Tag: decoratiuni

  • Ayako Funatsu 2

    Ayako Funatsu 2

    Am cunoscut-o deja în urmă cu câteva
    luni pe Ayako Funatsu, care vine din Yokohama, Japonia. Este designer de
    decorațiuni din hârtie origami și pasionată de România, de cultura și limba
    română. Prima oară a ajuns la noi în țară în 1995, când a venit ca turistă cu
    un rucsac în spate. S-a îndrăgostit de aceste locuri și peste câțiva ani s-a
    întors pentru a se stabili definitiv la București. Pentru că suntem în
    apropierea unei date importante pentru
    Ayako, Ziua Limbii Române, ea revine la Radio România Internațional pentru a ne
    vorbi despre cum învață în fiecare zi cuvinte noi în limba română, despre
    autorii pe care îi citește și despre locurile pe care i-ar plăcea să le
    viziteze la noi în țară. Pentru început, în acest al doilea interviu, ne
    reamintește de ce a ales România mai întâi ca turistă în 1995, apoi, din 2000
    ca rezident permanent:



    mulțumesc foarte mult pentru invitația de astăzi, sunt foarte onorată și
    totodată sunt foarte emoționată. Eu aveam 25 de ani când am venit prima dată în
    România și până atunci nu văzusem niciodată o țară atât de frumoasă, cu oameni
    atât de prietenoși și foarte buni la suflet. Oamenii sunt cei care m-au atras
    să mă întorc aici în fiecare an.


    Ayako a făcut studii la Universitatea
    de Vest din Timișoara și a devenit ghid turistic pentru japonezii care vizitau
    România în acea perioadă. S-a atașat foarte rapid de toate valorile românești
    și a început să învețe rapid limba română, pentru a putea comunica mai bine. Îl
    citește pe Eminescu, vorbește bine românește și cântă romanțe. Limba română e
    prima limbă străină pe care o cunoaște Ayako, care spune că ar vrea să o
    vorbească într-o zi la perfecție. Am întrebat-o dacă a fost ușor să pătrundă
    tainele limbii noastre și dacă s-a obișnuit repede cu dificultățile ei:


    Da, și încă
    învăț în fiecare zi. Înainte notam într-un carnețel toate cuvintele pe care nu
    le cunoșteam și acasă le căutam în dicționar. Acum mai fac asta doar uneori,
    fiindcă folosesc mai mult telefonul mobil. Când am venit aici prima dată în
    1995, româna mi s-a părut o limbă foarte frumoasă, foarte fonetică și chiar a
    intrat în inima mea și am vrut să o stăpânesc bine. Am învățat continuu de
    atunci și învăț și azi, dar încă nu știu foarte multe cuvinte. Studiez zilnic,
    citind ziare. În urmă cu doi am început un business propriu și am avut șansa să
    fac promovare, să mai discut cu clienții și potențialii clienți, uneori chiar
    în public. Atunci am exersat româna ca să o pot vorbi mai bine. Îmi place
    româna foarte mult, iar mai demult am învățat citindu-l pe Eminescu. Abia acum
    am apucat să citesc și Creangă, care e foarte greu de înțeles, chiar dacă a
    scris cărți pentru copii. În fiecare seară citesc din Creangă câte puțin,
    alături de o altă carte, scrisă de Anton Pann.



    România e o țară cu o cultură
    diferită de cea a Japoniei. Ayako s-a adaptat, totuși, foarte bine la noi. Între
    timp, Ayako și-a lansat propria afacere cu decorațiuni origami și predă
    copiilor arta de a face flori de hârtie. Am întrebat-o dacă îi e dor de ceva
    din țara natală:


    Nu prea
    simt vreo lipsă. Există oameni care se interesează mult de cultura japoneză și
    știu că sunt și români care fac origami. Asta e extraordinar, fiindcă vor să dezvolte
    și să transmită cultura japoneză aici în România. Sunt și japonezi, există și
    un centru cultural româno-japonez, unde se organizează tot felul de activități
    care promovează cultura țării mele. Eu vreau să fac altceva, fiindcă sincer, nu
    m-am gândit niciodată să devin o legătură între Japonia și România. Eu sunt
    designer, artistă și vreau să creez o artă care încă nu există în lume,
    dezvoltând ceea ce fac aici, în România. Nu pot nici să uit de unde am plecat,
    de acolo am luat ceva ce am acum și pe care îl dezvolt în continuare aici. Vreau
    să fac o artă nouă, acesta este visul meu, să fac o artă care să existe și
    peste 100 de ani. Mi-am propus să trăiesc încă 50 de ani aici, nu mă gândesc să
    mă întorc în Japonia. Cred că ceea ce îmi doresc să fac va reuși, simt asta,
    dar trebuie să fiu aici, în România. Aerul de aici mă inspiră mereu.



