Radio România Internațional

Tag: Deepfake

  • Legea privind inteligența artificială

    Legea privind inteligența artificială

    În cadrul strategiei sale digitale, Uniunea Europeană a reglementat inteligența artificială (AI) pentru a asigura condiții optime de dezvoltare și folosire a acestei tehnologii inovatoare. AI poate aduce numeroase beneficii, cum ar fi servicii medicale mai bune, transport mai sigur și mai curat, producție mai eficientă, precum și energie mai ieftină și mai sustenabilă. Dar vine la pachet și cu anumite riscuri.

    În aprilie 2021, Comisia Europeană a propus primul cadru normativ al Uniunii Europene pentru inteligență artificială, iar la jumătatea lunii trecute actul privind inteligența artificială – prima lege cuprinzătoare pentru AI din lume – a fost aprobată în Parlamentul European. Scopul său este de a aborda riscurile legate de sănătate, siguranță și drepturile fundamentale și să protejeze democrația, statul de drept și mediul. Astfel, legislativul european a votat pentru a se asigura că inteligența artificială este de încredere, sigură și respectă drepturile fundamentale ale UE, sprijinind în același timp inovarea.

    Legea stabilește obligații pentru inteligența artificială pe baza riscului potențial și a nivelului de impact. Interzice în UE aplicațiile AI care prezintă un risc clar pentru drepturile fundamentale – cum ar fi sisteme biometrice de clasificare care folosesc caracteristici sensibile, sisteme care evaluează comportamentul social sau cele utilizate pentru manipularea comportamentului uman. Sistemele de inteligență artificială considerate cu grad ridicat de risc, utilizate, de exemplu, în infrastructura critică, în educație, în asistența medicală, în aplicarea legii, în gestionarea frontierelor sau în procese electorale, trebuie să respecte cerințe stricte.

    Sistemele de AI de uz general care se extind rapid trebuie, de asemenea, să respecte obligațiile de transparență și normele UE privind drepturile de autor, iar cele mai puternice modele se confruntă cu cerințe de siguranță suplimentare. De asemenea, având în vedere dificultatea tot mai mare de a recunoaște conținutul audio-vizual artificial sau manipulat (“deepfake”) în mediul online, acesta va trebui etichetat în mod clar.

    Cadrul juridic se va aplica atât entităților publice, cât și celor private, din interiorul și din afara UE, atât timp cât sistemul de inteligență artificială este introdus pe piața Uniunii sau utilizarea sa afectează persoane aflate pe teritoriul UE. În plus, sunt prevăzute anumite obligații pentru furnizorii de modele de AI de uz general, inclusiv pentru modelele de inteligență artificială generative de mari dimensiuni. Legea va deveni deplin aplicabilă la 24 de luni de la intrarea în vigoare, cu o abordare graduală.

    Dragoș Tudorache, raportor pentru legea privind Inteligența artificială în Parlamentul European, despre ce se va întâmpla de azi înainte:

    “Acest act este doar începutul unei călătorii mai lungi, deoarece AI va avea un impact pe care nu-l putem măsura doar prin legea privind inteligența artificială, ci va avea impact asupra sistemului nostru de învățământ, asupra pieței noastre de muncă, … Se deschide o lume cu totul nouă, în care AI va juca un rol esențial și, prin urmare, de acum înainte vom construi și o guvernanță care rezultă din actul AI, va trebui să fim foarte atenți la această evoluție a tehnologiei în viitor și să fim pregătiți să răspundem noilor provocări care ar putea să apară din această evoluție a tehnologiei. 

    Mai este un punct pe care îl consider foarte important și care, pentru noi, de-a lungul acestei călătorii, a fost crucial, și anume că nu suntem singuri. 

    Ca Uniune cred că am dat un semnal lumii întregi că luăm acest lucru foarte în serios, că am identificat, am lucrat la definirea unui model pe care-l numim astăzi The Risk Based Approach (Abordarea bazată pe risc), care este acum recunoscut din ce în ce mai mult în jurisdicțiile din întreaga lume ca fiind modalitatea de a privi și de a aborda din punct de vedere normativ această tehnologie. 

