 1877-1878. În 1864,
    cu doi ani înainte de abdicarea sa din 1866, Cuza a creat ordinul național
    Steaua României care va deveni cea mai înaltă distincție a statului român.

    Floricel
    Marinescu, specialist în ordine si medalii, a explicat motivul pentru care
    epoca lui Cuza nu a fost decât una a încercărilor și a începuturilor: Ordinele fiind un apanaj al
    statelor suverane, România nu a avut un ordin național decât în momentul în
    care și-a proclamat independența, în mai 1877. Încercările pe care le făcuse în
    prealabil domnitorul Cuza pentru instituirea unui ordin s-au lovit de opoziția
    Porții otomane și a Imperiului austriac, care vedeau în acest demers o câștigare
    a unor drepturi de stat suveran la care România, prin statutul ei
    internațional, nu avea dreptul. Decorațiile comandate de Cuza au rămas astfel
    nefolosite la palatul domnesc.



    Succesorul lui Cuza, principele Carol
    I de Hohenzollern-Sigmaringen, a fost cel care a dat consistență statului
    român. Prin urmare, atributele suveranității române au început să se manifeste treptat
    în timpul său și au fost confirmate după războiul de independență din
    1877-1878. Deși condiționat prin numirea otomană să nu instituie distincții,
    Carol va juca inteligent astfel încât să meargă în direcția independenței
    dorită de români. Astfel, va prelua de la predecesorul său Cuza încercările de
    înființarea distincțiilor și le va da viață. Una dintre acestea va fi Virtutea
    MIlitară.

    Proclamarea independenței de pe 10 mai 1877 a însemnat descătușarea și
    înființarea primului ordin românesc, Steaua României, ca ordin național cu
    cinci grade: cavaler, ofițer, comandor, mare ofițer și mare cruce. Steaua
    României își avea originea în ordinul Unirii pe care Cuza nu reușise să-l
    impună ca distincție oficială a statului român modern. După independență
    apăreau noi decoraţii legate în special de război: Crucea Trecerea Dunării, Crucea
    Comemorativă Elisabeta numită astfel după regina Elisabeta denumită mama
    răniților, soția regelui Carol I, medalia Apărătorii Independenţei, medalia
    Serviciul Credincios.

    Trebuie menținat că Rusia, marele aliat al României în
    războiul cu Imperiul otoman, a oferit distincții militarilor români precum Medalia
    Comemorativă Rusă a Războiului din 1877-1878 și Crucea Sfântul Gheorghe. De
    asemenea, militari ruși au fost decorați cu decorația română Crucea Trecerea
    Dunării. Ca distincții profesionale era instituită medalia Răsplata Muncii
    pentru Învăţământ decernată cadrelor didactice, iar în 1906 era înființată
    medalia Răsplata Muncii pentru Biserică oferită clericilor. Pentru poliţiști
    era înființată în 1903 medalia Bărbăţie şi Credinţă. În 1912 şi 1913 apăreau
    medaliile Meritul Comercial şi Industrial, Răsplata Serviciului Militar
    pentru militarii reangajaţi, Avântul Ţării pentru militarii care
    participaseră la al doilea război balcanic din 1913 şi crucea Meritul
    Sanitar.

    Floricel Marinescu a considerat că înflorirea distincțiilor românești
    după independență s-a transformat într-un adevărat sistem de distincții. Pe parcurs se adaugă și alte
    ordine: în 1881 Coroana României, în 1906 ordinul Carol I. Ca la majoritatea
    ordinelor din lume, numărul este strict limitat pentru membrii din țară. Și în
    primul război mondial și sub domnia lui Carol s-au înființat o serie întreagă
    de ordine, medalii și cruci care au creat un sistem bine articulat. Acesta
    putea răsplăti toate genurile de activitate, în game și grade foarte variate.
    Toate aceste decorații au fost desființate în 1948, imediat după abolirea
    monarhiei.