    Prima slujbă a lui Ayako în România a
    fost cea de ghid turistic. Timp de cinci ani a călătorit prin toată țara, însă
    încă nu a ajuns în toate locurile pe care ar fi vrut să le descopere. Am
    întrebat-o unde ar vrea să mai meargă și care e cea mai mare comoară a României:


    Oamenii și
    țara. România, cu tot ce are ea, cu tot ce se poate vedea aici: oamenii,
    peisajele, tot ce se află în jurul nostru. Mi-e foarte greu să aleg un loc în
    care aș vrea să merg, dar mi-am dat seama că, chiar dacă am lucrat într-o
    agenție de turism timp de cinci ani și am fost în foarte multe părți ale țării,
    încă n-am ajuns în suficiente locuri. Prima dată vreau să văd cascada Bigăr,
    acolo vreau să ajung.


  • O platformă care susţine agricultura românească

    O platformă care susţine agricultura românească

    Mihail Feraru
    este student în anul întâi la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de
    Informatică. Vine din Adjud, judeţul Vrancea. Lucrează de mai bine de cinci ani
    în proiecte din domeniul IT şi, încetul cu încetul, şi-a transformat pasiunea
    în profesie. Cu ajutorul informaticii, spune el, încearcă de dezvolte lucruri
    care să schimbe lumea în mai bine. La fel a intenţionat şi atunci când, alături
    de un bun prieten, Andrei-Leonard Ilie, un informatician olimpic, a pus bazele
    unei platforme dedicate producătorilor agricoli din România.


    Mihail Feraru: Colegul meu a observat că există o cerere foarte mare de produse
    agricole şi nu numai, pe grupuri de pe Facebook. De exemplu, în oraşul nostru,
    oamenii postează despre faptul că ar căuta miere sau lapte, produse din zonă.
    De multe ori, ei nu ajungeau la producătorii respectivi.



    Fiindcă cererea
    de produse direct din gospodărie era tot mai mare, Andrei-Leonard Ilie şi
    Mihail Feraru au decis să lanseze Harta Producătorilor Locali Români.

    Am mizat pe o folosire cât mai simplă, pentru că vrem să fie accesibilă
    oricui. Accesezi harta României, cu toţi producătorii afişaţi. Pe partea
    stângă, există o serie de filtre, prin care poţi căuta ceea ce vrei. De
    exemplu, vrei miere din Vrancea. Dacă bifezi categoriile respective, se
    afişează toţi producătorii de miere din Vrancea. În curând, vom introduce şi
    facilităţi de căutare avansată, cum ar fi o căutare de text sau de o anume
    sintagmă, pentru a primi recomandările de producători potrivite. De asemenea,
    vom introduce şi un buton prin care putem compara distanţele de la producător
    la cumpărător.


    Platforma cu
    producători locali s-a lansat, iniţial, ca modalitate de sprijin pentru
    agricultura românească. Ulterior, acest spaţiu virtual s-a dezvoltat şi pentru
    celelalte produse în serii limitate, pe care antreprenorii români le pun la
    dispoziţia cumpărătorilor.

    Mihail Feraru:
    Iniţial, platforma a plecat de la cei cu
    produse alimentare, dar acum avem listaţi producători diverşi, inclusiv cu
    materiale sanitare, decoraţiuni sau alte produse care se pot face în gospodărie
    sau la scară mică. Am vrea să ne extindem către toate micile întreprinderi,
    adică spre producătorii mici. Ei pot oferi, local, produse de care consumatorii
    au nevoie, ca aceştia să nu mai opteze pentru lanţurile foarte mari de
    magazine.



    Răspunsul primit
    din partea celor înregistraţi pe Harta Producătorilor Locali Români a fost
    neaşteptat de bun. Cei mai mulţi dintre cei listaţi au apreciat şansa de a
    putea să-şi promoveze produsele gratuit, într-un mediu online sigur,
    economisind astfel resurse importante.