    Acum trebuie să fim deschiși să lucrăm cu alții în ceea ce privește modul în care vom promova acest model în alte jurisdicții care ar putea fi interesate să urmeze exemplul și chiar și cu cei care nu vor fi interesați să meargă pe această cale.” 

    Cred că avem datoria să încercăm să fim cât mai interoperabili posibil și trebuie să fim pregătiți pentru momentul când această tehnologie ne va surprinde cu capabilitățile sale viitoare, mai spune eurodeputatul Dragoș Tudorache, raportor pentru legea privind inteligența artificială în Parlamentul European.

  • February 12, 2024

    February 12, 2024

    DEFENSE – The president of
    Romania, Klaus Iohannis, has called a meeting of the Supreme Defense Council on
    February 21, the Presidency reports. The agenda includes security developments
    in the Black Sea region in the context of Russia’s war of aggression, progress
    in defense planning, army modernization programs and efforts to mobilize more
    military staff. The agenda of the meeting also includes a report on the
    activity of the Cyber-Security Operative Council in 2023, and the 2023 activity
    report of the Supreme Defense Council. The meeting will also address other hot
    topics on the national security agenda.




    ELECTIONS – The ruling
    coalition is today expected to resume talks on the organization of local
    elections concurrently with the European Parliament election, one June 9. Last
    week’s talks failed to produce any clear results. The coalition is also
    considering the possibility of organizing the parliamentary election
    concurrently with the presidential election. Prime Minister Marcel Ciolacu
    wants a clear timetable for the elections scheduled to take place in 2024. The
    opposition has argued against any overlapping elections, a move they say would favor
    ruling coalition parties. AUR, the Right Force, PMP and AUR said the
    organization of two concurrent elections is undemocratic and unconstitutional.




    DEEPFAKE – The Chamber of
    Deputies is expected to vote on deepfake, a phenomenon that gained increased
    traction with the increasing use of AI to promote information and fake audio
    and video content online. The bill stipulates fines up to 40 thousand EUR and
    even prison sentences of up to two years for people producing and distributing
    deepfakes online, without labeling the content as such. Minister for Research
    and Digitization, Bogdan Ivan, says the bill will be implemented before April.




    SALARIES – The average net
    salary in December 2023 stood at some 1,000 EUR, up by 6.6% compared to
    November 2023, the National Statistics Institute reports. The highest salary
    increases were reported in the sectors manufacturing coke and oil-derived
    products (over 2,500 EUR), while the lowest increases were reported in the
    hospitality sector (over 560 EUR). Fluctuations in annual revenues are mainly
    related to the distribution of annual and holiday bonuses, particularly in
    those months used as reference (December, March or April).




    WAR IN GAZA – A series of
    Israeli air strikes reported in Rafah killed over 50 people, the Hamas Health
    Ministry reports. In turn, the IDF confirmed a number of raids targeting
    terrorist objectives in the south of the Gaza Strip. The international
    community has expressed concern after last week the Israeli PM Benjamin
    Netanyahu ordered the army to carry out an offensive in Rafah, currently
    hosting a large number of people displaced due to the war in Gaza. The United
    States want Israel to come up with a reliable and viable plan to protect the
    civilian population prior to the military intervention, also pressing for
    continuing negotiations for obtaining a ceasefire.




    TENNIS – Romanian tennis player Sorana Cîrstea (26 WTA) defeated
    Sloane Stephens of the USA (39 WTA), 6-3, 6-2 in Sunday’s opening round of the
    WTA 1000 tournament in Doha, offering over 3.2 mln USD in total prizes. In the
    second round Cîrstea will play the top seed and world no. 1 Iga Świątek of
    Poland. Also in Doha, Monica Niculescu and Cristina Bucșa have qualified to the
    women’s doubles round of 16, where they will play Miyu Kato of Japan and Aldila Sutjiadi of Indonesia. In other
    news, Karolina Pliskova of Czechia has won the Transylvania Open, the only WTA
    250 tournament in Cluj-Napoca, Romania, after defeating Ana Bogdan on Sunday,
    6-4, 6-3. In the women’s doubles, Caty McNally and Asia Muhammad of the USA won
    the final against Harriet Dart of Great Britain and Tereza Mihalíková of Slovakia.
    (VP)

  • Anti – deepfake regulations

    Anti – deepfake regulations

    Deepfake technology, which
    usesartificial
    intelligence to create false online content in order to deceive users, has been
    gaining ground in Romania as well recently. Videos are circulated, which allegedly
    feature public figures, but which are in fact images and speeches created by AI.
    Fake footage of president Klaus Iohannis, of the energy minister Sebastian
    Burduja, and of the central bank governor Mugur Isărescu has been already
    created and shared online.