    După cel de-al doilea război mondial,
    România a adoptat sistemul sovietic al distincțiilor, de la forma însemnelor și
    a denumirilor lor până la faptul că se puteau acorda nelimitat. Valoarea
    distincțiilor s-a pierdut astfel din cauza numărului mare al celor care le
    purtau și al componentei ideologice și propagandei. Cele mai importante
    distincții ale României comuniste au fost ordinul Steaua Republicii Socialiste
    România și cel de Erou al Muncii Socialiste al Republicii Socialiste
    România. ȘI aceste distincții s-au prăbușit odată cu căderea regimului
    comunist din decembrie 1989. Sistemul național de decorații a apărut în 1997 și
    a restaurat parțial sistemul existent până în 1989.

  • Jurnal românesc – 26.02.2020

    Jurnal românesc – 26.02.2020

    Aproximativ
    3.000 de copii români cu părinţi plecaţi la muncă în afara ţării vor fi
    sprijiniţi printr-un program guvernamental lansat marţi de Ministerul
    Fondurilor Europene.
    În valoare de 30 de milioane euro, Programul pilot de
    stimulare a participării la educaţie a copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în
    străinătate
    va fi implementat în regiunile Nord Est, Sud Est, Sud
    Muntenia, Sud Vest Oltenia, Vest, Centru şi Nord Vest, cele mai afectate de
    acest fenomen.

    Măsurile se adresează preşcolarilor, elevilor din învăţământul
    primar, gimnazial, din cel secundar superior, dar şi părinţilor sau tutorilor
    copiilor rămaşi în ţară. Astfel vor fi finanţate servicii de suport educaţional
    şi psiho-sociale de sprijin pentru elevi, activităţi pentru stimularea
    participării la educaţie şi la activităţile de consiliere a copiilor, servicii
    de educaţie parentală şi de consiliere socială pentru reprezentanţii copiilor
    rămaşi în ţară.

    În proiect pot participa şcoli publice şi private din reţeaua naţională,
    furnizori de servicii de orientare sau consiliere şcolară, parteneri sociali
    din învăţământul preuniversitar, instituţii de cult şi asociaţii religioase,
    instituţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul incluziunii sociale, dar şi
    ONG-uri.

    Vice-prim-ministrul interimar Raluca Turcan a declarat că, în 2021,
    Guvernul intenţionează să extindă acest tip de sprijin pentru toţi copiii care
    au părinţi la muncă în străinătate. Demnitarul a precizat că în prezent 91.000
    de copii au părinţi plecaţi la muncă în afara graniţelor, iar 16.000 dintre
    aceştia au ambii părinţi plecaţi din ţară. Data limită până la care pot fi
    depuse proiecte în cadrul programului este 25 mai.




    Expoziția de
    fotografie Foto Magna va fi deschisă, pe 3 martie, la sediul
    Institutului Cultural Român de la Budapesta.
    Manifestarea cuprinde selecții din
    lucrările realizate în cadrul Taberei Internaționale de Fotografie de la
    Bistrița, parte dintr-un amplu proiect cultural al Fundației Societatea
    de Concerte Bistrița, și a fost parțial finanțată din Programul
    Culture 2000 al Comisiei Europene.

    Sunt expuse creaţii ale unor
    importanți artiști fotografi din 15 țări, inclusiv România, printre care
    Alexandru Jugaru, Cristina Irian, Bogdan Dragomir, Ana Alexandrescu, Andreea
    Machidon, Anca Coller, Carmen Ioniță, Matei Câlția, Natalia Sitcai, Tudor
    Stănică sau Ioana Cârlig. Expoziţia, curatoriată de managerul Centrului
    Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud Gavril Țărmure, va putea fi vizitată
    până pe 3 aprilie.




    Ministrul
    interimar al Muncii, Violeta Alexandru, a anunţat că va dispune relocarea de
    personal în cadrul Caselor de Pensii care să se ocupe de calculul pensiilor
    internaţionale, având în vedere volumul mare de solicitări primite din partea
    românilor care au muncit în străinătate
    .