    Revine cu detalii Mihail Feraru: Cei mai mulţi au fost foarte încântaţi, pentru că este o mână de ajutor
    în a-şi crea o prezenţă online, pe care, dacă vrei să ţi-o creezi singur, poate
    consuma timp şi bani. Au primit foarte bine acest ajutor pentru a păşi în
    mediul online. Pot să vă spun, din experienţa proprie, că am avut un prieten
    care, după ce am publicat platforma, şi-a dat seama că cineva producea miere în
    oraşul lui, fără ca el să audă vreodată de acest producător.



    Cei doi prieteni
    pasionaţi de IT, Andrei-Leonard Ilie şi Mihail Feraru, îşi doresc să continue
    acest proiect al platformei producătorilor locali, oferind şi alte servicii de
    promovare celor interesaţi.

    Mihail Feraru:
    Ne-am gândit cum să fie sustenabilă şi
    cum să genereze şi profit. Momentan, partea platformei care este vizibilă
    pentru public va rămâne gratuită, ceea ce presupune efectiv centralizarea
    hub-ului. Contra cost, oferim servicii de creat o prezenţă mai puternică în
    online, cum ar fi o pagină personalizată, branding şi alte strategii de
    marketing similare. În viitor, vom aduce şi alte servicii.



    Harta
    Producătorilor Locali Români poate fi găsită la adresa
    producatoridinromania.ro, iar utilizarea ei este gratuită.


  • Târguri de Crăciun în România

    Târguri de Crăciun în România

    Cumpărăturile de Crăciun sunt mare prilej de bucurie, iar sacul Moşului nu se umple niciunde mai bine decât în târgurile de profil. Prin urmare, facem prima oprire chiar în centrul României, la Sibiu. Târgul de Crăciun din Sibiu este un proiect cultural iniţiat de Biroul Ataşatului Social al Ambasadei Austriei în România, dr. h. c. Barbara Schöfnagel, în parteneriat cu municipalitatea sibiană. Expozanţii au venit din peste 20 de judeţe ale ţării. Veţi găsi diverse obiecte de artizanat sau decoraţiuni de Crăciun. Nu lipsesc nici dulciurile cu forme de fructe pralinate, castanele coapte, prăjiturile şi torturile de casă, specialităţile din gastronomia românească şi ungurească şi, bineînţeles, vinul fiert. Andrei Drăgan Răduleţ, managerul evenimentului spune că a primit multe fotografii din partea vizitatorilor, aprecieri şi comparaţii cu multe dintre târgurile de acelaşi fel din Europa. La deschidere, Piaţa Mare s-a dovedit cam mică şi neîncăpătoare. Mulţi oameni vin pentru că se aşteaptă în fiecare an la ceva mai interesant decât în anul precedent. Avem şi responsabilitatea de a nu ne dezamăgi vizitatorii. Până acum am reuşit să nu dezamăgim. Iluminatul festiv a fost pe măsura aşteptărilor. Căsuţele şi modul în care au fost amplasate le-au răpit vizitatorilor multe ore din programul lor. Există spectacole care sunt concentrate pe sfârşitul de săptămână. Chiar pe site-ul evenimentului, targuldecraciun.ro, cu versiunile în limbile română, engleză, franceză şi germană, se poate vedea ce spectacole sunt programate. În restul timpului, între 10.00 şi 21.00, toate căsuţele sunt deschise.



    Târgul de Crăciun din Sibiu împreună cu Asociaţia We Help sunt şi anul acesta parteneri ai programului ShoeBox”. Prin acest program, oricine poate dărui un cadou de Crăciun copiilor cu o situaţie materială dificilă. Conceptul presupune ca donatorul să ofere unul sau mai multe cadouri cu un volum rezonabil, care să încapă într-o cutie de pantofi, de aici şi denumirea ShoeBox”. Cutiile trebuie să fie frumos ambalate şi prezentate la centrul de colectare nesigilate, pentru a fi sortate în funcţie de viitorul destinatar. Aici sunt repartizate pe categorii: băiat sau fată, cu vârsta cuprinsă între 2 — 18 ani. Andrei Drăgan Răduleţ, managerul târgului de Crăciun din Sibiu, ne-a vorbit însă şi despre un alt proiect, demarat în urmă cu trei ani, ajuns acum la o formulă extinsă. E un pachet de city break care pleacă de la 45 de euro de persoană pentru două nopţi, de vineri până duminică. Se poate alege dintre 12 unităţi de cazare din centrul oraşului, de la pensiune de trei stele până la hotel de patru stele plus. Pe lângă cazare, sunt incluse şi transferurile de la aeroport sau gară şi un tur ghidat în centrul Sibiului. Acesta se termină în Târgul de Crăciun şi include o urcare în cunoscutul Turn al Sfatului. Am inclus o şedinţă de relaxare la un bazin istoric, Baia Populară. Turiştii au parte şi de o degustare de vin fiert şi de un voucher cadou, cu care-şi pot achiziţiona un suvenir din cadrul târgului. Este un pachet complet pe care l-au achiziţionat în fiecare an peste 500 de turişti. Ei au ocazia să viziteze unele dintre cele mai tinere târguri de Crăciun, comparabile cu celelalte, la nivel european. Nu se vor plictisi în Sibiu, vor fi şi bine primiţi, atât în târg cât şi în oraş. Suntem obişnuiţi cu turiştii şi ne dorim mult să le facem o şedere plăcută. Astfel, cei mici, cei mari, vor avea toţi parte de o vizită reuşită şi cred că, în această parte a anului, Sibiul e o destinaţie cu care nu se poate da greş.