    Romanian authorities have repeatedly warned against
    attempted online frauds using altered images and recordings. The minister for
    research, innovation and digitisation Bogdan Ivan says talks are held with major
    internet platforms and that a set of filters will be introduced, which would
    make posting fake AI-created content more difficult. He estimates that
    legislation introducing penalties for infringers will be in place by April.


    The Chamber of Deputies is already working on a bill
    in this respect. Fines of up to EUR 40,000 and even prison sentences of up to
    two years are being considered for those who produce and post deepfake material
    online or in other mass-media, without cautioning viewers that the material in
    question contains fictional situations.


    The bill was tabled by MPs from the Social Democratic
    Party, the National Liberal Party, the Democratic Union of Ethnic Hungarians
    and other ethnic minorities. The Social-Democrat MP Robert Cazanciuc explained:


    Robert Cazanciuc: The bill does not prohibit the use of deepfake,
    but rather requires that the authors of such messages include a video or audio
    warning in their materials.


    In turn, the head of the Polytechnic University of
    Bucharest, Mihnea Costoiu, believes the regulation of AI usage is necessary:


    Mihnea Costoiu: I believe we need regulations concerning
    artificial intelligence, but what we must also take into account is that any regulation,
    or most regulations, may hinder its development to some extent.


    The main opposition parties, on the other hand, argue
    that the bill is not fully in line with relevant EU recommendations, and want
    the text reviewed in Parliament’s specialist committees. EU member states have
    unanimously approved a set of regulations concerning artificial intelligence,
    following intensive negotiations with regard to the balance between innovation
    and security. The deal, dubbed the AI Act, defines the world’s first rules for
    artificial intelligence, which must be safer and must comply with the
    fundamental rights recognised in the European Union. (AMP)

  • Législation contre les productions « deepfake »

    Législation contre les productions « deepfake »

    La technique des « deepfake », par le biais de laquelle l’intelligence artificielle est utilisée pour créer du contenu enligne falsifié à l’intention de tromper les utilisateurs a pris de l’ampleur ces derniers temps en Roumanie aussi. Cette technique de synthèse multimédia reposant sur l’intelligence artificielle peut servir à superposer des fichiers vidéo ou audio existants sur d’autres fichiers vidéo (par exemple changer le visage d’une personne sur une vidéo) ou audio (par exemple reproduire la voix d’une personne pour lui faire dire des choses inventées). Des images avec le président Klaus Iohannis, du ministre de l’énergie Sebastian Burduja et du gouverneur de la Banque centrale Mugur Isărescu ont déjà été utilisées d’une manière frauduleuse. Les autorités roumaines ont averti à plusieurs reprises quant aux tentatives d’arnaque en milieu virtuel par l’hyper trucage d’images et d’enregistrements.

    Le ministre de la recherche, Bogdan Ivan, a précisé que des pourparlers se déroulaient déjà avec les représentants des grandes plates-formes Internet et qu’une nouvelle série de filtres seraient introduits afin de rendre encore plus difficile la publication de contenu qui utilise l’intelligence artificielle et qui ne reflète pas la réalité. Il estime qu’avant le mois d’avril, la Roumanie introduira un cadre légal avec des sanctions claires pour ceux qui ne respectent pas les règles. Les députés élaborent déjà un projet de loi à ce sujet qui prévoit des amendes allant jusqu’à 40 mille euros et même des peines allant jusqu’à deux ans de prison ferme pour ceux qui produisent et distribuent sur Internet et dans les médias du contenu profondément falsifié, sans le signaler en tant que tel, avec le message « cette production contient des contenus imaginaires ».