    Ministrul a precizat că preferă ca
    suplimentările de personal să fie făcute din interiorul sistemului şi spune că
    a cerut o situaţie clară a solicitărilor privind pensiile internaţionale, care
    să fie gata în luna martie. Violeta Alexandru a recunoscut că întârzierile sunt
    cauzate şi de comunicările dificile cu instituţiile omoloage din alte state.

    Sunt întârzieri care merg şi până la trei ani, parte dintre ele
    neimputabile Caselor de Pensii româneşti (…) Cea mai spinoasă situaţie o avem
    cu Italia,
    a afirmat aceasta. Demnitarul a vizitat, marţi, Casele de
    Pensii din judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud, unde a constatat că volumul cel
    mai mare de solicitări au fost depuse de românii plecaţi în Spania.





    Mai mulţi militari români care participă la misiunea
    de menţinere a păcii din Mali au primit decoraţii şi distincţii din partea
    autorităţilor române şi a Organizaţiei Naţiunilor Unite
    . Ceremonia s-a
    desfăşurat la baza militară Camp Castor din oraşul Gao în prezenţa
    Reprezentantului Special al Secretariatului General al ONU, Mahamat Saleh
    Annadif, şi a şefului Comandamentului Forţelor Întrunite, generalul-maior Dorin
    Ioniţă.

    Ministerul Apărării transmite că militarii români au fost recompensaţi
    pentru profesionalismul şi implicarea de care au dat dovadă în realizarea
    misiunilor sub egida Organizaţiei în cele aproape cinci luni de când se află în
    teatrul de operaţii Mali. 120 de militari români din Detaşamentul de elicoptere
    Carpathian Pumas participă, începând din luna octombrie 2019, la
    misiunea multidimensională integrată ONU de stabilizare din Republica Mali.

    Ei
    execută misiuni de evacuare medicală, patrulare aeriană, căutare-salvare,
    cercetare şi recunoaştere, transport de trupe, transport VIP şi transport de
    materiale pentru asigurarea suportului logistic. Misiunea ONU din Mali este una
    de asistenţă pentru Guvernul acestei ţări, pe fondul instabilităţii generate de
    disputele intertribale şi de prezenţa unor grupări teroriste afiliate Al Qaida.

  • Militari români din Detașamentul “Carpathian Pumas” au fost decoraţi la baza militară Camp Castor

    Militari români din Detașamentul “Carpathian Pumas” au fost decoraţi la baza militară Camp Castor

    Aceştia fiind recompensaţi pentru rezultate deosebite în prima misiune sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a Forţelor Aeriene Române.

    Locţiitorul Detaşamentului de elicoptere ‘Carpathian Puma’ dislocat în Mali, căpitanul-comandor Gabriel Goagă, a primit Ordinul ‘Virtutea Aeronautică’ în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, acordată de preşedintele Klaus Iohannis.


    Plutonierul major Daniel Mitrică a fost decorat cu medalia ‘Virtutea Aeronautică’ – Clasa a II-a.


    Totodată, Statul Major al Forţelor Aeriene a acordat Emblema de merit ‘În slujba păcii’ – Clasa a III-a colonelului Leonard Lupu şi maiorilor Mădălin Toader şi Vladimir Zahiu.


    În baza unui ordin semnat de şeful Statului Major al Forţelor Aeriene a fost acordată Emblema de Onoare a Forţelor Aeriene maiorului Mădălin Toader, plutonierului Florina Bratosin, plutonierului Dumitru Stoica şi sergentului major Elvis Costea. Emblema de Onoare a Forţelor Aeriene a fost acordată şi consulului onorific al României la Bamako, Aly Sayegh.


    Distincțiile au fost acordate de către generalul-maior Dorin Ioniță, comandantul Comandamentului Forțelor Întrunite, care se află, în această perioadă, în vizită oficială, la Baza Camp Castor din Gao.