    Anul acesta, chiar în centrul Bucureştiului, în două zone simbol ale capitalei, Parcul Cişmigiu şi Piaţa Universităţii, în perioada 29 noiembrie — 28 decembrie, are loc târgul oficial de Crăciun al Bucureştiului, numit Bucharest Christmas Market. Evenimentul se înscrie în reţeaua celor mai importante târguri de Crâciun din Europa şi este dedicat tuturor categoriilor de public, intrarea fiind liberă. În colţul de decoraţiuni veţi găsi globuri, coroniţe, ghirlande. Dulceţurile, siropurile, mierea, magiunul se găsesc în zona Fabricat în România”. Nu lipsesc nici preparatele tradiţionale. Iar în zona Dulce de Crăciun” vă puteţi delecta cu turtă dulce, plăcinte aburinde, covrigi rotofei şi cozonaci dolofani. Iar asta nu e nicidecum tot, spune Ema Stoica, unul dintre coordonatorii proiectului. Avem o zonă dedicată copiilor. În preajma bradului este amplasată Căsuţa lui Moş Crăciun, unde cei mici se pot întâlni cu Moşul şi cu spiriduşii acestuia. Tot acolo se găseşte un carusel şi, la fel ca la ediţiile precedente, în cadrul târgului se desfăşoară campania umanitară Dăruieşte, fii mai bun, şi tu poţi fi Moş Crăciun”, organizată de Primăria Municipiului Bucureşti, prin Creart, în parteneriat cu SOS Satele Copiilor România. Prin această campanie ne propunem să adoptăm o atitudine proactivă pentru rezolvarea problemelor cu caracter social. Se poate achiziţiona o cărticică, a cărei lansare a avut loc de curând. Se numeşte Vrajă, Vis, Valentina şi-un dichis”. Se pot dona jucării şi cărţi, iar tot acolo există şi un brăduţ al dorinţelor, unde prin donaţii, visele copiilor se pot împlini. Tot la Bucharest Christmas Market aveţi posibilitatea de a asculta artişti de renume, din toate genurile muzicale, pe o scenă amplasată în Piaţa Universităţii. Ne bucurăm şi vă îndemnăm să fiţi alături de noi, să alegeţi Bucureştiul ca destinaţie de Crăciun şi, evident, să vizitaţi Bucharest Christmas Market.”



    În vestul României, în Timişoara, târgul de Crăciun a ajuns la cea de-a opta ediţie. Iar anul acesta avem parte de o ediţie specială. De ce? Aflăm de la Dan Diaconu, viceprimarul municipiului. Este un târg cu tradiţie, care, din punctul nostru de vedere, poate fi una dintre atracţiile turistice ale Timişoarei în această perioadă de sărbători. Este un târg cu un iluminat artistic de excepţie, în Piaţa Victoriei, în centrul Timişoarei, într-o ambianţă feerică. Pe lângă oferta bogată de produse, turiştii se vor putea bucura şi de un program artistic de excepţie. N-am să vă ascund că, pe de altă parte, într-un mod fericit, anul acesta, târgul de Crăciun se suprapune şi peste manifestările dedicate aniversării a 25 de ani de libertate în Timişoara, oraşul de unde a pornit revoluţia română din 1989. În Piaţa Victoriei vom avea un număr important de manifestări care cred că vor aduna foarte multă lume, fie că vorbim de concerte, fie că vorbim de alte manifestări artistice.


    Până data viitoare, când vă aşteptăm cu noi destinaţii, drum bun şi vreme frumoasă!