    L’initiative législative appartient à des élus du PSD, du PNL, de l’UDMR et des minorités nationales. Le social-démocrate Robert Cazanciuc explique : « Cette loi n’interdit pas l’utilisation des deepfakes, mais affirme que désormais lorsque vous transmettez une production vidéo mystifié, vous devez mettre un avertissement, soit dans le message vidéo soit dans l’audio. » a déclaré Robert Cazanciuc.

    Le président de l’Université polytechnique de Bucarest, Mihnea Costoiu, affirme qu’il faut tout simplement réglementer l’intelligence artificielle. Mihnea Costoiu: « Je crois qu’il est nécessaire de réglementer l’intelligence artificielle, mais nous devons prendre en compte le fait que toute réglementation ou du moins nombre de ces réglementations peuvent en quelque sorte barrer le développent de celle-ci. » a précisé Mihnea Costoiu.

    Les principaux partis de l’Opposition affirment pourtant que le projet ne respectait pas toutes les recommandations de l’UE dans ce domaine et demandent de ré-analyser le texte dans le cadre des commissions spécialisées. Au niveau européen, les Etats de l’UE ont approuvé à l’unanimité une série de réglementations au sujet de l’intelligence artificielle, après des négociations intenses pour ce qui est de l’équilibre entre l’innovation et la sécurité. L’accord appelé AI Act, établit les première règles jamais élaborées au sujet de l’Intelligence Artificielle, qui devrait être plus sûre et qui devait respecter les droits fondamentaux au sein de l’UE.

  • 10.02.2024 (mise à jour)

    10.02.2024 (mise à jour)

    Défense – Les habitants du département de Tulcea, dans le sud-est de la Roumanie ont reçu dans la nuit de vendredi à samedi des messages les mettant en garde sur la possibilité de la chute d’objets de l’espace aérien. L’objectif de ces messages a été d’informer la population sur ce qu’il faut faire dans une telle situation : garder le calme et entreprendre des mesures d’autoprotection. La population a signalé avoir entendu plusieurs explosions à proximité de la frontière avec l’Ukraine, où de nouvelles attaques russes aux drones et aux missiles ont eu lieu. Le ministère de la Défense a notifié la nuit dernière l’inspection générale de situations d’urgence sur les régions du comté de Tulcea à haut risque suite aux attaques aux drones lancées par les forces russes contre l’infrastructure portuaire ukrainienne à Ismail et Reni, à proximité de la frontière roumaine. Dans ce contexte, des avions F16 des forces aériennes turques ont décollé la nuit dernière dans le cadre d’une mission de recherche dans l’espace aérien national. Ces avions réalisent aux côtés des avions des forces aériennes roumaines des missions de police des ciels renforcée sous le commandement de l’OTAN. Le ministère roumain de la défense condamne fermement les attaques de la Russie contre des sites et des éléments d’infrastructure civile des ports ukrainiens au Danube. Aucun drone n’a pénétré l’espace aérien roumain la nuit dernière, annonce encore le ministère de la Défense de Roumanie.

    Fermiers – La Commission européenne a approuvé un schéma d’aide d’une valeur de 241 millions d’euros, notifiée par la Roumanie pour soutenir ses producteurs agricoles, dans le contexte de la guerre menée par la Russie contre l’Ukraine. L’aide sera accordée sous la forme de financements non-remboursables accordés directement aux producteurs agricoles roumains notamment aux producteurs de céréales d’hiver et de colza qui risquent de perdre leur liquidité à cause des difficultés enregistrées sur le marché suite à l’invasion russe de l’Ukraine. Le financement ne dépassera pas les 280 000 euros par bénéficiaire. La Commission européenne a conclu que cette mesure était nécessaire, adéquate et proportionnelle pour remédier une perturbation grave de l’économie d’un Etat membre. La Roumanie bénéficiera de 34 millions d’euros du Fonds de solidarité de l’UE pour compenser les dégâts causés par la sécheresse de 2022. L’argent a déjà été versé à Bucarest en décembre dernier. La Roumanie a à sa disposition une année et demie pour mettre en place cette aide.