    În baza Camp Castor Gao sunt dislocaţi 120 de militari români. Misiunea ONU din Mali este una de asistenţă pentru Guvernul acestei ţări, pe fondul instabilităţii generate de disputelor intertribale şi prezenţa grupărilor islamiste, unele afiliate grupării Al Qaida.

    De asemenea, în această locație se află și o delegație de jurnaliști civili într-o vizită de documentare.

    Sursa AGERPRES

  • Președintele Klaus Iohannis a decorat personalități și instituții de învățământ de peste hotare

    Președintele Klaus Iohannis a decorat personalități și instituții de învățământ de peste hotare

    Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat, cu prilejul Zilei Limbii Române, decretele de decorare a mai multor personalități și instituții de învățământ de peste hotare.

    Astfel, în semn de apreciere pentru contribuția deosebită avută la promovarea și conservarea educației în limba română, pentru rezultatele obținute în procesul de formare intelectuală și umană a tinerelor generații din cadrul comunităților românești din diaspora, Președintele României a conferit:

    Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria E – Patrimoniul cultural național Liceului Mihai Eminescu Carapciu (Regiunea Cernăuți, Ucraina), Liceului Mihai Eminescu Solotvino (Regiunea Transcarpatia, Ucraina), Școlii elementare 2 Octombrie Nicolinț (Republica Serbia), Școlii Generale 3 Octombrie Sân Mihai (Republica Serbia), Școlii românești Milne Valley (Canada), Școlii românești (Republica Cipru) și Liceului Mihai Eminescu Sofia (Republica Bulgaria);

    Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria F – Promovarea culturii Colegiului de Educație pentru Copii Juan de Austria Alcalá de Henares (Regatul Spaniei) și Școlii IC Corrado Melone din Ladispoli (Republica Italiană).

    Cu prilejul Zilei Limbii Române, în semn de apreciere pentru contribuția personală avută la promovarea și conservarea educației în limba română, pentru dăruirea cu care s-au implicat în menținerea identității culturale în rândul comunităților românești din diaspora, Președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria F – Promovarea culturii:

    – doamnei Roxana Magdalena Bârlea , lector doctor de limba română la Universitatea Aix-Marseille, Republica Franceză;

    – doamnei Ancuța Corina Borzási, profesor de limbă, cultură și civilizație românească, Dublin, Irlanda;

    – doamnei Elena De Chiara, profesor, Școala românească de pe lângă Parohia Ortodoxă Română Sf. Grigorie Teologul din Schiedam, Regatul Țărilor de Jos;

    – doamnei Rodica Adriana Covaci, profesor de limbă, cultură și civilizație românească, Lisabona, Republica Portugheză;

    – doamnei Georgeta Laura Dachin, profesor, coordonator al Școlilor de limbă română din Aarhus și Faarvang, Regatul Danemarcei;

    – doamnei Coralia Ditvall, lector doctor de limba română la Universitatea Lund, Regatul Suediei;

    – doamnei Cécile Folschweiller, profesor doctor, responsabilă de studiile de limba română și director adjunct al Departamentului Europa al Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale, Republica Franceză;

    – doamnei Georgiana Gălățeanu Fârnoagă, lector doctor, Universitatea California din Los Angeles, Statele Unite ale Americii;

    – doamnei Ramona Gonczol, profesor de limba română la University College London, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;

    – doamnei Vivianne Gherghel, profesor, Regiunea Toscana, Republica Italiană;

    – doamnei Ana-Maria Gîrleanu-Guichard, conferențiar, director al Departamentului de Studii Românești, Universitatea din Strasbourg, Republica Franceză;

    – doamnei Minodora Grigorescu, profesor, Toronto, Canada;

    – doamnei Lucreția Manolache, profesor, Școala Românească din Eindhoven, Regatul Țărilor de Jos;