    Deepfake
    –     La loi portant sur la lutte contre le phénomène des « deepfake »
    entrera en vigueur avant le mois
    d’avril, avant la campagne électorale, a annoncé le ministre roumain de
    la recherche et de la numérisation, Bogdan Ivan. La technique « deepfake »,
    par le biais de laquelle l’intelligence artificielle est utilisée pour créer du
    contenu enligne faux à l’intention de tromper les utilisateurs, est de plus en
    plus présente, y compris en Roumanie. Souvent il s’agit de vidéos qui semblent
    illustrer des personnes publiques réelles mais en réalité ce sont des images et
    des discours créés à l’aide de l’intelligence artificielle. La nouvelle
    législation introduira des amendes pour les créateurs de tels contenus allant
    de 120 euros à 18 000 euros, a précisé le ministre en en situation de
    violations très graves, les peines iront jusqu’à deux ans. Le ministre Bogdan
    Ivan a également dit que les grandes plateformes de partage avaient annoncé la
    mise en place de filtres pour identifier et empêcher la publication de contenus
    « deepfake ».

    Politique – Organiser simultanément l’élection au Parlement européen et l’élection municipale, le 9 juin prochain – voici le principal thème à l’agenda de la coalition gouvernementale en Roumanie. Selon des sources politiques, les sociaux-démocrates ont également proposé d’organiser en même temps le scrutin présidentiel et celui législatif national. Le président du PSD et premier ministre Marcel Ciolacu affirme qu’il souhaite un calendrier clairement établi au sein de la coalition. L’opposition critique cette initiative et menace de contester à la Cour Constitutionnelle tout décret gouvernemental en ce sens. Le président de l’AUR, George Simion, affirme qu’une telle décision transgresse toutes les recommandations internationales. L’Union Sauvez la Roumanie a également annoncé avoir démarré les démarches pour saisir la Commission de Venise pour qu’elle exprime son opinion sur la décision d’organiser en commun des élections municipales et pour le Parlement européen, moins de six mois avant la date du scrutin. Rappelons-le, en 2024, pas moins de 4 scrutins sont à organiser en Roumanie : scrutin législatif, européen, municipal et présidentiel.

    Magistrats – En Roumanie, le Conseil supérieur de la magistrature organise un nouveau concours d’admission au système pour occuper une centaine de postes. Les dossiers d’inscription au concours doivent être déposés avant le 26 février et les étapes du concours se dérouleront jusqu’à la fin juin. 75 postes de juge sont disponibles et leur nombre pourrait être augmenté de 30 autres postes supplémentaires. Dans le cas des procureurs le nombre de postes disponibles est de 42, avec une possibilité d’y ajouter 11 postes supplémentaires. Le Conseil supérieur de la majoration rapportait l’année dernière un déficit de 20% pour les juges et estimait qu’avant la fin de l’année 2025, celui-ci pourrait augmenter jusqu’à 40%. Les magistrats roumains peuvent partir à la retraite beaucoup plus tôt que la majorité des catégories sociales.

    Ukrainiens – Plus de sept millions d’Ukrainiens sont entrés en Roumanie au cours des deux dernières années, dans le contexte de la guerre déclenchée par la Russie. Selon les chiffres de la police roumaine aux frontières, près de 40 000 sont entrés dans le pays rien que la semaine dernière. La vaste majorité des Ukrainiens ont seulement transité le territoire roumain. Seulement un tiers de la capacité des centres d’hébergement mis à la disposition des réfugiés par l’Inspection générale de l’immigration est occupée. Quelque 4 500 ressortissants d’Ukraine ont déposé des demandes d’asile en Roumanie.

    Tennis – La joueuse roumaine de tennis Ana Bogdan (65e WTA), s’est qualifiée aujourd’hui à Cluj dans les demi-finales du tournoi Transylvania. Elle a battu sa compatriote, Jaqueline Cristian (81e WTA) sur le score de 6-3, 3-6, 6-4. Ana Bogdan est la troisième roumaine à figurer dans la finale du tournoi de Cluj, après Simona Halep (en 2021) et Gabriela Ruse (en 2023). Aucune des deux n’a pourtant réussi à le remporter. Au doublé féminin, également dans les demi-finales, le duo roumain Jaqueline Cristian/Andreea Mitu a été battu par le double américain Caty McNally/Asia Muhammad.

  • Untitled post 629755

    Die 2017 erschienene und immer mehr verbreitete Deep-Fake-Technologie kann nämlich völlig fiktive Fotos überzeugend von Null auf erstellen, sie kann Tonaufnahmen abrufen, um Stimmen von Persönlichkeiten zu klonen — sogenannte Stimmen-Skins, die z.B. in verschiedenen Betrugsfällen verwendet werden. Gefakte Videoaufnahmen zeigen Promis vor mehr oder weniger kompromittierenden erfundenen Kulissen. Im Kern wird eine Technik der Synthese von Bildern und Tönen zur Erstellung von Inhalten eingesetzt. Die Fakes zeigen Wirkung: Die britische Tochtergesellschaft eines deutschen Energiekonzerns hat nach einem Telefonanruf, bei dem ein Betrüger die Stimme des deutschen Geschäftsführers imitierte, rund 200 000 Pfund auf ein ungarisches Bankkonto überwiesen. Eine weitere berühmte Video-Fälschung lässt den Unternehmer Elon Musk ankündigen, dass Tesla die Produktion von fliegenden Autos aufnehmen wird. In manchen Situationen kann die Deepfake-Technologie Spa‎ß machen — man kann zum Beispiel sein Bild einfügen, um zu einer Figur in einem Animationsfilm zu werden. Oder sie kann nützlich sein, wie im Fall des Salvador-Dalí-Museums in Florida, das mit Hilfe einer fortschrittlichen Face-Shifting-Technologie den Meister des Surrealismus“ zum Leben erweckt, indem es seine Kunst zeigt und Selfies des Künstlers mit den Besuchern ermöglicht.



    Doch die Bedrohung ist echt. Manche Videos sind deep-gefakte Pornos, in denen die Protagonisten eingebaut werden. Branchenexperten glauben, dass bald praktisch jeder ohne gro‎ße Fähigkeiten in der Lage sein wird, aus Rache einen Deepfake zu machen. Deepfakes sind sicherlich eine Herausforderung unserer Zeit — sie sind immer noch Fakenews, aber auf einem viel fortgeschritteneren Niveau. Sie gehen einher mit der Entwicklung künstlicher Intelligenz. Fakenews sind nichts Neues, aber die Werkzeuge, die uns zur Verfügung stehen, verändern sich, und auch die Geschwindigkeit, mit der sich bestimmte Phänomene verbreiten, wird höher sagt Dragoș Stanca, ein Unternehmer aus den Bereichen Digitales, Technologie, Marketing und Medien, der kürzlich zum Präsidenten des rumänischen Medienauflagenbüros (BRAT) gewählt wurde. Auf Einladung von Radio Rumänien sprach Stanca über die Bedeutung gesunder Information in der digitalen Umgebung. Er zeigt aber auch auf die Jagd nach Publikum. Wir bewegen uns in eine falsche Richtung, wenn nur die quantitative Messung der Nutzung von Internetseiten, des in der Stra‎ßenwerbung erreichten Publikums, der Leser von Zeitungen und Zeitschriften, der Hörer von Radiosendern und der TV-Zuschauer als Ma‎ßstab gilt: Digitale Medien und Medien im Allgemeinen können sich in verschiedenen Formen ausdrücken — professionelle, durch Regeln geprüfte und und wertvolle Inhalte sind extrem wichtig“, meint Stanca. Er hofft auf eine immer intensivere Diskussion in einer Gesellschaft, die zunehmend ihren Blick dafür verliert, was Nachrichten eigentlich bedeuten, wer das Recht hat, Nachrichten auszusenden und den Verdienst für Wahrheit, Lüge oder Manipulation zu kassieren.