    – doamnei Maria Mihaiela Marton, profesor de limbă, cultură și civilizație românească, Regatul Spaniei;

    – doamnei Angela Nicoară, profesor, Școala IC Corrado Melone din Ladispoli, Republica Italiană;

    – doamnei Ileana Alexandra Orlich, profesor doctor, Universitatea de Stat din Arizona, Statele Unite ale Americii;

    – doamnei Iuliana Elena van Peppen, profesor, Școala Românească din Haga și Școala Românească din Amsterdam, Regatul Țărilor de Jos;

    – domnului Dorin Perie, profesor universitar doctor, Universitatea Amsterdam, Regatul Țărilor de Jos;

    – doamnei Zinaida Pinteac, profesor, Școala generală din Frumușica Veche, Raionul Sărata, Regiunea Odesa, Ucraina;

    – doamnei Livia Popa, profesor, Toronto, Canada;

    – doamnei Andreia Roman, fost conferențiar la Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale, Republica Franceză;

    – domnului Nicolae Stanciu, profesor, Lectoratul de limbă, cultură și civilizație românească, Universitatea de Stat din Karaganda, Republica Kazahstan;

    – doamnei Una Vasiljević, profesor de limba română, Centrul de cultură românească din Boljevac, Republica Serbia.

    De asemenea, cu ocazia aniversării a 90 de ani de viață, în semn de apreciere și recunoaștere deosebită a valorii profesionale, pentru rezultatele de excepție obținute în procesul de formare intelectuală și umană a tinerelor generații din cadrul comunităților românești din diaspora, Președintele României a conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, categoria F Promovarea culturii, domnului profesor universitar dr. Alexandru Niculescu, specialist în lingvistică romanică și românească.

    În semn de apreciere pentru contribuția personală semnificativă pe care a avut-o la dezvoltarea relațiilor româno-germane, precum și la promovarea imaginii comunității românești în Germania, Președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Național Pentru Merit în grad de Ofițer domnului Thomas Geisel, primarul orașului Düsseldorf, Republica Federală Germania.

    Totodată, în semn de apreciere pentru contribuția personală semnificativă pe care a avut-o la dezvoltarea schimburilor academice dintre România și Germania, pentru dăruirea cu care s-a implicat în promovarea culturii, limbii și civilizației române, Președintele României a conferit Ordinul Național Pentru Merit în grad de Ofițer domnului profesor doctor Werner Schaal, Republica Federală Germania.

    În semn de apreciere pentru contribuția personală avută la promovarea culturii române în Germania, pentru activitatea susținută de promovare a patrimoniului cultural al sașilor transilvăneni, Președintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, categoria F – Promovarea culturii, domnului dr. Matthias Buth, poet și publicist, Republica Federală Germania.

  • Jurnal românesc – 5.05.2016

    Jurnal românesc – 5.05.2016

    Regizorii Radu Afrim şi Gianina Cărbunariu, actorii Constantin
    Cojocaru, Sorin Leoveanu şi Marius Manole, dar şi coregraful Varvara Cătălina
    Ştefănescu au fost decoraţi de preşedintele Klaus Iohannis. Seful statului le-a
    conferit, miercuri, acestora Ordinul ‘Meritul Cultural’ în grad de Cavaler,
    categoria D – ‘Arta spectacolului’, pentru contribuţia remarcabila la creşterea
    prestigiului artei spectacolului, pentru implicarea deosebită în promovarea
    teatrului şi cinematografiei româneşti atât în ţară, cât şi în străinătate.
    Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a conferit Ordinul ‘Meritul Cultural’ în
    grad de Cavaler, categoria F ‘Promovarea culturii’ publicaţiei ‘Timpul’, cu
    prilejul aniversării a 140 de ani de la înfiinţare, ‘ pentru activitatea
    publicistică de înaltă ţinută, în jurul căreia s-a coagulat, în spiritul
    valorilor şi al dialogului ideilor, o elită remarcabilă ce a contribuit la
    dezvoltarea spaţiului cultural şi civic din România’.