    Die Generalversammlung des BRAT — einer Vereinigung, die die Mediennutzung misst, hat unter Federführung von Dragoș Stanca ein Projekt angesto‎ßen: verantwortungsvolle Werbung in vertrauenswürdigen Medien: So wie wir darauf achten, unsere Kinder zu erziehen, die Stra‎ße nur bei Grün zu überqueren und sich links und rechts zu vergewissern, dass kein Auto kommt, müssen wir damit beginnen, sie über die Gefahren aufzuklären, die im Medienraum auf sie lauern. Die Wahrheit beginnt leider im digitalen Raum, aber auch im Rundfunk, optional zu werden.“ Solange das Medien-Ökosystem nur von quantitativen Ma‎ßstäben reguliert wird, wird das noch zunehmen, befürchtet Stanca. Ihm zufolge seien wir verpflichtet, uns mit diesem umfangreichen, komplizierten und heiklen Thema auseinanderzusetzen — die Analogie mit dem Verkehr ist leicht gefunden: So wie es keine Verkehrsregeln gab, als das Auto erfunden wurde, und viele Menschen starben, bevor Regeln aufgestellt wurden, die heute banal erscheinen, wie z.B. die Vorfahrt, so müssen wir im digitalen Bereich Regeln aufstellen. Alles wird noch komplizierter durch diese Deepfakes, die eine völlig synthetische Realität erzeugen. Im Grunde können wir nicht mehr sagen, ob eine Rede, die wir auf YouTube oder an irgendeiner anderen Stelle im Netz sehen, auch wirklich die ist, die sie zu sein vorgibt. So wie wir Kindern beibringen, ihre Finger nicht in die Steckdosen zu stecken, sollten wir ihnen auch beibringen, wie sie sich online vor Leuten schützen können, die ihre Bankkartendaten stehlen wollen, vor Leuten, die ihr Leben zerstören wollen, vor Leuten, die sie falsch informieren wollen. Wir müssen ihnen erklären, sagt Stanca, was Clickbait ist, was Fakenews sind, wie man sie erkennt, wie man eine Bildersuche in Google startet, um herauszufinden, ob das Foto, das man sieht, existiert oder nicht oder ob es echt ist, ob das Foto noch nicht veröffentlicht wurde oder aus einem anderen Kontext stammt. Es gibt bestimmte Dinge, die meiner Meinung nach in den Lehrplan und in alle Diskussionen im Bildungsbereich aufgenommen werden sollten“, findet Dragoș Stanca.



    Audiobeitrag hören:



  • Fake-news, deepfakes – importanța unui mediu digital sănătos

    Fake-news, deepfakes – importanța unui mediu digital sănătos

    Apărută în 2017, tehnologia Deepfakes câștigă tot mai mult teren – poate crea de la zero fotografii convingătoare, dar
    complet fictive, poate prelua sunet pentru a crea clone vocale ale unor
    personaje publice – skin-uri vocale folosite în diverse escrocherii, de
    exemplu. Sau poate confecționa imagini video în care apar personalități în
    ipostaze mai mult sau mai puțin compromițătoare și care în realitate nu au avut
    tangență cu evenimentul respectiv.


    Foarte pe scurt, temenul se referă la o tehnică de
    sintetizare a imaginilor și sunetelor pentru a crea conținut. Este de notorietate cazul în care o filială
    britanică a unei firme energetice germane a plătit într-un cont bancar maghiar
    circa 200 de mii de lire sterline în urma unui apel telefonic în care un
    fraudator a imitat vocea CEO-ului german. Un alt fals celebru îl are în
    prim-plan pe antreprenorul Elon Musk, un filmuleț în care acesta
    anunța că Tesla va începe producția de mașini zburătoare fiind elocvent pentru
    Deepfake. În unele situații, tehnologia Deepfake poate fi distractivă – îți
    poți insera imaginea pentru a deveni personaj într-un film animat, de exemplu -
    sau utilă, așa cum este
    cazul muzeului Dalí din Florida care, folosind o tehnologie avansată de
    schimbare a feței, îl readuce la viață pe maestrul suprarealismului, ce își
    prezintă arta și face selfie-uri cu vizitatorii. Dincolo de partea amuzantă sau
    practică, rămâne, însă, amenințarea care planează din partea celor
    rău-intenționați. Multe dintre filmulețele de acest gen sunt pornografice, în
    care, folosind diverși algoritmi, protagoniste devin actrițe celebre. Iar
    specialiștii în domeniu spun că videoclipurile false de acest gen depășesc
    lumea celebrităților – practic oricine va putea realiza un deepfake din
    răzbunare, fără ca noile tehnici să necesite o calificare deosebită.


    Relativ
    nou, deepfake este cu certitudine o provocare a vremurilor actuale, tot un fake
    news dar la un un nivel, mult mai avansat, cumva o continuare previzibilă, în
    ritm cu evoluția, cu inteligența artificială. Fake news nu reprezintă ceva nou,
    se schimbă, însă, uneltele pe care le avem la dispoziție și se schimbă viteza
    cu care anumite fenomene se propagă, spune Dragoș Stanca, antreprenor în domeniul digital, tehnologie, marketing și media, recent
    ales în funcția de președinte al Biroului Român de Audit Transmedia (BRAT).


    Invitat la Radio România, Dragoș Stanca a vorbit despre importanța sănătății
    informației în mediul digital și nu numai și a atras atenția asupra altui
    aspect care poate altera acuratețea – goana după audiență. Dacă măsurarea și
    auditarea cantitativă a traficului site-urilor, a audiențelor obținute în
    industria de publicitate stradală, a audiențelor pe care ziarele, revistele le
    obțin, radiourile și așa mai departe, este singura măsură aplicată, lucrurile
    se îndreaptă într-o direcție greșită, spune Dragoș Stanca:

    Media digitală, în general, media în
    general este exprimabilă în diverse forme, conținutul profesional, conținutul
    auditat prin deontologie și reguli și conținutul care merită să ajungă la
    ascultători, la cititori, este extrem, extrem de important. Și sper să fie o
    discuție care să continue din ce în ce mai vizibil într-o societate în care am
    început să nu mai înțelegem foarte clar ce înseamnă de fapt o știre, cine e
    îndreptățit să difuzeze și aroge meritul de a difuza o știre, ce e adevăr, ce e
    minciună, ce e manipulare – sunt lucruri care contează foarte mult în industria
    media.


    Recent, adunarea generală a
    BRAT a aprobat inițierea unui proiect al cărui autor este Dragoș Stanca:
    publicitatea responsabilă în media de încredere. Un proiect care își propune
    să înceapă o discuție constructivă, să vedem care sunt mijloacele și
    metodologiile dincolo de orice fel de suspiciune de a putea fi manipulate
    într-o direcție sau alta, care ne pot curăța puțin ecosistemul, spune Dragoș
    Stanca:

    Așa cum avem grijă să
    ne educăm copiii să treacă strada doar pe verde, să se uite în stânga, în
    dreapta și așa mai departe, trebuie să începem să îi învățăm și să se protejeze
    de pericole care există în spațiul media. Ei bine, adevărul, din păcate, în
    spațiul digital, dar și în audiovizual, a început să devină opțional și este
    din ce în ce mai vizibil că, atâta timp cât ecosistemul este reglat doar pe
    metrici cantitativi, va fi opțional și în continuare. ()

    Este o temă vastă, complicată, delicată, dar trebuie rezolvată; așa
    cum nu existau reguli de circulație când s-a inventat automobilul și au murit
    foarte mulți oameni până s-au făcut reguli care acum ni se par banale, gen
    prioritatea de dreapta, la fel și în zona digitală trebuie să venim cu reguli
    în fața unui fenomen nou, la urma urmelor.() În materie de poluare a lucrurilor
    în care credem, nu credem, a lucrurilor pe care să le luăm de bune, să nu le
    luăm de bune, a știrilor, mai nou a ceea ce se numeşte deepfakes, adică o
    generare total sintetică a realității în care ne învârtim și, practic, nu mai
    putem deosebi dacă un discurs pe care îl vedem pe YouTube sau pe orice alt site
    mai e chiar al cui se pretinde a fi și așa mai departe, toate lucrurile astea
    se complică.

    Deci, la fel cum noi îi învățăm pe copii să nu bage degetele în
    priză, la fel ar trebui să-i învățăm cum trebuie să se protejeze online de
    oameni care doresc să le fure datele de card, oameni care doresc să le facă
    viața complicată, oameni care doresc să îi dezinformeze, ce e aceea un
    clickbait, ce e aceea un fake news, cum îl identifici, cum faci universal image
    search, de exemplu, în Google ca să îți dai seama dacă fotografia pe care o
    vezi există sau nu sau dacă fotografia e reală, sau dacă fotografia nu a mai
    fost cândva publicată și este din alt context.


    Sunt anumite lucruri care
    ar trebui, după părerea mea, să fie incluse în programa școlară și în
    toate discuțiile din zona educațională, mai spune Dragoș Stanca.