    Numărul firmelor din
    România care şi-au suspendat activitatea a crescut cu 42,7%, în primul
    trimestru din 2016 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, arată
    datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Astfel, în primele
    trei luni ale anului, 6.149 de firme şi-au suspendat activitatea, cele mai
    multe în Bucureşti. De asemenea, au fost dizolvate
    10.453 firme, cu aproape 93% mai multe decât în primul trimestru din 2015. In
    schimb numărul firmelor care au intrat în insolvenţă în primele trei luni a scăzut
    cu 20,1% fată de aceeasi perioadă a anului precedent.




    Mai multe evenimente dedicate Coroanei
    Regale a României, care marchează 150 de ani, vor fi organizate, în perioada
    5-10 mai la Bucureşti şi Sinaia. Printre
    acestea se numără inaugurarea şcolii Regina-mamă Elena în sectorul 6 al
    Capitalei , proiecţia documentarului Războiul regelui Mihai în
    propriile sale cuvinte. Vineri, Radio România găzduieşte două
    manifestări: lansarea volumului Anul Regal şi Concertul Regal.
    Luni, Principesa Margareta şi principele Radu, alături de alţi membri ai Casei
    Regale, vor asista la sesiunea solemnă din Aula Mare a Academiei Române. Pe 10
    mai, pe terasa Castelului Peleş din Sinaia, va fi organizată ceremonia
    înălţării Stindardului Regal pe catargul din turnul edificiului, pentru prima
    oară după anul 1947.




    Campania electorală pentru alegerile locale din România va
    începe vineri, 6 mai, şi se va încheia pe 4 iunie. Pe 5 iunie, românii cu drept
    de vot sunt chemaţi la urne pentru a-şi alege primarii, consilierii locali şi
    judeţeni. Votarea începe la ora 7,00 şi se încheie la ora 21,00. Sunt în
    competiţie formaţiunile politice consacrate, PSD, PNL, UDMR, ALDE, UNPR, PMP,
    dar şi multe partide nou-înfiinţate, în condiţiile în care, conform legii
    partidelor, începând din 2015 se pot înfiinţa
    partide cu cel puţin 3 membri. Este a treia oară în istoria
    post-decembristă când un guvern tehnocrat organizează alegerile in Romania,
    după cel condus de Theodor Stolojan, în perioada 1991-1992, şi cel condus de
    Mugur Isărescu, în 1999-2000.




    Autoritatea Electorala Permanentă
    informează că, până în prezent, 109 cetăţeni români rezidenti în Italia au
    solicitat şi au primit adeverinţele necesare pentru a-şi putea înscrie
    candidatura la alegerile locale din această ţară. AEP eliberează, pe
    baza unei solicitări scrise, adeverinţe cetăţenilor români interesaţi să-şi
    depună candidatura la alegerile pentru desemnarea autorităţilor administraţiei
    publice locale din alte state membre ale UE. Adeverinţa atestă faptul că, potrivit
    evidenţelor autorităţilor române, solicitanţii nu au nicio interdicţie în ceea
    ce priveşte exercitarea drepturilor electorale şi nici nu se află sub incidenţa
    unei hotărâri judecătoreşti definitive prin care să fie condamnaţi la pierderea
    drepturilor electorale. AEP poate transmite solicitanţilor adeverinţele în
    format electronic, prin e-mail sau aceştia le pot ridica personal sau prin
    intermediul unei persoane indicate în prealabil, de la sediul instituţiei, pe
    baza actului de identitate.


  • Preşedintele României a decorat mai multe personalităţi pentru promovarea românismului

    Preşedintele României a decorat mai multe personalităţi pentru promovarea românismului

    Preşedintele Traian Băsescu a decorat mai multe personalităţi pentru promovarea românismului, prin care profesori, jurnalişti, preşedinţi de partide, scriitori care trăiesc în Republica Moldova, Ucraina şi Serbia.



    “Este întotdeauna o plăcere, o bucurie şi o onoare să mă întâlnesc cu cei care servesc românismul, păstrarea limbii române, a culturii în comunităţile de români din jurul frontierelor. Momentul mi se pare cu atât mai încărcat de greutate cu cât mulţi dintre cei pe care i-am decorat astăzi sunt din Ucraina, din Transnistria, din Republica Moldova, unde tensiunea, îngrijorarea pentru viitorul ţărilor în care trăiţi este legitimă urmare a unor acţiuni violente a Federaţiei Ruse în regiune”, a declarat preşedintele.



    Şeful statului a adăugat că la fel de importantă este şi prezenţa printre cei decoraţi a unor personalităţi din Macedonia şi Serbia, care întreţin dragostea pentru tot ceea ce e românesc. “Ştiu că celor mai mulţi dintre dumneavoastră vă este greu, vă este greu şi să promovaţi limba română, vă este greu şi să menţineţi comunităţile de români unite şi să promovaţi cultura românească şi ştiu că aveţi şi resurse foarte puţine. România, deşi a alocat tot mai multe resurse în ultimii ani, încă are foarte multe de făcut pentru comunităţile de români din jurul frontierelor. Uneori, munca, dragostea dumneavoastră pentru românism este eroică şi noi o apreciem”.



    Şeful statului a acordat Ordinul Naţional Steaua României – în grad de Cavaler lui Ion Iovcev, director al Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ordinul Naţional Serviciul Credincios – în grad de Comandor Alexandrinei Cernov, profesor universitar, membru de onoare al Academiei Române, director al Editurii Alexandru cel Bun, Cernăuţi, Ucraina, şi Ordinul Naţional Serviciul Credincios – în grad de Ofiţer lui Predrag Balašević, medic, preşedinte al Partidului Neamul Românesc, Bor, Republica Serbia, şi lui Aleksandru Mamakis, consul onorific al României la Bitola, Republica Macedonia. De asemenea, Ordinul Naţional Serviciul Credincios – în grad de Cavaler i-a fost acordat Raisei Pădurean, director-adjunct al Liceului Lucian Blaga din Tiraspol, Ordinul Naţional Pentru Merit – în grad de Ofiţer – pentru Maria Bulat-Săhărneanu, jurnalist, director programe Vocea Basarabiei, Chişinău, Republica Moldova, lui Petru Grozavu, jurnalist, preşedinte al Societăţii Culturale Dunărea şi Marea, Chişinău, şi lui Lucian Marina, scriitor, jurnalist, redactor la Televiziunea Voivodinei, Novi Sad, Republica Serbia.



    A fost conferit Ordinul Naţional Pentru Merit – în grad de Cavaler lui Nicolae Moşu, preşedinte al Asociaţiei Valul lui Traian, Tatarbunar, regiunea Odesa, Ucraina, lui Anatol Popescu, jurist, preşedinte al Asociaţiei Basarabia, regiunea Odesa, şi lui Petru Şchiopu, preşedinte al Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina, filiala regiunea Odesa.



    Ordinul Meritul Cultural – în grad de Ofiţer, Categoria A – Literatură i-a fost acordat lui Vasile Tărâţeanu, poet, publicist, preşedinte al Societăţii Casa Limbii Române, Cernăuţi, Ordinul Meritul Cultural- în grad de Ofiţer, Categoria F – Promovarea culturii – lui Nicolae Avram, economist, fondator al Uniunii Culturale a Românilor Basarabeni, şi lui Ilie Luceac, istoric, profesor universitar, Cernăuţi, iar Ordinul Meritul pentru Învăţământ – în grad de Comandor, Zinaidei Pinteac, profesor, vicepreşedintă a Alianţei Creştin-Democrate a Românilor din Ucraina, filiala regiunea Odesa. (Foto: Octavian Bâlea)